4,310 matches
-
la organizator în vederea participării la licitație. Oferta se întocmește de ofertant sau de către altă societate comercială de specialitate (de consultanță, proiectare etc.) angajată de ofertant în acest scop, cu condiția păstrării caracterului secret al acesteia. Articolul 8.2 Modul de structurare a documentației și modul de prezentare a ofertei vor respecta întocmai prevederile din documentele licitației (cap. 5). Articolul 8.3 Oferta trebuie să fie fermă, să aibă caracter definitiv și obligatoriu asupra conținutului documentației ce o alcătuiește pe toată perioada
HOTĂRÎRE Nr. 291 DIN 30/12/91 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107801_a_109130]
-
cognitive, al managementului didactic și educativ, al psihopedagogiei generale, al psihopedagogiei vârstelor, al psihologiei sociale; * de a realiza sisteme, corelații între conținuturile asimilate; * de a prelucră, transformă, adapta și dezvolta conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice; * de a înțelege structurarea (geneză) psihicului copilului și al tânărului; * de a înțelege obiectivele învățământului contemporan; * de a înțelege concepția managementului didactic și educațional; * de a înțelege raporturile dintre psihologia pedagogica, didactica și didacticile speciale; * de a asimilă teoria și metodologia studierii personalității copilului
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
în primul rând, de structură psihică internă a elevilor. ... În acest context, centrul de interes al activităților metodice și psihopedagogice îl constituie: * definirea obiectivelor și a obiectivelor operaționale, ierarhizate și diferențiale, pentru situații concrete, școlare și extrașcolare; * prelucrarea, esențializarea și structurarea conținutului învățării în raport cu personalitatea fiecărui elev și cu sintalitatea grupului; * metodologia predării-învățării și evaluării; * acțiuni practice și cercetări pentru prevenirea și combaterea excluderii de la reușită școlară, pentru valorificarea potențialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea șanselor de acces
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
și extradidactice etc. Managerii cercurilor pedagogice, ai comisiilor și colectivelor de catedră vor proiecta activitățile, armonizând obiectivele și conținuturile determinate de reformă învățământului ce cele impuse de necesitățile de perfecționare a cadrelor didactice, avându-se în vedere și nivelul de structurare a competențelor pedagogice ale cadrelor didactice respective (stagiar, cu definitivat, cu gradul ÎI, cu gardul I, cu doctorat etc.). Vor fi propuse alternative de continut și de metodologie ale activităților metodice și psihopedagogice, în scopul optimizării pregătirii cadrelor didactice. Evantaiul
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
fiecărui elev și al sintalității grupurilor de elevi, în scopul fundamentării științifice a activității instructiv-educative. Activitățile educative școlare și extrașcolare vor constitui o dominantă a activităților de perfecționare la nivelul unității de învățământ. De asemenea, cercetarea unor modalități diferențiate de structurare și dezvoltare a stilului activității intelectuale, a modului de gândire, a capacității de a coopera și comunică eficient, de a analiza și decide, de formare a tehnicii argumentării și contraargument arii etc. va constitui o prioritate în cadrul activităților de dezvoltare
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
de credite. Pentru obținerea atestatului de formare continuă, cadrul didactic participant trebuie să totalizeze un număr minim de credite pentru fiecare componentă structurală a programului. În cadrul acestor programe de dezvoltare profesională continuă, procentul modulelor alternative poate crește considerabil în funcție de nivelul structurării aptitudinii pedagogice la diferite categorii de cadre didactice. Astfel, pentru cadrele didactice care au obținut gradul didactic I sau titlul științific de doctor, modulele alternative pot reprezenta până la 70% din conținutul programelor de perfecționare atât la specialitate, metodica, cât și
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
formativa, sumativa) și cu scopul dominant al acestora. - Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compensare sau dezvoltare, după caz B. Conținut - 2 puncte B. Desfășurarea lecției (activității) - 5 puncte * Reprezentarea conținutului: activă, iconica, simbolică, după caz * Economia (esențializarea) conținutului * Gradul de structurare și organizare a materialului �� (schemă, planul, structura logică etc.) * Puterea efectivă a conținutului (de a genera idei noi, opinii, soluții etc.) * Caracterul științific și practic-aplicativ * Corelații intra- si interdisciplinare * Corelația conținutului cu strategia didactica și cu tipul de interactiune - Corelația
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
docimologica * Relația dintre predare-invatare, evaluare și (compensare) ameliorare, pe parcursul activității didactice B4. Comportamentul - 1 punct * Organizarea colectivului și a activității - Asigurarea condițiilor psihoenergonomice pentru învățare - Crearea climatului afectiv-emotional - Organizarea debutului activității * Acțiuni logice de organizare și prelucrare a informației - Planificarea, structurarea, esențializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenți- erea, explicarea, compensarea, inferența, demonstrarea, ��generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. * Acțiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acțiunii și gândirii elevilor - Motivarea acțiunii - Laudă, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de intrebari - Solicitarea
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. 5. Dezvoltarea regională și locală și creșterea coeziunii sociale. 6. Atenuarea consecințelor defavorabile în plan social ale reformelor economice. 7. Relansarea dialogului social, a celui interetnic și interconfesional, la nivel central și local, precum și sprijinirea structurării societății civile și a participării cetățeanului și a comunităților la conducerea și controlul treburilor publice. 8. Îmbunătățirea imaginii externe a României, creșterea activității economiei pentru capitalul internațional și reluarea dialogului eficient cu instituțiile financiare internaționale, prin creșterea capacității administrației publice
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
subprogramelor administrate de Ministerul Tineretului și Sportului prin Federația Română "Sportul pentru Toți" (anexă A), cu accent pe concretizarea inițiativelor legislative și pe programul de resurse umane de formare a specialiștilor pentru activitatea "Sportul pentru toți" (instructori, animatori, antrenori). 1. Structurarea subprogramelor și asumarea administrării acestora la nivelul tuturor factorilor implicați. 2. Evaluarea subprogramelor și instrumentarea derulării acestora. 3. Analize periodice la nivel local și central pentru aprecierea stadiului îndeplinirii obiectivelor, pentru corectarea și îmbunătățirea demersurilor de organizare și dezvoltare a
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
clar încadrarea în zonă, în localitate, în cartier, accesul la rețelele de transporturi, la energie, la rețelele de utilități, precum și caracteristicile terenului; - memoriul tehnic însoțit de piese desenate, pentru explicarea modului de rezolvare a următoarelor: circuitele funcționale și modul de structurare a lor; procesul tehnologic pe spații de lucru, insistandu-se asupra proceselor și operațiunilor generatoare de noxe; asigurarea aprovizionării cu apă potabilă; colectarea și tratarea apelor uzate și a deșeurilor lichide și solide; măsurile prevăzute pentru combaterea poluării atmosferei; măsurile
ORDIN nr. 201 din 14 februarie 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare sanitară şi autorizare sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118092_a_119421]
-
zăcem, trenul aduce în plus iluzia mișcării, haltă, posibil Budăi, golul cîmpului, și din pietrele acestea pot ridica fii lui Izrail! mașina Salvării în tangenta arcului de elipsă, albastrul din girofar îi șterge tăcerea, neajunsul că știi ce urmează din structurarea știrii, ar trebui să fi aici să vezi luxul enormelor deplasări, tone de metale în ființe prelucrate, combustibil de lux extravaganta finalitate, din ce jale se întrupează Electra! rămîne eleganța semnului mișcat, acceleratul Timișoara Iași albastru la capăt de traseu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văgăuni de munte, brazda plugului feroviar, brazda circulației rutiere le-a sucit, halta Tarcău grupul de tineri, biserica pe versant, cimitir în spate, soarele km 121+100 fețe de afară lipite de cele interioare, leagăn montan în cugete, asta da structurare etnică la români! Păltiniș casele, prelucrarea lemnului, ritual activitatea economică, religie sfera lucrativă, întîietățile lor glorioasa codificare, octosau decagonul catedrala atipică în lemn, arcul căii ferate alege valea îngustă, alb de zăpadă, abrupturi de soare, bradul bifurcat la jumătatea trunchiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de structurarea unui câmp literar autohton, înzestrat cu propriul său sistem de status-uri și norme de producere și evaluare a discursului literar. "Anul 1890 - ca, dealtfel, întreg deceniul care îl precede - poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
umane, care la rândul său se răsfrânge și asupra structurii sociale. P. Bourdieu (1991), de exemplu, consideră limbajul o "structură structurantă", în sensul că este atât o structură (un sistem articulat și coerent de semne), cât și un instrument de structurare a realității prin crearea de categorii semantice, care cu timpul devin reificate, dobândind o autonomie față de creatorii săi, ceea ce le conferă capa citatea de a le modela gândirea. Devenită o metodă standard în repertoriul metodologic al științelor sociale încă de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire a trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată în memoria colectivă a unei colectivități, presupune un principiu organizator, o structură
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structuri organizatorice, trecutul apare în conștiință (individuală și colectivă) ca o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele care îi conferă conștiinței istorice eșafodajul de care are nevoie pentru a reuși să dea sens trecutului. Ca mijloace de structurare a timpului istoric, sistemele de periodizare punctează momentele cheie, definitorii, a căror contribuție este decisivă la evoluția în decursul timpului a colectivității sociale. Introducând rupturi în continuitatea timpului istoric prin care sunt create "insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chestiunile ce țin de origine, continuitate, unitate, independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului. Acestea sunt rațiunile principale care ne-au impus să acordăm o atenție sporită sistemelor de periodizare utilizate în structurarea conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a luminilor, cu insistența sa asupra posibilității emancipării prin educație, avea să stea la bazele unor politici statale din ce în ce mai sistematice de organizare a învățământului public. În partea central răsăriteană a Europei, unde se întindea dominionul Casei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlare de istorie publicate în perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate celelalte alocă un statut pivotal anului 1600 în structurarea periodică a istoriei românilor. Modulând trecutul conform unei partituri similare structural cu cea a lui David (1937), manualul semnat de colectivul alcătuit din M. Petrescu, Remus Ilie și I. Totoiu (1935, p. 4), precum și Istoria românilor a lui R. Ilie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]