3,534 matches
-
1974-1977). Contrar prejudecății populare, în Facultatea de Filosofie se făcea chiar filosofie. Profesorii noștri au studiat în Occidentul european și în SUA. Erau tineri (de 30-40 de ani), bucuroși că au putut să depășească handicapul proletcultist al perioadei lor de studenție și să se simtă colegi cu cei din Apus, să se integreze orientărilor contemporane. Facultatea avea patru secții: filosofie, sociologie, psihologie și pedagogie. În virtutea inerției imprimate în anii precedenți, noi continuam să lucrăm în două registre: al cercetării teoretice și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai niciodată astfel, ce putem face? Acum 5 ani am făcut o evaluare a unui colegiu cu finanțare americană în Kosovo. Eram în tandem cu o persoană de formație strict occidentală. Le cerea managerilor universitari contracte cu profesorii și cu studenții. Ei o priveau foarte contrariați: „Ce contracte scrise, doamnă? Doar am bătut palma!”. Eu îi înțelegeam, ea, după cum se vede, nu: „Dar asta este o instituție, nu un grup informal! Instituțiile se bazează pe contracte formale”. Ei erau un grup
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alocat și a fost redus cu acceptul meu. Între altele, acest candidat avea alte probleme foarte serioase. În calitatea sa de președinte al Uniunii Forțelor de Dreapta a girat un program pe care l-a „propăvăduit” public, în întâlniri cu studenții și în care făcea apologia votului censitar pe bază de educație (opt clase obligatorii pentru recunoașterea dreptului la vot), ghetoizarea populației de etnie romă, necesitatea pedepsei cu moartea, sancționarea penală a delictelor de opinie politică. Vezi excelenta reconstituire în documente
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a ținut să atragă atenția ascultătorilor că dânsul vorbește de „Ion Creangă, ceal adivarat, nu de tot felul de terchea-berchea care îi poartă numele”. Aluzia era la matematicianul Ion Creangă, rector în acel moment al Universității din Iași. Nici cu studenții nu era mai puțin răutăcios. O fată care nu se descurcase la examen exclamă, ducându-și palmele la obraji: - Domnule profesor, vă rog să mă scuzați, mă simt cam prost. - Bine că nu te simți cam proastă, căzu replica lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grupa noastră, profesorul avea câte un comentariu la adresa fiecărui student. Pe mine m-a întrebat cum trebuie să-mi spună: Gheorghe ca lui George Coșbuc, George ca lui George Călinescu sau Jorj ca lui George Enescu ? De la dânsul numele de studenție mi-a rămas Jorj. Necruțător mai ales cu restanțierii care îl căutau toamna, dispărea în oraș, lăsându-i să aștepte cu nemiluita în fața ușii. Pe o studentă a pus-o să stea acolo, cu toate că, până a doua zi, el nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
zori. Odată a intrat la catedră cu mâna înfășurată în bandaje. Colegilor le-a explicat: - Aseară, pe la trei, când, ca tot omul cumsecade, mă întorceam acasă, un a-nimal, un dobitoc, m-a călcat pe mână... Altădată, cu niște absolvenți (cu studenții nu bea niciodată) chefuise la Unirea. La un moment dat s-a scuzat, s-a sculat de la masă și a ieșit afară unde ploua cu găleata. Nici după cinci, nici după zece, nici după douăzeci de minute, Cuciureanu n-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ținea de Bucovina. Ce este însă important, este faptul că, deși numele mitropolitului Nectarie nu umple multe pagini în biblioteci, totuși viața lui este cunoscută aproape în întregime. Se cunosc aspecte din copilăria lui, din perioada lui de școlarizare și studenție, atât din țară cât și din afară și bineînțeles, cele mai multe informații le avem referitoare la perioada în care a fost la cârma Bisericii din Bucovina. Revista „Candela”, revistă teologică și bisericească, care a apărut un timp și sub patronajul viitorului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Viața de mirean și intrarea în clerul ortodox. Căsătoria și copiii lui Nicolae (Nectarie) Cotlarciuc Până la vârsta de 26 de ani, Nicolae Cotlarciuc și-a închinat viața exclusiv studiilor în general, dar celui teologic, în special. Totuși, acești ani de studenție i-au deschis drumul spre bogata activitate pe care o va întreprinde ca profesor, scriitor, episcop, arhiepiscop și mitropolit. Un eveniment despre care nu s-a scris mai deloc privitor la viața proaspătului absolvent de studii teologice, a fost căsătoria
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
totul slujirii Bisericii și neamului până la sfârșitul vieții sale. Funcțiile deținute până la numirea în fruntea Bisericii din Bucovina Dacă în privința căsătoriei lui Nectarie Cotlarciuc informațiile sunt puține și pe alocuri imprecise, datele despre viața lui și funcțiile de după perioada de studenție care l- au propulsat spre demnitatea de mitropolit, se găsesc la toți biografii lui. După studiile urmate în străinătate, Nicolae Cotlarciuc revine în Bucovina, în august 1901, unde este numit profesor suplinitor pentru geografie, istorie și limba română la Liceul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Anii de studiu în această universitate pot fi considerați ca fiind epoca în care s-au pus bazele pregătirii temeinice în teologie a viitorului vlădică și de aici, de pe băncile aceleiași universități, iese Cotlarciuc autorul, cel care încă din perioada studenției avea o înclinație aparte spre activitatea cărturărească și de unde răsar cele mai valoroase lucrări de specialitate „care îi deschiseseră mai apoi drumul la catedra de teologie practică de pe lângă universitate”. În primul rând, se cuvine a preciza faptul că Cernăuțiul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
modernă, în dicționarul de Personalități bucovinene a lui Emil Satco și în Dicționarul Teologilor Români al lui Păcurariu, în Indicele general al revistei „Candela”, precum și la toți biografii lui. Înclinația spre scris a avut-o tânărul Nicolae încă din timpul studenției, când a fost colaborator al cunoscutului folclorist S. Fl. Marian, în sensul că a cules creații populare din satele de pe valea Suhei bucovinene, parte dintre acestea fiind valorificate în cunoscuta monografie Înmormântarea la români (Cernăuți, 1892). Tot în timpul studenției, a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
timpul studenției, când a fost colaborator al cunoscutului folclorist S. Fl. Marian, în sensul că a cules creații populare din satele de pe valea Suhei bucovinene, parte dintre acestea fiind valorificate în cunoscuta monografie Înmormântarea la români (Cernăuți, 1892). Tot în timpul studenției, a cochetat cu poezia, primele încercări fiindu-i publicate în periodicele bucovinene ale vremii. Astfel, debutează în octombrie 1898, în ziarul „Patria”, la rubrica literară Foișoară, cu poemul Suvenirea. Cele opt versuri ale poeziei descriu două stări opuse: de la iubirea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lui Nectarie Cotlarciuc în fruntea mitropoliei bucovinene a marcat, așa cum bine a observat Mircea Lutic, o epocă de activism pe cele mai multiple planuri. Nimeni nu poate da indiferenței vasta și importanta activitate a mitropolitului Nectarie, începând din perioada de studenție, continuând cu activitatea de la Biblioteca Universității, de la catedra Facultății de Teologie, din fruntea episcopiei Cetății - Albe, și în fine, din fruntea Mitropoliei Bucovinei, dar mai ales activității lui cărturărești, moștenirea pe care o lasă umanității, și în special, preoților
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
suferea tezele lungi și nici nu le citea; el dorea ca tema tratată să fie schematizată la maximum. Nu aveam de unde să știu. Aveam să-l cunosc cu adevărat pe profesorul Burduja după terminarea facultății, în unele excursii făcute cu studenții și la unele inspecții de gradul I. L-am descoperit ca pe un mare specialist, un mare sistematician și iubitor al naturii. În excursii făcea o notă particulară prin pantalonii săi bufanți și prin echipamentul de naturalist. L-am iubit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
specialist, un mare sistematician și iubitor al naturii. În excursii făcea o notă particulară prin pantalonii săi bufanți și prin echipamentul de naturalist. L-am iubit pe profesorul C. Burduja, a fost un mare om. Cel mai frumos curs al studenției mele rămâne cel de Anatomia comparată a vertebratelor, predat de domnișoara prof. dr. Olga Necrasov. Nu pot să-mi imaginez un astfel de curs fără desene și scheme la tablă. Astăzi sunt multiple mijloace audiovizuale care elimină desenul la tablă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Tubul digestiv în seria animalelor”, „Aparatul respirator în seria animală”, „Evoluția sistemului nervos în seria animalelor” etc. Cursul de Geologie istorică și paleontologie l-am făcut cu prof.dr. Nicolae Macarovici. Acest obiect a devenit „piatra” de încercare din întreaga noastră studenție. Cursul predat era foarte bine sistematizat, cursiv, clar și doldora de informații științifice. Trebuia să reții orice frază, deoarece fiecare frază conținea informații care se cereau a fi reținute pentru examen. Când citeam cursul îmi era clar, înțelegeam totul și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
practică la Pângărați (la Stațiunea Universității), unde între studenți era și soția mea. Soția mea avea o colegă, care urma a doua facultate și era însoțită de soțul ei, cadru didactic universitar la Institutul Agronomic. Nu-l cunoșteam. Mergeam cu studenții și culegeam insecte cu fileul entomologic. După mai multe cosiri deschideam fileul și prezentam studenților insectele și păianjenii pe care îi găseam. În urma mea venea cadrul didactic de care am amintit, care cunoștea unele insecte și care se interesa la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
împreună cu colegii mei, ci pentru că, afirm fără, teama de a greși, că numai la Iași se putea organiza, grație numărului mare de specialiști în sistematica și taxonomia insectelor. Inițierea în cercetarea științifică am făcut-o la profesorul Mihai Constantineanu. În timpul studenției am participat la Cercul de Biologie generală condus de profesorul Dumitru Cărăușu. Am urmărit două teme: Macrofauna solului și Caracterizarea monografică a speciei Cornus mas L. Nu am mers însă mai departe cu aceste cercetări. După ce am fost încadrat ca
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să vă urez un sincer: În urmă cu 55 de ani, student în anul V fiind, mi-a atras atenția un tânăr membru al Cercului științific de Zoologia nevertebratelor, care-și începea ucenicia în domeniu chiar din primul an de studenție, abordând o problemă de entomologie sub directa îndrumare a magistrului său, reputatul profesor Mihai Constantineanu, cel care avea să-i fie model de dascăl și om de știință, conducător al tezei sale de doctorat. Imediat după absolvirea studiilor universitare, în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ieșene nu știe să stea degeaba; citește mereu, în birou, acasă, în tren, în avion, în mașină, ba chiar și în stațiile unde așteaptă un mijloc de transport. L-am cunoscut pe colegul Gh. Mustață în numeroasele aplicații practice cu studenții, organizate în împrejurimile Iașului, în Delta Dunării și la Marea Neagră, în mulți dintre munții noștri; ca fin observator al viețuitoarelor animale, ca fervent ocrotitor al naturii, totdeauna antrenând studenții în cunoașterea biodiversității, atrăgându-i în munca de cercetare, sprijinindu-i
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
director spiritual don Giuseppe Boccini. Seminarul din Verona Înainte de Conciliul din Trento (1545-1563), preoții se pregăteau pe lângă catedrale (Școli acolitale) ori pe lângă parohiile cele mai importante (Scholae sacerdotum) sau, cel mai simplu, în preajma parohilor din mediile rurale. Când considerau că studenții clerici ar fi fost suficient de pregătiți, îi prezentau episcopului pentru sfințire. În Verona, Colegiul Acoliților a fost instituit în 1440. Putea fi considerat un fel de seminar. Dar nu era în mod cert după modelul cerut de Conciliul din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
duzină de ofițeri mergînd ca un singur om, cu același pas cadențat, îmbrăcați în noua ținută de culoare verzuie, prezentînd același vechi aspect al unor cefe violacee frecate cu glaspapir, aceleași figuri spînatice pline de cicatrici de la duelurile din vremea studenției, cu monocluri interșanjabile, în spatele șefului-creator al tinerii armate: faimosul general von Seeckt, odinioară șef de Stat Major al armatei care a invadat România. Abia peste cîțiva ani a putut lumea măsura la adevărata valoare opera săvîrșită de von Seeckt, care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu miros de baltă. în principiu, Dumitru Dragomir nu seamănă cu Idi Amin Dada. Întîi și-ntîi, unul era negru, altul e alb. Unul cu ațipeli plătite gras la Oxford, celălalt cu bacul luat la o vîrstă coaptă și cu o studenție romantică la aproape 60 de ani. Ambii, însă, cred cu tărie că lumea îi iubește sincer, ca pe niște bujori nedeschiși în apa din glastră. De studiat ce deosebire e între iubirea ugandezului din popor, luat cu forța de lîngă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de literatură, condus de M. Dragomirescu, lucrările: Duiliu Zamfirescu: Ghetsemani; N. Filimon: Nenorocirile unui slujnicar (în an. I, 1919-1920); Calderon: Judecătorul din Zalamea (an. II, 1920-1921); Al. Russo: Cântarea României; G. Topîrceanu: Balada chirieșului grăbit (cf. O. Papadima: Din anii studenției, Revista de istorie și teorie literară, nr. 3-4, 1965). 1921 Călătorește, prima dată, în Italia. 1923 Își ia licența. Traduce Un om sfârșit de Papini. Începând din luna martie, figurează pe lista corpului didactic al liceului "Șincai" din București, pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
remarcat faptul că obiectul lucrării constituie un experiment personal, reușit în forma pe care o deține, experiment început cu ani în urmă, când autorul se ocupa direct de activitatea de cercetare științifică. Pornind de la o solidă pregătire profesională din timpul studenției, consolidată ulterior în activități desfășurate în 182 producție și în activitatea de cercetare științifică, dl.dr.ing.Huian Gheorghe se face remarcat în această lucrare ca un profund cunoscător al problemelor acvaculturii și un fin mânuitor al tainelor cercetării științifice. Stilul clar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]