4,448 matches
-
IV, 463-469; Perpessicius, Opere, V, 140-142, 253-254, VI, 201-203, 348, VII, 57-58; Șerban Cioculescu, „Clasa VII A”, ADV, 1931, 14 577; Constantin Stan, „Mărgele de măceș”, „Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP, 1933, 4 607; F. Aderca, E studentă!, ADV, 1933, 15 176; Al. A. Philippide, „Sunt studentă!”, ALA, 1933, 15 176; Dragoș Protopopescu, O fată de talent, „Calendarul”, 1933, 371; Dan Petrașincu, „Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
348, VII, 57-58; Șerban Cioculescu, „Clasa VII A”, ADV, 1931, 14 577; Constantin Stan, „Mărgele de măceș”, „Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP, 1933, 4 607; F. Aderca, E studentă!, ADV, 1933, 15 176; Al. A. Philippide, „Sunt studentă!”, ALA, 1933, 15 176; Dragoș Protopopescu, O fată de talent, „Calendarul”, 1933, 371; Dan Petrașincu, „Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să ne logodim!”, „Epoca”, 1934, 1 603; I. Massoff, Cazul
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP, 1933, 4 607; F. Aderca, E studentă!, ADV, 1933, 15 176; Al. A. Philippide, „Sunt studentă!”, ALA, 1933, 15 176; Dragoș Protopopescu, O fată de talent, „Calendarul”, 1933, 371; Dan Petrașincu, „Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să ne logodim!”, „Epoca”, 1934, 1 603; I. Massoff, Cazul Marta D. Rădulescu, RP, 1934, 4 904; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 265-266; Sterian Segarcea, „Streina”, „Progresul
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris, abandonându-și proiectul inițial, s-a consacrat, împreună cu soția sa, Getta-Hélène Rally, studiului bibliografic, concretizat în lucrarea Bibliographie franco-roumaine (I-II, 1930). Întors în țară, a fost o vreme secretar al Fundațiilor Regale pentru Literatură
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
tânărului R. sunt destul de eclectice: în ciclul Flori presate, din cartea de debut, stau alături versiuni din Tennyson, Édouard Pailleron, Sully Prudhomme, Rückert, François Coppée, Paul Verlaine, Francis Viélé-Griffin și Edmond Rostand. Balanța se înclină oarecum în favoarea simbolismului în ciclul Studente, ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii medievale, răbdarea de
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
a specialiștilor francezi. Merite deosebite are și Bibliographie franco-roumaine, „operă excepțională prin proporții, prin erudiție și prin utilitate” (Perpessicius), care, completând și îmbunătățind lucrarea lui G. Bengescu din 1907, rămâne un instrument prețios, indispensabil pentru studierea relațiilor culturale româno-franceze. SCRIERI: Studente. Luminițe. Flori presate, Craiova, [1925]; Bibliographie franco-roumaine (în colaborare cu Getta-Hélène Rally), I-II, pref. Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267; Mihai Ralea, „Bibliographie franco-roumaine”, VR, 1930
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267; Mihai Ralea, „Bibliographie franco-roumaine”, VR, 1930, 9-10; Perpessicius, Opere, V, 121-124; Predescu, Encicl., 714; Streinu
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
minute). Un bărbat doarme pe un vârf de munte între două femei, ținându-le pe amândouă îmbrățișate (O noapte în munți). O femeie devine amanta unui fost profesor al ei, refuzat atunci, întâlnit pe stradă, întâmplător (Invitație la viață). O studentă deșteaptă, dar extrem de săracă, adorată de o colegă din societatea înaltă, preferă fratelui acesteia, excepțional de bine situat, pe un umil funcționar, cu pleoape fără gene, sașiu (Jocurile mele). O minoră cu înfățișare angelică se dovedește a fi o perversă
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
dintre erou și dublurile sale (Domnul X sau Cucoana Conștiința), acestea fiind nu numai superflue, ci și parazitare. Romanul, poate o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, înfățișează, totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda numeroaselor obstacole exterioare sau interioare, a căror înfrângere asigură tensiune și dinamism intrigii. SCRIERI: Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri, București, 1932; Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale, București, [1937]; Din volbura vremii. Însăilări, București
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Buzău), poetă. Este fiica Elenei Negoiță, învățătoare, și a lui Oliviu Negoiță, profesor și autor de literatură pentru copii. Urmează școala primară în Breaza, iar ulterior, familia stabilindu-se în București, va frecventa Liceul „Iulia Hasdeu” (1959-1962) și va deveni studentă la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1967. În timpul studenției ia parte la întrunirile cenaclurilor literare Junimea și „Nicolae Labiș”. Funcționează ca redactor în Departamentul emisiunilor culturale al Radiodifuziunii Române, din 1969 ca realizatoare a emisiunii „Meridiane lirice”, iar
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
un ton de confesiune și rugăciune, iar pentru plasticizări apelează de obicei la icoane de basm, senine chiar și când sunt triste. Primele două romane ale scriitoarei au un caracter manifest autobiografic. Într-un cămin de domnișoare e jurnalul unei studente în litere, Dany Penzza, care își notează fluxurile și refluxurile sufletești zilnice din aproximativ ultimele luni ale anului universitar. Puțin preocupată de pregătirea examenelor, ea e obsedată în schimb de un coleg, Dinu, a cărui apariție în orizontul interior estompează
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care o va absolvi în 1908. Ca studentă, îl cunoaște pe St. O. Iosif, custode la biblioteca Universității, de care se îndrăgostește. Episodul romantic îi inspiră primele versuri, cu care debutează în 1903 la „Sămănătorul”. Căsătoria din 1904, nașterea fiicei, Corina, studiile îi dau totuși răgaz să dea
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
explicație? După ce standarde mă ghidez când spun cu convingere că spargerea e o consecință a faptului că am scăpat paharul? Relațiile cauzale umane sunt mult mai complicate decât cele fizice. Există, legat de acest fapt, o povestire anecdotică despre o studentă care a picat la un examen pentru că nu a reușit să predea lucrarea finală la timp, adică până la o anumită dată și oră, în conformitate cu anunțul inițial al profesoarei. Prietenul ei refuzase să o ducă cu mașina la facultate la ora
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lucrarea finală la timp, adică până la o anumită dată și oră, în conformitate cu anunțul inițial al profesoarei. Prietenul ei refuzase să o ducă cu mașina la facultate la ora stabilită, fiindcă trebuia să meargă la lucru. Mai mult, în dimineața respectivă studenta s-a trezit cu mare întârziere fiindcă fusese la un chef în seara precedentă. În consecință, a sunat la biroul profesoarei ca să se intereseze ce să facă în legătură cu întârzierea, iar secretara i-a spus să nu-și facă probleme fiindcă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu le mai accepte după data și ora stabilită și nu-i spusese acest lucru secretarei. Putem multiplica aceste condiții cât vrem. Fiecare persoană însă a avut de făcut o alegere liberă și combinația acestora s-a dovedit dezastruoasă pentru studenta în cauză. Fiecare alegere ar fi putut fi diferită. Fiecare diferență ar fi schimbat rezultatul final. Desigur, studenta respectivă este responsabilă de lucrările sale și de predarea lor. Dar vreau să subliniez faptul că lumea este complicată și că o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceste condiții cât vrem. Fiecare persoană însă a avut de făcut o alegere liberă și combinația acestora s-a dovedit dezastruoasă pentru studenta în cauză. Fiecare alegere ar fi putut fi diferită. Fiecare diferență ar fi schimbat rezultatul final. Desigur, studenta respectivă este responsabilă de lucrările sale și de predarea lor. Dar vreau să subliniez faptul că lumea este complicată și că o cauzalitate simplă nu o poate explica suficient. Scopul urmărit în acest curs este de a analiza procesul modelării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
depășesc bărbații nu doar ca proporție demografică, dar și ca nivel de instruire. Capitalul intelectual și școlar al populației feminine este deja mai mare decât al celei masculine în generațiile active ale României de astăzi. Mai mult, performanțele elevelor sau studentelor au început să le depășească pe cele ale elevilor și studenților. Conform datelor oferite de OECD după aplicarea cunoscutului test PISA, fetele în vârstă de 15 ani depășesc în medie cu 32 de puncte performanțele băieților în „funcționalitatea lecturii” (reading
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a psihologiei protagonistului, este romanul Zilele și nopțile unui student întârziat. Mihnea Băiatu, student în faza boemei impenitente, trăindu-și viața cu o frenezie lipsită de orice, fie și virtuală, remușcare, o întâlnește pe superba Arina Velovan, și ea studentă și ea la filosofie, ființă aparte, serioasă, superioară tânărului cuceritor aproape profesionalizat. Lui Mihnea i se pare că se află în fața idealului său erotic. Dar se înșală crezând că Arina agreează doar persoanele serioase, solide etic și cufundate în preocupări
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
1937) - descrierea unei călătorii de o lună cu avionul prin Europa, Africa, America de Sud și de Nord -, Atlantinia (1939), unde călătoria atinge locuri exotice fermecătoare, precum Corsica, Damasc, Algeria, Maroc, jungla africană, fiordurile nordice, Marsilia, Paris, Deauville. Și în Amintirile unei studente (1940), roman-reportaj, gen foarte la modă în epocă, autorul, încercând să-și asume o „sensibilitate feminină”, inventează „o pitorească și emoționantă spovedanie din viața studențeacă de la Facultatea de Drept”. Pe măsură ce înaintează în teritoriul reportajului, M. va pune din ce în ce mai mult accentul
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Paul Valery și poezia pură, București, 1938; Povestea minunată a lui Shirley Temple, București, 1938; Să împiedicăm războiul? (Poate știința să împiedice războiul?), București, 1938; Albumul Shirley Temple, București, 1939; Atlantinia, București, 1939; Să emigrăm cu toții, București, 1939; Amintirile unei studente, Bacău, 1940; Extraordinara odisee a reporterilor, București, 1940; Despre câțiva copii, București, 1942; Rango, prietenul oamenilor, București, 1942; Pogromul de la Iași, București, 1944; Pogromurile din Bucovina și din Dorohoi, București, 1945; Bingo, București, 1945; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, București
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
este răspândită între locuitori: „Este. Sunt destule telefoane. Este răspândit mobilul. Dialogul merge mai slab aici la noi, dar Connexul merge” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Are acoperire mai mult Connexul, dar și Orange. Cosmoromul mai puțin” (studentă, 23 de ani); „Cam 70% au mobil” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Mulți au și telefon mobil” (femeie, 59 de ani). Satul este cablat cu fibra optică pentru telefonia fixă și pentru acces Internet. La fel, instituțiile publice: „primăria, la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]