11,661 matches
-
constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
număr important de hotărâri judecătorești. ... 30. În considerarea celor de mai sus, Curtea constată că afirmațiile autoarei excepției nu se susțin din punctul de vedere al pretinsei capacități a normei juridice criticate de a crea dificultăți generalizate de interpretări contradictorii, subiective sau chiar abuzive în procesul jurisdicțional. ... 31. Dincolo de aceste aspecte și cu titlu subsidiar, Curtea reamintește că a mai analizat în jurisprudența sa pretinsa retroactivitate a textelor criticate. Prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298440]
-
a produs sau nu un prejudiciu, prin efectul prevederilor art. 5 lit. d) din OUG nr. 195/2005 și art. 20 alin. (1) și (6) din OUG nr. 195/2005. Reclamanta a susținut că dreptul la un mediu sănătos este un drept subiectiv, recunoscut tuturor persoanelor care au astfel posibilitatea consacrată prin lege de a pretinde unui terț să aibă o anumită conduită, de a revendica acest drept, de a semnala orice încălcare a legii și de a cere despăgubiri terțului ce se
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
privat a unor capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public, în sensul că un astfel de interes poate fi invocat numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, iar acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
cadrul acestui tip de control este suficient să demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca instanța de contencios constituțional să aplice sancțiunea neconstituționalității normei. ... 126. În schimb, controlul concret de constituționalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situația particulară a autorului excepției de neconstituționalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituțional al autorităților publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
conform art. 35 paragraful 1 din convenție. ... 25. Potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea căilor de
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
valorile sociale ocrotite prin această normă de incriminare, valori sociale ce constituie obiectul juridic al infracțiunii, legătura cauzală între fapta comisă și starea de pericol astfel produsă se prezumă, aceasta netrebuind să fie demonstrată. ... 68. În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii reglementate prin art. I pct. 1 din legea criticată, având în vedere dispozițiile art. 16 alin. (6) din Codul penal - conform cărora „fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție“, iar „fapta
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
doar atunci când acestea sunt comise cu intenție, aspect ce poate fi dedus, în mod direct, prin raportarea textului criticat la dispozițiile art. 16 alin. (6) din Codul penal, mai sus citate. Prin urmare, și din această perspectivă, a laturii subiective a infracțiunii pe care o reglementează, dispozițiile art. I pct. 1 din legea criticată sunt clare, precise și previzibile. ... 73. Referitor la critica privind inaplicabilitatea, în condițiile textului criticat, a cauzelor de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
constatarea abaterii disciplinare săvârșite de polițist și, implicit, încetarea calității sale profesionale realizându-se, de la caz la caz, de către structura profesională competentă. Mai mult, decizia adoptată nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta. Termenii folosiți în redactarea textului criticat (comportare necorespunzătoare) sunt extrem de generali și vagi, incompatibili cu exigența de claritate a legii. Faptul că dispozițiile legale criticate nu stipulează care
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
poate ajunge la a nu mai exercita profesia în cauză conduce la împrejurarea ca un aspect esențial, care este de natură să influențeze gravitatea sancțiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 7. Or, normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate, în caz contrar fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât persoana vizată
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
atingere prestigiului profesiei și instituției. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a faptelor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei și instituției lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente să aprecieze asupra cazului de abatere. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
către instanța judecătorească în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire raportat la momentul obținerii unui act doveditor. În acest context, autoarea excepției de neconstituționalitate analizează textele de lege criticate prin prisma unor interpretări proprii, subiective. ... 20. Astfel, Curtea reține că aspectele criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (1
DECIZIA nr. 626 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298083]
-
este formulată în faza procesuală a recursului, partea interesată este lipsită de calea de atac împotriva unei astfel de încheieri, și a reținut că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional consacrat de prevederile art. 21 din
DECIZIA nr. 263 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295222]
-
Curtea a subliniat că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim (a se vedea instituția introducerii în cauză a funcționarului, potrivit art. 16 și 16^1 din Legea nr. 554/2004). ... 28. Cu privire la susținerea referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile se arată că problema de
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dispozițiile art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă se raportează doar la un moment obiectiv, reprezentat de data nașterii dreptului de creanță, sau au în componența lor și un element subiectiv care presupune determinarea momentului la care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască nașterea dreptului reclamat, similar cu reglementarea art. 2.523 din Codul civil. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 34. Judecătorii-raportori au apreciat că
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
al prescripției extinctive, în aplicarea art. 2.523 din Codul civil, și de a aplica noua regulă generală privind începutul prescripției extinctive care prezintă caracteristica stabilirii - alternativ - a celor două momente de la care prescripția începe să curgă, respectiv determinarea momentului subiectiv, principal, constând în data cunoașterii nașterii dreptului la acțiune, și a momentului obiectiv, subsidiar, constând în data când, după împrejurări, trebuia cunoscută nașterea acestui drept, apreciere realizată în funcție de particularitățile fiecărui litigiu, soluțiile diferite fiind influențate exclusiv de aprecierea
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. ... 17. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că simpla indicare a temeiurilor constituționale nu
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
Curtea a subliniat că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 98 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300378]
-
sesizare este formulată în termeni neclari, în raport cu divergența de jurisprudență ce reiese din hotărârile anexate, unde nu chestiunea interesului este cea pusă în discuție și rezolvată diferit de instanțe. În orice caz, condiția interesului trebuie tratată din perspectiva subiectivă a celui care formulează pretenția; or, în litigiile în care au fost pronunțate hotărârile divergente, reclamanții pretind că majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 ar genera un cuantum superior al drepturilor salariale față
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
dispozițiilor art. 2.500 alin. (1) din Codul civil, prescripția extinctivă poate fi definită ca fiind acea sancțiune care constă în stingerea, în condițiile stabilite de lege, a dreptului material la acțiune neexercitat în termen. Aceasta face ca titularul unui drept subiectiv civil sau creditorul care a rămas inactiv un anumit răstimp să își piardă ocrotirea dreptului respectiv pe calea acțiunii în justiție și, odată cu aceasta, posibilitatea de a obține executarea silită a obligației corelative lui. ... 76. Or, faptul că pentru
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
ca obținerea de fonduri să poată fi considerată ca fiind una „pe nedrept“, deoarece contravine unor norme emise de alte autorități decât cea legislativă și având un caracter inferior legii. Susține că, în acest fel, sunt create premisele unor interpretări subiective și abuzive. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 în considerentele căreia s-a stabilit că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor subiectului activ al infracțiunii trebuie să fie realizată prin încălcarea legii pentru a intra sub incidența dreptului
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale. Această legislație secundară se aplică, deopotrivă, tuturor celor ce intră sub incidența normelor Legii nr. 123/2012, iar eventuala aplicare subiectivă și diferențiată a acestora nu rezultă din modul de formulare a prevederilor legale criticate, care conțin doar dispoziția din cadrul structurii logico-juridice a normei și care urmează să fie completată cu prevederi distincte, în funcție de situația rezultată din verificările
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
și ținând seama de argumentele prezentate cu privire la contravenții și la tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate, Curtea nu poate reține susținerile autoarei excepției potrivit cărora o persoană poate fi sancționată contravențional în funcție de aprecierea subiectivă și arbitrară a unui organ constatator și a unei instanțe de judecată, întrucât, așa cum s-a arătat, elementul material al contravenției stabilite de art. 194 pct. 39 este clar și neechivoc indicat de norma legală, astfel că, din perspectiva
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]