3,238 matches
-
o ia pe calea volatizării nietzcheniene. Într-adevăr, Ziff are dreptate: caracterul nociv al încălcării experienței personale este dovedit de curentul dominant reprezentat de jurnalismul obiectiv, care nu personalizează și nici nu încearcă să se angajeze într-un schimb de subiectivități în reportajele sale. Influența criptoteologică pe care jurnalismul obiectiv a început să o aibă asupra minților jurnaliștilor din această perioadă, așa cum sugerează Michael Schudson, se reflectă în detașarea conștientă de lumea exterioară a lui March, când acesta se vede atras
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ideea lui Hubbard despre jurnalism "transformă cititorii din participanți politici în spectatori pasivi" (29-30). Această percepție apărută la granița dintre secole în cercurile literare conform căreia practica jurnalistică dominantă și convențională a separat cititorii de experiență și le-a alienat subiectivitățile este poate cel mai convingător examinată în romanul lui Theodore Dreiser, Sora Carrie (Sister Carrie). Aici autorul examinează, totuși, alienarea cititorului. În acest roman, șomerul Hurstwood "substituie", după cum se exprimă Kaplan, căutarea unui loc de muncă prin cititul ziarului (153
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Astfel ziarul servește drept surogat pentru viață. Dar după ce citește despre o grevă a vatmanilor, Hurstwood este determinat să răspundă unui anunț pentru spărgători de grevă. Experiența lui de până atunci legată de grevă a fost una obiectivă, distanțată de subiectivitatea lui, bazată doar pe o relatare din ziar. La locul de muncă, el descoperă totuși că "realitatea era ceva mai rea decât părerile pe care și le făcuse despre aceasta", păreri datorate, desigur, obiectivării experienței de către ziare (Dreiser, Sister Carrie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
concluzionând că "a fost o experiență uimitoare pentru el. Citise despre aceste lucruri, dar în realitate i s-au părut complet noi" (310). În mod clar, "realitatea" despre care se citește, obiectivată și plasată la o distanță emoțională de propria subiectivitate nu coincide cu "realitatea" acelei subiectivități implicate într-o intimitate imaginară cu experiența. După cum observă Kaplan, "atunci când [Hurstwood] se aventurează să iasă din apartamentul lui ca spărgător de grevă, el nu este pregătit pentru intensitatea conflictului social și este obligat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
uimitoare pentru el. Citise despre aceste lucruri, dar în realitate i s-au părut complet noi" (310). În mod clar, "realitatea" despre care se citește, obiectivată și plasată la o distanță emoțională de propria subiectivitate nu coincide cu "realitatea" acelei subiectivități implicate într-o intimitate imaginară cu experiența. După cum observă Kaplan, "atunci când [Hurstwood] se aventurează să iasă din apartamentul lui ca spărgător de grevă, el nu este pregătit pentru intensitatea conflictului social și este obligat să fie de partea cuiva. El
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obligat să fie de partea cuiva. El trebuie ori să fie văzut și atacat ca un spărgător de grevă ce este, ori să se alăture greviștilor, ori să plece. Nu există poziții neutre" (154). Și alege să plece, învingându-și subiectivitatea, iar apoi se refugiază din nou în ziar, cu iluzia că duce o viață activă. Ceea ce rămâne remarcabil e nivelul până la care scriitori realiști precum Howells și Dreiser, ambii foști jurnaliști (și uneori practicanți ai jurnalismului literar) au distins și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se refugiază din nou în ziar, cu iluzia că duce o viață activă. Ceea ce rămâne remarcabil e nivelul până la care scriitori realiști precum Howells și Dreiser, ambii foști jurnaliști (și uneori practicanți ai jurnalismului literar) au distins și intuit divorțul subiectivității de experiența lumii în cazul jurnalismului obiectiv. Tocmai acest aspect a fost detectat de Steffens când, privind în urmă la cariera sa de ziarist, a observat că în timpul panicii financiare din 1893, pe când lucra ca reporter pe Wall Street, restricțiile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World. În cele din urmă, exemplul lui demonstrează de ce jurnalismul literar a continuat să aibă apărătorii săi: povestea lui Chapin avertizează asupra pericolelor pe care le implică separarea subiectivității de experiența conștiinței. Caracterizat de istoricul de jurnalism John Tebbel drept un "psihopat sadic care se bucură de reputația de cel mai dur om care a ocupat vreodată scaunul de redactor local" (324), poziția lui Chapin amintește de răspunsul jurnalistului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spus, dar nu atât de ușor de pus în aplicare precum ar crede redactorii-șef și directorii de ziar așezați comod pe scaunele lor" (Newspaper Days, 624-25). Dreiser constată că în spatele biroului unui asemenea ziar, dedicat obiectivării lumii, distanța dintre subiectivitatea alienată și acea lume nu poate decât să se mărească. Astfel, Chapin putea să stea liniștit în biroul său fără a-și implica subiectivitatea în povestirile pe care reporterii lui le relatau. În acest sens, Chapin amintește de protagonistul Hurstwood
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Newspaper Days, 624-25). Dreiser constată că în spatele biroului unui asemenea ziar, dedicat obiectivării lumii, distanța dintre subiectivitatea alienată și acea lume nu poate decât să se mărească. Astfel, Chapin putea să stea liniștit în biroul său fără a-și implica subiectivitatea în povestirile pe care reporterii lui le relatau. În acest sens, Chapin amintește de protagonistul Hurstwood din Sora Carrie. Totuși, spre deosebire de Chapin, Hurstwood este inofensiv, în ciuda refuzului său de a-și implica subiectivitatea. Într-o parodie din viața reală a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în biroul său fără a-și implica subiectivitatea în povestirile pe care reporterii lui le relatau. În acest sens, Chapin amintește de protagonistul Hurstwood din Sora Carrie. Totuși, spre deosebire de Chapin, Hurstwood este inofensiv, în ciuda refuzului său de a-și implica subiectivitatea. Într-o parodie din viața reală a goanei după senzațional practicate la ziarul Evening World al lui Joseph Pulitzer, un martor ocular își amintește cum Chapin, aflând despre scufundarea unui vapor de croazieră în Râul Hudson, "a zburdat spre departamentul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Churchill 249). Dat fiind că singura lui experiență cu un vas care se scufundă era una indirectă, de la distanță, intermediată de departamentul de redacție locală, Chapin își permitea, asemeni lui Hurstwood, luxul de a nu fi nevoit să își implice subiectivitatea. Misiunea lui se opunea celei a lui Steffens, care anunțase la ziarul Commercial Advertiser că dorea "să obțină știrile cât mai complet și să le relateze cât mai omenesc posibil, astfel încât cititorul să se vadă în locul celuilalt" (Autobiography, 317). Într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a rotițelor unei mașini. Trachtenberg a sugerat acest lucru când a observat uniformitatea ziarului citit de oamenii dintr-un tramvai, care, drept urmare, "vor rămâne, aproape sigur, la fel de distanți și străini" (Incorporation, 125). Cu alte cuvinte, alienați. Satisfacția lui Chapin, datorată subiectivității sale alienate, care a anihilat Cealaltă subiectivitate, condamnând-o să rămână captivă între cei patru pereți ai biroului redacției locale, amintește tot de o observație a lui Barrett despre subiectivitatea alienată a lui Rodion Raskolnikov din Crimă și pedeapsă, conform
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acest lucru când a observat uniformitatea ziarului citit de oamenii dintr-un tramvai, care, drept urmare, "vor rămâne, aproape sigur, la fel de distanți și străini" (Incorporation, 125). Cu alte cuvinte, alienați. Satisfacția lui Chapin, datorată subiectivității sale alienate, care a anihilat Cealaltă subiectivitate, condamnând-o să rămână captivă între cei patru pereți ai biroului redacției locale, amintește tot de o observație a lui Barrett despre subiectivitatea alienată a lui Rodion Raskolnikov din Crimă și pedeapsă, conform căreia "cu cât aceasta este mai ruptă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Incorporation, 125). Cu alte cuvinte, alienați. Satisfacția lui Chapin, datorată subiectivității sale alienate, care a anihilat Cealaltă subiectivitate, condamnând-o să rămână captivă între cei patru pereți ai biroului redacției locale, amintește tot de o observație a lui Barrett despre subiectivitatea alienată a lui Rodion Raskolnikov din Crimă și pedeapsă, conform căreia "cu cât aceasta este mai ruptă și mai izolată de restul personalității umane, cu atât poate deveni mai disperată în slăbiciunea ei" (137). Consecința disperării unei conștiințe înfrânte, incapabilă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Raskolnikov din Crimă și pedeapsă, conform căreia "cu cât aceasta este mai ruptă și mai izolată de restul personalității umane, cu atât poate deveni mai disperată în slăbiciunea ei" (137). Consecința disperării unei conștiințe înfrânte, incapabilă să relaționeze cu alte subiectivități se manifestă în cazul lui Raskolnikov prin uciderea bătrânei cămătărese. Același gest se dovedește adevărat și în cazul lui Chapin: Până la urmă, megalomania lui Chapin l-a determinat să facă speculații necugetate la bursa de valori, ceea ce l-a ruinat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un ziar al închisorii și a amenajat o grădină în care cultiva trandafiri. "De fapt, el a murit de inimă rea, în 1930, când grădina i-a fost distrusă cu scopul de a extinde închisoarea" (324-25). Că a murit din cauză că subiectivitatea sa a fost confruntată cu alienarea datorată dispariției grădinii de trandafiri, aceasta rămâne, desigur, doar o presupunere. Însă există indicii clare că personalitatea i-a fost, într-adevăr, alienată, motiv pentru care a încercat cu disperare să își recupereze umanitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cum că o mulțime dintre ei s-au apucat de băut (373). Treaba acestora în calitate de jurnaliști supuși procesului de obiectivare nu avea nimic de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică împotriva pozitivismului și de o transformare și o criză socio-culturală semnificativă. În analiza povestirilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de personaj. Apoi, în cazul peisajului - și prin extensie al decorului, al detaliilor concrete, al dialogului și al altor tehnici asociate, în mod greșit, stilului romanesc - s-a încercat stabilirea unei baze epistemologice comune pentru ceea ce Trachtenberg numește "schimb de subiectivități" (273). Datorită naturii sale abstractizante, curentul dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună, sau ceea ce Trachtenberg descria în altă parte drept "detaliul intuit" (278). Crane își anunță fățiș
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună, sau ceea ce Trachtenberg descria în altă parte drept "detaliul intuit" (278). Crane își anunță fățiș intenția de a înlătura distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, în povestirea "An Experiment in Misery" când, după ce vede o persoană fără adăpost pe străzile New York-ului, decide să petreacă o zi și o noapte trăind precum aceasta. Își motivează gestul spunând: "poate aș reuși să descoper
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
saluturi familiare și cordiale" și răbufnind, în mod firesc, de invidie față de cel privilegiat economic și social, comerciantul dispare din fața vitrinei. Cititorii care au urmărit până acum evoluția narativă a acelor oameni în decorul spațial al viscolului și ale căror subiectivități sunt apoi plasate printre aceste personaje s-au descoperit împinși înapoi spre o inversare spațială de către cineva al cărui confort material în viață ar putea fi la fel de bine al lor, sau cel puțin aproape de al lor. Ei sunt afară, privind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de Celălalt înseamnă a trece dincolo de prescripțiile ideologice și dincolo de totalizarea sau de concluziile majore menite să conțină asemenea prescripții. Astfel se adoptă perspectiva prezentului incontrolabil și neconcludent al romanului lui Bakhtin. Încercarea jurnalismului literar de a "face schimb de subiectivități" - sau mai degrabă de a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, ținând cont de natura mijlocitoare a oricărui text, care nu poate să ofere un schimb complet de experiență din punct de vedere lingvistic - poate fi regăsită și în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dincolo de totalizarea sau de concluziile majore menite să conțină asemenea prescripții. Astfel se adoptă perspectiva prezentului incontrolabil și neconcludent al romanului lui Bakhtin. Încercarea jurnalismului literar de a "face schimb de subiectivități" - sau mai degrabă de a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, ținând cont de natura mijlocitoare a oricărui text, care nu poate să ofere un schimb complet de experiență din punct de vedere lingvistic - poate fi regăsită și în lucrările altor practicanți ai jurnalismului literar ai perioadei. Unul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în graba și agitația noilor senzații oferite de această nouă lume, uitând de sarcinile sale" (Pattee, History 425). Mai mult, reportajul lui Hearn relevă extrema aproape solipsistică până la care se poate ajunge, teoretic, prin efortul de a micșora distanța dintre subiectivitate și obiectivare. În esență, exemplul lui ilustrează călătoria pe distanțe variabile, efectuată continuu de diferiți practicanți ai jurnalismului literar între cei doi poli, obiectivarea și propria lor subiectivitate. Fred Lewis Pattee spunea despre o descriere scrisă de Hearn spre finalul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]