5,716 matches
-
Valeriu Gafencu. Sublimul Jertfei curate sunt Cuvioșii, Mărturisitorii, Sfinții și Mucenicii Închisorilor. Țăranu român nu se lasă gândit de gândirea sa, ci se lasă gândit de Dumnezeu. Numai din acest fel de a fi a putut țâșni acea definiție a sublimului de a fi creștin, din versul: „Doamne, Doamne,/ mult zic Doamne,/ Dumnezeu pare că doarme/ cu capul pe-o mănăstire/ și de nimeni n-are știre.” Acest contrapunct făcut de geniul creștin țărănesc românesc are echivalentul evanghelic al lui: Cred
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
mare, nici mulțimea celorlalte nenorociri, nici așteptarea zilnică a morții.” (Sfântul Ioan Maximovici-Mitropolit de Tobolsk și Siberia, Iliotropion sau Acordul Dintre Voia Omului Și Voia Lui Dumnezeu. Trad. de Cristea Florentina. Ed. Egumenița, Galați-2012, p. 303) Suferința este apoteoza curajului, sublimul dreptei credințe și mirul iubirii. Sfântul Apostol Pavel, împlinătorul Suferinței lui Iisus, preia bucuros o parte din Patimile Domnului său: „Mă bucur de suferințele mele pentru voi și împlinesc în trupul meu lipsurile necazurilor lui Hristos.” (Coloseni I, 24) Sfântul
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
și ascetic se împlinesc în creștinul trăitor ca o expresie neîntreruptă a martiriului conștiinței sale. Tocmai de aceea, credința ortodoxă, nădejdea, morala și dragostea sunt virtuțiile supreme și comune tuturor martirilor. Suișul mistic înalță suferința și jertfa creștinului pe altarul sublim al Crucii, acolo unde se oficiază Liturghia sofianică a Învierii. În taina jertfei sălășluiește Iubirea, iar în sânul ei înflorește Frumosul în chip dogmatic, nu estetic. Așadar, Iubirea și Frumosul impun o coexistență ontologică ipostatică. Iubirea conferă sfințenia, iar Frumosul
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
conferă sfințenia, iar Frumosul dezvăluie aura care-l înveșmântă pe martir în căldura și lumina jertfei sale hristice. Se pare că Frumosul este totuși înaintemergătorul Iubirii. Frumosul provoacă în sufletul curat cunoașterea Adevărului, îi așterne calea credinței, netezindu-i suișul sublim spre Adevărul revelat în piscul căruia sălășluiește Iubirea. Rânduiala divină îndeamă omul spre cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura Luminii, înnobileză Cântarea în arpegii de psalm, întronizând Armonia cosmică în sferele serafice ale Liturghiei dumnezeiești-Jertfa sublimă, care îi adună pe cei Frumoși, pe cei Aleși în jurul lui Hristos-Frumosul și Iubirea absolută. Iubirea dragostei dumnezeiești generează astfel transfigurarea spiritualului sub chipul autentic al Frumosului. În Zorii Creației sensul fundamental al Frumosului împrumută chipul celui creat, care era
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
în fiecare gest, reflectându-se, implicându-se, dăruindu-se celor din jur care-l simt, care-l percep. Omul cel bine plăcut lui Dumnezeu este cel tainic, al inimii, al adevărului, al jertfei, cel în care se întrepătrund egal și sublim, Frumosul și Iubirea. Calea dreptei credințe, ortodoxia este bună de urmat, este necesară, dar fără suferința Golgotei, fără piscul Crucii nu se poate atinge suișul mistic al Învierii. Suișul Crucii conferă deplin eliberarea de lumesc, conturează regăsirea drumului împlinirilor noastre
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Pe lemn fiind pironit, m-ai pironit întru dragostea Ta.” (Săptămâna a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesnețe, oda V, stih. I) Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat, împlinind Suferința, nimicind patimile, călcând astfel osânda morții peste care a înfipt spre veșnicie nepătimirea Învierii. Prin această Aură dumnezeiască a Învierii, panorama suferințelor și sublimul jertfei martirice intră în viziunea Crucii, prin împreuna
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat, împlinind Suferința, nimicind patimile, călcând astfel osânda morții peste care a înfipt spre veșnicie nepătimirea Învierii. Prin această Aură dumnezeiască a Învierii, panorama suferințelor și sublimul jertfei martirice intră în viziunea Crucii, prin împreuna participare a lui Hristos la suferința, jertfa și slava creștinului: „Hristos i-a făcut pe oameni deopotrivă în cinste cu îngerii..., căci prin sângele jertfei Sale El a împăcat cele cerești cu
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Frumuseții Creației divine a provocat foamea după Adevărul absolut, care a zămislit în inima sa dragostea ca suflu dătător de viață, ca undă de trăire, ca nimb de desăvârșire, înviind lăuntric pentru a da naștere universului său interior ca reflectare sublimă a Tainei dumnezeiești. Forța cu care și-a sprijinit rațiunea pe credință i-a hărăzit Luceafărului-Profet bolta conștiinței sale luminate de harul tainei, în care albastrul cerului s-a topit în seninul ei. În toate operele sale ale diverselor domenii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Europeană.Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1999, p. 18) Și noțiunea profetică și cea martirică, ambele vocații Hristice se asumă în Iubire ca principiu al creației: de suferință sacră, de jertfă sfântă, de poezie serafică, de frumos, de adevăr, de libertate, de sublim, așa cum a fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților. Mihail Eminescu cel cunoscut și îndrăgit de majoritatea românilor și de alții, nu are granițe, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu..., oricât de mult s-ar strădui epigonii, detractorii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
odrăslit Cununii imperiale martirice a Țarilor și Marilor Duci, alături de alte milioane de mucenici ruși executați de iudeo-bolșevicii sovietici. FEMEIA prin plămada ei hirotesită și harismatic conferită de Atotcreatorul este locul de întâlnire dintre Dor și Dăruire, dintre Frumos și Sublim, dintre Pământ și Cer, dintre Răbdare și Extaz, dintre Fior și Luceafăr, dintre Rugă și Cântare, dintre Om și Dumnezeu, dintre Cruce și Jertfă, dintre Suferință și Dragoste. „Dulcea mea amică, [București, 5-11 august 1879] Veronică-e întâia dată că-ți
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Pavel, Ioan Teologul, Teolipt Filadelful, Arsenie Papacioc, etc., cel mai mare Patriarh al Pămânului nostru creștin, Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat posterității pagini revelatoare de o profundă emoție, de o adâncă smerenie, de o înaltă vibrație, de o sublimă gingășie în cele 17 Scrisori din Exilul Jertfei către Ucenica sa Diaconița Olimpiada, în care se reflectă sufletul său atât de uman și atât de tandru, ce răspândește mireasma mângâierii, asupra suferinței femeii văduve: De asta doresc să văd fața
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Gură de Aur, Scrisori din exil către Olimpiada și cei rămași credincioși. Trad. Ioan I. Ică jr. Deisis-Sibiu, 2003, p. 135) Educația morală trebuie să devină apanajul FEMEII virtuoase în care se întrupează viața sub toate aspectele ei mirifice, înfățișând sublimul spiritual în toată grandoarea trupului ei mustind de armonie și farmec. În fața fascinantei priveliști, spiritul bărbatului se înalță, suie spre izbăvire în reflexe de grații desăvârșite. Pentru cel frumos toate sunt frumoase. Obârșia frumuseții FEMEII vine din chemarea înțelesului ei
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
a preocupat activ pe Mihai Eminescu. Educația sa creștină deplină, realizată în primul rând datorită mamei sale, și îndeosebi convingerea că Biserica Ortodoxă Română este instituția noastră spirituală fundamentală, <> cum spune el, l-au ajutat să înțeleagă infinita valoare și sublimul slujirii creștine în ordinea morală, practică, spirituală și istorică a lumii întregi. Iisus S-a jertfit din iubire față de oameni, slujind oamenii, iubindu-i, restaurându-i în demnitatea lor originară. Slujirea înfăptuită de Hristos, arată Eminescu, a devenit astfel un
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
un sacerdot mistic, un profet al Logosului, iar preotul trebuie să devină un poet al slujirii hristice. În gândirea creștin ortodoxă a Românului cult, iluminat, teofor, hristofor, există o relație divină între vocația geniului creativ și imperativul sacru al jertfei sublime, a slujirii lui Dumnezeu și a Neamului, slujire de care se bucură și alte popoare ce nu pot urca până în vârful înălțimii misiunii vocaționale dacice: mistico-hristico-evanghelico-filocalico-sofianică. Nu orice nație, nu ori ce neam sunt hărăzite să urce acest suiș celest
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
persecuțiile, întunericul, căderile, frângerile din marea de amar-istoria milenară a marelui nostru Neam dacoromân. El nu se folosește de cuvânt pentru fastul estetic ori pentru semantica lui, ci pentru spiritul religios-ortodox al cuvântului, duhul lui, exegeza hermeneutică, mireasma suavă a sublimului purtător de lumină harică, de preaplin ca dar al creației artistice. Cuvântul dac se îmbracă literar cu Iia țesută a literelor românești, brodate pe altița metafizică a cugetului peste care se răsfrânge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice. Însumându-se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
întru comuniunea cu Dumnezeu, întru infinire. Eminescu este ceea ce grăia Marele filosof creștin Vasile Băncilă: măreție cosmică, nu însă în sens metaforic, ci de atribut. Eminescu e, deci, măreție cosmică; astfel, el are datele pentru a da fenomenul estetic al sublimului. În toate manifestările sale Profetul trăiește intensitatea cea mai profundă, așezându-se, împământenindu-se cosmic am spune, între adevărul revelat, realitatea socio-politică a istoriei și creația sa sublimă. Romantismul lui Eminescu e de factură aristocratică emanând o fină psihologie etnică-fiindcă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
măreție cosmică; astfel, el are datele pentru a da fenomenul estetic al sublimului. În toate manifestările sale Profetul trăiește intensitatea cea mai profundă, așezându-se, împământenindu-se cosmic am spune, între adevărul revelat, realitatea socio-politică a istoriei și creația sa sublimă. Romantismul lui Eminescu e de factură aristocratică emanând o fină psihologie etnică-fiindcă și în psihologia românească, continuă Băncilă, e melancolie (melancolia rasei noastre), oarece romantism, epicism, lirism mai mult: în Eminescu sunt numai duse la o mare potență; apoi fiindcă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a profetismului spiritualității creștine universale acolo unde vorbirea înfrumusețează totul și tăcerea grăiește sublimul pretutindeni. Dacă Poetul l-a umbrit pe prozator, gânditorul creștin însă, s-a înălțat peste streașina azurului socratic, prin țâșnirea luminilor serafico-profetice. Geniul poeziei s-a împletit cu profetul gândirii într-o atare comuniune astfel încât profetul a născut poezia, iar
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Noi, două săbii reci, ne-am întâlnit pe-un scut Și-n bătălii pierdute ai fost în mine trează. Nu simți amurgul rătăcind spre înălțime Și mie-mi dai din tinerețe cămașa unui val, Un zeu necunoscut a strâns tăceri sublime Și-n sufletul de floare ți le-a ascuns sub voal. Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază, Toți prinții din povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-
CASTELUL VEŞNICIEI de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381162_a_382491]
-
se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de iarnă / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi de Autor
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
să te petreci îmbrătișează-ți soarta cu floarea crucii roze și fă din frunze gânduri și din petale buze vorbește cu parfumul miresmelor depline deschide-ți cerul inimi și fă un rai din tine ca un potir de miere nectarul de sublim înalță sus tulpina și fii un crin de mir florale-ți sunt visurile și pline de mister într-o clipită sfântă să te trezești în cer învăluită frunză ce-ai renăscut în floare din tainica-ți sămânță devii o desfătare
POEM HIERATIC XXXII TAINICA SĂMÂNŢĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381188_a_382517]
-
Că-o mare de tăcere nu poate să prevină Căderea unui trăsnet în trunchi de pergamut, Așa că fug din vise cu scene de coșmaruri, Căci zborul spre lumină nu-mi poate fi oprit, Accept și nori, și ceață, ca pe sublime daruri, Lăsând în urmă clipe ce-n van le-am risipit. (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: ÎNTRE VIS ȘI REALITATE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII, 25 februarie 2017. Drepturi de
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381194_a_382523]
-
-ncet, se derulează în priviri. Îmi fac din amintire șevalet Și desenez imagini din trăiri, Le-mbin și cu-a mele născociri, Să-mi fie visul lung și mai estet. Mă-ncearcă apoi sfâșietor regret, De-acel real trăit cândva sublim, O arie cântată în duet, Pe care prea târziu o prețuim. O arie trecută ca un vis Și fără de putință... a da bis. 02-01-2016 ... Citește mai mult Hălăduind în timp prin amintiri,Redecorez plictisul c-un tapetDe gânduri în albastru
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
desuetCe-ncet, se derulează în priviri.Îmi fac din amintire șevaletși desenez imagini din trăiri,Le-mbin și cu-a mele născociri,Să-mi fie visul lung și mai estet.Mă-ncearcă apoi sfâșietor regret,De-acel real trăit cândva sublim,O arie cântată în duet,Pe care prea târziu o prețuim.O arie trecută ca un visși fără de putință... a da bis.02-01-2016... III. MUZA (SONET IX), de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. Îndrăgostitului
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]