6,023 matches
-
activități culturale educative, vizite În Iași, la mănăstirile din județul Neamț și nordul Moldovei. 30 august In aula Academiei Române a Filialei Iași s-au desfășurat lucrările celui de-al VI-lea Simpozion intitulat “ Unitatea prin cultură și demnitate națională” cu subtitlul “Problemele Învățământului În limba maternă”. 31 august Societatea a participat la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău; dezvelirea bustului lui Tudor Arghezi; inaugurarea Bibliotecii “Târgoviște” din Chișinău; Documentare la Biblioteca “Onisifor Ghibu” din Chișinău. 16-17 septembrie La Uzdin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și înclinația naturală l-au pus printre muncitorii condeiului. Tratează totdeauna probleme concrete care ating lumea muncitoare și rurală». Baza ideologico-politică a lui Besozzi poate fi extrasă din articolele pe care le scria în săptămânalul Il Lavoro, care avea ca subtitlu «Azione Cattolica popolare - Organizzazione Cristiana del Lavoro». Acțiunea desfășurată de acest grupuleț de catolici implicați în domeniul social a avut rezultate uimitoare. În Verona, la alegerile administrative din 21 august 1907, exista o majoritate formată din 27 de socialiști, 24
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
orizontul de așteptare, mutând accentul de pe lirism pe categoria poeticității”. Marin Mincu face în aceste patru articole din decembrie trecut o analiză necruțătoare, dar măsurată și fără derapaje polemice. Nu sunt multe lucruri de adăugat. Ar mai fi de comentat subtitlul „Lista lui Manolescu”. Pe mine nu mă trimite cu gândul la Bloom, ci la „lista lui Schindler” și nu văd aici umor, ci mai degrabă un mic cinism. Și megalomanie! Spune într-un loc N. Manolescu (citat de I. Petraș
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să se informeze și din alte surse decât „Europa Liberă”. Uite, le-aș recomanda o carte a lui Emmanuel Todd (Après l’Empire). Titlul nu e ușor de tradus. Eu aș propune: Fost-ai lele cât ai fost! — Ce expresie! — Subtitlul însă e limpede: Eseu despre descompunerea sistemului american. Ideea e simplă și demonstrată riguros: America e o supraputere în declin. Agresivitatea ei, justificată în fel și chip, vine din slăbiciune, nu din altceva. Mihai Băcanu o să fie probabil surprins dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
zilnice sub imperiul miracolului sunt văzute cu un mare simț al evenimentelor fantastice. Apocalipsul cel mai grandios se amestecă cu ironia, în pagini excepționale. DEMOSTENE BOTEZ Fundamentul poeziei lui Demostene Botez este "sentimentalismul", proclamat cu onestitate chiar de poet în subtitluri justificative, ca spre a preântâmpina discreditul cu care critica primește o astfel de atitudine. Sentimentalismul nu e ingenuu, și controlat de inteligență devine o slăbiciune persiflată. O aplicațiune a acestui soi de sentimentalism consimțit, de care poetul se lasă cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Editura Șaraga din Iaș (revista „Ateneul român” se va înființa și va cuprinde aceste conferințe publice abia în 1895). În aceeași lună conferențiarul publica în „Convorbiri literare”, la București (unde revista se mutase din 1885) textul „Edelwisz. O reminiscență”, cu subtitlul „Contribuțiune la psihologia experimentală”, prin care-i familiariza pe prieteni cu metoda sa de investigare a memoriei prin literatură. Acest text va fi fost primit, probabil ca o curiozitate sau un joc de societate; din relatări ulterioare vom afla că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pasiunile noastre, pe care le socotim generoase și cu opiniile noastre, pe care le credem luminate. Astfel procedează cetățenii democrațiilor moderne și Aron, el însuși, a acționat și a început în acest fel. Ajuns la bătrânețe, a dat Memoriilor sale subtitlul: 50 de ani de reflecție politică. Aceasta înseamnă de fapt: cincizeci de ani de educație politică. Nu ești niciodată un cetățean perfect edificat. Nu ești niciodată pe deplin lămurit în pasiunile și opiniile tale. Să înțelegi politica este, așadar, o
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
domeniu, o asemenea temă de cercetare nu poate fi niciodată epuizată, mai ales în perioade de "activitate" lingvistică intensă, cum este cea actuală, la care suntem martori și "actori", în același timp. Această actualitate continuă a temei este sugerată în subtitlu prin restrictivul "aspecte (gramaticale și discursive)". Lucrarea poate fi oricând continuată cu noi și noi aspecte ale dinamicii limbii actuale. 1.4. Interesul pentru dinamica limbilor actuale, văzută într-un proces mai larg al schimbărilor lingvistice, este mult mai general
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
ȚARA NOUĂ, publicație apărută la București, bilunar, apoi lunar, de la 1 februarie 1884 până în decembrie 1887, cu subtitlul „Revistă științifică, politică, economică și literară” și sub conducerea lui Ioan S. Nenițescu. Întrucât acesta propunea drept țel munca „pe teren intelectual și moral”, un spațiu larg se acordă problemelor de economie, sociologie și educație, abordate în spiritul programului junimist
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
ȚARA, periodic apărut la Roma, lunar, între aprilie 1949 și iunie 1950, cu subtitlul „Tribuna românilor liberi”. Redactor responsabil: N. Di Girolamo. Articolul-program exprimă, prin chiar titlul său, Mai întâi unire !, dezideratul unui mare număr de intelectuali români și al unor publicații culturale românești din afara hotarelor țării: „Gazeta aceasta, care nu e a nici unui
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
ȚARA NOUĂ, periodic apărut la Cluj, săptămânal, din 21 mai 1939 până la 1 septembrie 1940, cu subtitlul „Îndreptar ardelenesc de gând și faptă românească”. Fondator: Victor Jinga; redactor: Victor Iancu. Articolul-program, Pornind la drum, semnat de Victor Jinga, exprimă aspirația de impunere a fenomenului local: „În indestructibila comunitate națională vom valorifica ceea ce are mai de preț sufletul
ŢARA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290071_a_291400]
-
Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță pe tema unei reîntâlniri târzii, o descriere a Ceahlăului. Astfel, este firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează atenția asupra suitei de tablouri, unele de un exotism original, „întors” - tărâmul explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
este asigurată de Al. Ciura. La sfârșitul anului 1909 se anunță (Către cetitorii noștri) „mari greutăți materiale, provocate de multe procese” (unul intentat lui Octavian Goga, de pildă) și periodicul își încetează apariția. La reluare, în 1922, Ț.n. primește subtitlul „Revistă literară, politică și socială”, dar își păstrează aspectul grafic. Un articol-program, Continuăm, scris probabil de O. Goga, reamintește noua condiție statal-politică a Ardealului. Aproape un deceniu, până când publicația devine cotidian, preocupările cultural-științifice predomină. Există și rubrici politice („Politica internă
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
mișcare de avangardă a secolului al XX-lea, productivă la început în literatură, curând și în pictură, care a pătruns, cu timpul, în toate sferele artei și s-a implicat și în viața politico-socială. Termenul a apărut prima dată în subtitlul „dramei suprarealiste” Les Mamelles de Tirésias (1917) a lui Guillaume Apollinaire, dacă nu va fi fost - cum susțin unii - lansat anterior (1916) de Pierre-Albert Birot, redactorul efemerei reviste „Sic”. Declanșatorul curentului este, în orice caz, André Breton, medic psihiatru, format
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
TEATRUL, publicație apărută la București, lunar, între 1 iulie 1914 și mai 1915, cu subtitlul „Revistă artistică, literară, sportivă”. Colectivul redacțional nu este menționat. Gazetă eclectică, T. include articole despre teatru, operă, operetă, pictură. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu și George Ranetti. Principalele articole sunt semnate de Liviu Rebreanu (Despre Eminescu, Scrisoare către un actor
TEATRUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290112_a_291441]
-
TEATRUL, publicație apărută la București în 1923 (cinci numere), având subtitlul „Revistă de teatru și artă”. Director: Soare Z. Soare. T. își propune să fie „rezumatorul corect al întregii activități teatrale din orașele mari artistice”, „o enciclopedie completă a activității teatrale”, „o școală de justă și deplină informație pentru lumea care
TEATRUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
, periodic apărut la Turnu Măgurele, ca lunar, în decembrie 1934 și în ianuarie 1935. Director politic: Florian Moncea, redactor literar: Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu). Publicația, având subtitlul „Politic, social, literar”, își propune „să îndrumeze masele pe o cale dreaptă”, să sprijine „cu orice risc democrația, pe care răuvoitorii caută s-o compromită” (Încotro?). Cu versuri colaborează Teodor Scarlat, Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu), Ion Covrig, Pavel Nedelcu, Elefterie
TELEORMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290126_a_291455]
-
, revistă apărută la București, de trei ori pe săptămână, din 7 iulie 1933 până în 24 iulie 1940. Între 1935 și 1937 are subtitlul „Organ popular de informații și reportaj”. Director: Vasile Canarache. În „criza materială și spirituală” a momentului T. își propune, ambițios, să informeze cititorii cu tot ceea ce este important „din punct de vedere al dezvoltării sociale, economice, politice și culturale a
TEMPO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290133_a_291462]
-
TEATRUL, revistă apărută la Cluj, bilunar, din 29 septembrie 1925 până în 22 februarie 1927, cu subtitlul „Publicație de informare și critică dramatică”. Redactor: Alexandru Hodoș. Își propune să se axeze pe realizările teatrului românesc, în special al celui din Transilvania și Banat, după Marea Unire din 1918, pornind de la convingerea că în acest răstimp teatrul a
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
inteligența și cultura artistică, că „și-a pus la încercare virtuțile literare făcând apel la cele mai variate teme și forme ale limbajului literar” (Romul Munteanu). În Școala morții, de pildă, confesiunea este înscenată ca un dialog, poemele având drept subtitlu sintagme din Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu. Pe de altă parte, în seria cărților de critică și istorie literară, T. își continuă preocupările mai vechi. Ritm vertical (2001), reluare a tezei de doctorat, include un studiu axat pe
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
TEATRUL, revistă apărută la Iași, săptămânal, între 21 octombrie 1912 și 17 februarie 1913, cu subtitlul „Publicație de informații teatrale și literare”. Momentul editării coincide cu deschiderea stagiunii 1912-1913 la Teatrul Național din Iași, cu piesa O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. Inițiativa îi aparține directorului acestei instituții, Mihail Sadoveanu. Între colaboratori se numără în primul
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
TINERIMEA OLTEANA, publicație apărută la Craiova, ca bilunar, la 5 martie și la 20 martie 1935, cu subtitlul „Literatura, arta, știința”. În articolul-program, intitulat Cuvânt înainte și semnat de comitetul de redacție, se afirma că T.o. va fi „revista literară pentru tineret”, propunându-și să militeze pentru „spiritualizarea tineretului” și pentru „conștiința demnității răspunderii și a adevăratei
TINERIMEA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290190_a_291519]
-
TIPARNIȚA LITERARĂ, revistă apărută la București, lunar, din octombrie 1928 până în mai 1931. Directori: Camil Baltazar și Petru Comarnescu. Începând cu numărul 2/1928 subtitlul „Critică, artă, politică” dispare, iar de la numărul următor caseta redacțională anunță ca unic director pe Camil Baltazar. Publicația promovează o literatură girată în general de nume importante ale epocii. Fără a fi revistă de direcție, reușește să construiască un melanj
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
conservatoare. În aprilie-decembrie 1857 și în aprilie-decembrie 1860 a reapărut sub numele „Secolul”, iar de la 16 februarie 1861, după fuziunea cu „Conservatorul progresist” al lui C. N. Brăiloiu, sub acela de „Unirea”, tot în redacția lui Gr. R. Bossueceanu. Deși subtitlul nu cuprinde decât indicația „politic-comercial”, T. a publicat și literatură originală, traduceri, critică literară sau dramatică. La sfârșitul anului 1856 redactorul editează un supliment intitulat „Albumul literar”, dar e nevoit, în iunie 1857, să îi suspende apariția din cauza lipsei de
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
TINEREȚEA, revista apărută la București, săptămânal, de la 1 iulie 1945 până la 24 aprilie 1947, sub conducerea unui colectiv redacțional. Începând cu numarul 11/1945 își schimbă formatul, iar subtitlul „Săptămânal de atitudine și cultură progresista” dispare. Lansată că o publicație aproape exclusiv culturală, Ț. găzduiește poezie, proza, studii, reportaje, cronici și comentarii, aparținând, în prima etapă, unor nume remarcabile. Treptat, revista cedează unui discurs în tot mai mare măsură
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]