4,839 matches
-
în istoria artei 94 și pilaștri, care exprimau rețeaua constructivă, completau ansamblul. Proiec‑ tul lui Michelangelo a rămas nerealizat datorită lipsei de fonduri recerute de războiul din Lombardia 62. În anul 1521 papa Leon al X‑lea moare și‑i succede papa Adrian al VI‑lea care nu se bucură de o domnie prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse de va‑ lori diferite, cele inferioare fiind mai mari. Acestea sunt înconjurate de un fascicul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
timp, precum și locația acestora la finalul frazelor - confirmă intenția lui Debussy de a surprinde cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
86 apare plasată deasupra semnului legato, semnalând astfel o amplificare dinamică a ambelor planuri ale discursului. Biograful menționează intenția originală notată în manuscris, conform căreia Debussy, prin plasarea semnului cresc. în interiorul legato ului, se adresează în mod exclusiv liniei inferioare. Succedând cea de-a treia secțiune a lucrării (C - măsurile 100 - 125), cu revenirea primului material tematic (si minor) și o versiune comprimată a secțiunii introductive, coda (măsurile 126 - 157) afirmă punctul culminant al lucrării ( f - cresc. - ff éclatant, strălucitor), moment
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nesfârșit conturul formelor își găsește un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui urmărită precizia ritmică în redarea în scopul de a evita deformarea expresiei printr-o eventuală augmentare a valorii de durată a acestora. Inserția care succede prima afirmație tematică, desfășurând parafonii în acorduri de septimă mică, va fi investită cu o funcție tranzitorie spre noua ipostază a motivului principal. Atât în plan vertical, cât și în cel orizontal, evoluția lanțului mixtural de acorduri evidențiază existența unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană (A2 = măsurile 28 - 41) va produce modificări agogice evidente, distingându-se ca un factor esențial în construcția arhitecturală de ansamblu. Ritmul alert în care acestea ajung să se succeadă te învăluie într-un „carusel” amețitor al preschimbărilor continue ce oscilează de la o stare la alta, pentru a-și regăsi liniștea și echilibrul în secțiunea finală (A3 = măsurile 42 - 54), indicată Tranquille et flottant (liniștit și plutitor). Acestei tipologii de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
oglindesc într-o afinitate sonoră elocventă încă de la primele rezonanțe ale preludiului. Astfel, proiecția sunetelor sol și fa din vârful ultimelor acorduri ale Cețurilor o descoperim reflectată „în oglindă”, la baza ecourilor amplificate și rafinat îmbogățite ale sonorităților ce le succed. Acest aspect subtil al viziunii conceptuale va fi evidențiat cu claritate de o interpretare înlănțuită a preludiilor, privată de pauza ce delimitează, în mod frecvent, succesiunile de piese. Alături de Bruyères și La Puerta del Vino, preludiul Feuilles mortes va fi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al limbajului debussyst ce surprinde cu o remarcabilă expresivitate caracterul efemer al vieții, ale cărei clipe își consumă ireversibila existență. În același timp, poate fi simbolul sonor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la Debussy, ca simbol al comicului sau al sarcasmului. Asemănător numerelor dintr-un spectacol de circ sau faimoasei măști de clovn, care cu un ochi râde iar cu altul plânge, Debussy ne surprinde prin alternanța contrastelor de stare, care se succed în ritmul capricios al acestei lumi întruchipate. În acest sens, se poate interpreta apariția unui nou moment gracieux ce intervine, completând un caleidoscop de nuanțe sufletești percepute cu o remarcabilă acuitate. Grația și expresivitatea unor gesturi provocatoare, pline de senzualitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplificare a sonorității de discurs, menționându se indicația pp doux et léger. Cu același simț al echilibrului, discursul sonor contrabalanseză uniformitatea generată de repetiția insistentă a aceleiași formule ritmice () printr-un traseu armonic complex în care numeroasele culori sonore se succed cu o frecvență crescută. Folosirea pedalei de rezonanță va urmări evitarea mixturii acestor multiple înlănțuiri armonice. Aceeași contribuție a agogicii în delimitarea structurii formale se remarcă în introducerea secțiunii mediane, în care indicația Un peu animé (puțin animat) se asociază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fa# major și fa major) vor fi marcate cu efecte distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată de un rezultat sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a indicațiilor dinamice ce vizează intensificarea sonoră (marcată cu pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii anticipative, precum și la modificarea calității intervalului de secundă care va succeda repetiția sunetului din măsura 30, procedând la diminuarea intervalului și astfel, generând o redimensionare a imaginii estetice difuzate de articulația tematică. Prin intermediul aceluiași procedeu al repetiției, devenit fundamental evoluției discursului debussyst, motivul apare reiterat cu o subtilă diferențiere la nivelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a elementelor tematice ce au jucat un rol esențial pe parcursul întregului preludiu: melodia „amabilă”, ritmul punctat într-o formulă augmentată ( ) și „semnalul” imnului în octave. Acestea preced afirmarea concluziei în ff pe un acord de fa major lipsit de echivoc, succedat de rezonanțele sale în p la cele două registre extreme ale claviaturii. Calitatea interpretării acestor pagini depinde de valoarea umorului pe care îl descoperim printre rândurile acestora, în jocul inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structurii sale temperate. Modulația neașteptată ce avansează de la re minor-ul inițial către do major cu nonă mare propune ideea „purificării” și înălțării la Divinitate. Acest ultim episod reprezintă o reexpoziție concentrată a primei secțiuni, debutând cu același motiv acordic succedat de cromatismul celei de-a doua melopee (Plus lent, très doux et très expressif) ce se pierde progresiv (très lent, encore plus doux) în rezonanța aceluiași do major. În finalul preludiului, Debussy propune un adevărat studiu despre frumusețea vibrantă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
11 voci, culminând cu expresia glissando-ului simultan pe clape albe și negre ce traversează întreaga claviatură, toate aceste aspecte de scriitură converg către același obiectiv sonor, imagine aflată într-o directă relație de determinare cu viziunea conceptuală inițial generatoare. Succedând efectul de prăbușire spectaculoasă determinat de trecerea la o țesătură transparentă asociată diminuării abrupte a nivelului dinamic, precum și ponderării tempo ului (Plus lent), coda preludiului (Encore plus lent) își propune sugestia îndepărtării de la locul festivității, apelând la murmurul în surdină
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În această privință sfântul Con‑ ciliu elaborează documentul Sacrosanctum Concilium nr. 122‑129, care do
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în istoria artei 94 și pilaștri, care exprimau rețeaua constructivă, completau ansamblul. Proiec‑ tul lui Michelangelo a rămas nerealizat datorită lipsei de fonduri recerute de războiul din Lombardia 62. În anul 1521 papa Leon al X‑lea moare și‑i succede papa Adrian al VI‑lea care nu se bucură de o domnie prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse de va‑ lori diferite, cele inferioare fiind mai mari. Acestea sunt înconjurate de un fascicul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sprijin. 2.2. UNELE ASPECTE GENERALE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ Alergarea de viteză, ca și celelalte tipuri de alergare, are ca atare un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la alta aproape imperceptibilă. Se impune prezentarea câtorva precizări cu caracter general, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori considerați puțin „demodați”. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
același timp cu spiritul uman, care este acum liber să își exprime ideile, să aleagă, să creadă, dar lipsește comunicarea). La nivel filosofic, Friedrich Nietzsche a exercitat o influență considerabilă și adesea controversată asupra gândirii generațiilor ce au i-au succedat. A reevaluat filosofia Greciei antice (în studiul Nașterea tragediei) în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raționale și în consecință decadent. În special, tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca „moment dionisiac”. Nietzsche critică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
au fost niciodată decât un mic grup de prieteni iubind versurile și publicând un editor comun și păstrând fiecare independența sa de alură, fără a fi vorba de a stabili o comparație între ei.”. Cele trei serii ale Parnasului contemporan, succedate de o perioadă de zece ani, cu toată structura lor compozită, reunind poeți de afinități și orientări diverse, au ca trăsătură de unire comună efortul de a părăsi subiectivitatea lirică și de a stabili un fundament impersonal poeziei. Mișcarea domină
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aici. Mangrovele sunt ecosisteme în care plantele au adaptări spectaculoase, cu o toleranță mare față de apa sărată, față de mareele extreme, suportând bine și vânturile sau temperaturile înalte, dezvoltându-se bine în solurile mâloase. Începând de la țărm spre apele mari, se succed următoarele tipuri de mangrove: mangrovele albe (cu Laguncularia racemosa), mangrovele negre (cu Avicennia germinans) și mangrovele roșii (cu Rhizophora mangle). Mangrovele din Florida oferă adăpost unui număr impresionant de specii faunistice: 300 specii de pești (de apă dulce și de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Italiei, după Roma, Milano și Torino, iar portul din Napoli este unul dintre cele mai mari din Italia. Fondat în secolul VIII îHr, ca o colonie grecească, este unul dintre cele mai vechi orașe din lume. Civilizațiile care s-au succedat aici și-au lăsat amprenta la tot pasul, iar centrul istoric al orașului cuprinde cele mai valoroase din aceste urme ale istoriei, fiind inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1995. Napoli se numără printre centrele cu cea mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
drumul pe care vi-l indică."130 Rousseau concepe educația ca o creștere conformă cu natura "interioară" a copilului, fiind și el unul din susținătorii principiului conformității cu natura. Copilul se dezvoltă în mod natural, trecînd prin etape care se succed în ordine constantă. Aceasta este o lege generală, care are și un corolar: aceste etape sînt aceleași pe care le-a parcurs omenirea în dezvoltarea ei. De aici decurge o aplicație practică: educația trebuie să se conformeze mersului evoluției mintale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]