3,156 matches
-
nasal afectează însăși pronunția în diverse forme dislalice înregistrând un volum mare de emisie nasală. Prin manifestările lor par identice pentru o ureche neformată, dar ele sunt distincte necesitând un prognostic cu totul diferit din punct de vedere al corectării. Suflul nasal și pierderea de aer nasal sunt de fapt coordonatele principale ale rhinolaliei și ele determină diferitele forme dislalice după cum se manifestă mai intens sau mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal și poate fi ușor deosebită; uneori este doar o nasalitate intermitentă și trecătoare, alteori poate fi fără remediu. Pentru specialist este important a le deosebi cu urechea și a-l face pe elev să înțeleagă diferența între un sunet
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie a fost necesară în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie a fost necesară în notarea și diferențierea specifică pentru stabilirea diagnosticului și de aici în precizarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie a fost necesară în notarea și diferențierea specifică pentru stabilirea diagnosticului și de aici în precizarea procedeelor, tehnicilor și metodelor de corectare care, așa cum
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consoanelor. Pronunță corect nasalele m, n; o asemenea vorbire se dezvoltă desigur prin stadii similare celei normale însă cu elemente dislalice care cuprind consoanele parțial sau total în diferite forme de înlocuire, de elisiune, de schimbare a acestora într-un suflu răgușit laringial, suflu nasal sau sforăit nasal (Tipul A/C, B/ C). Este rezultatul unei activități îndelungate a vorbirii efectuate în condiții morfoanatomice ale unui palat incomplet prin reproducerea acelorași mișcări defectuoase ale elementelor aparatului fonator. În această situație copilul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasalele m, n; o asemenea vorbire se dezvoltă desigur prin stadii similare celei normale însă cu elemente dislalice care cuprind consoanele parțial sau total în diferite forme de înlocuire, de elisiune, de schimbare a acestora într-un suflu răgușit laringial, suflu nasal sau sforăit nasal (Tipul A/C, B/ C). Este rezultatul unei activități îndelungate a vorbirii efectuate în condiții morfoanatomice ale unui palat incomplet prin reproducerea acelorași mișcări defectuoase ale elementelor aparatului fonator. În această situație copilul se obișnuiește cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat despicat formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării sunetului într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale în deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a aspiratei „h”, precum, și a vocalelor posterioare. Perioada imitației este mult prelungită peste normal, iar proeminența fonemelor labiale este reluată la mult timp după operație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
legătură, iar la cuvintele abstracte „moarte”, „dor”, „om”, răspund prin „nu știu”. Legăturile sunt concrete și apropiate. Laura, în vârstă de 4 ani - cu despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală completă congenitală - răspunde la cuvântul „mușcă” cu cuvântul „fluier”, deoarece în exercițiile de suflu în cabinet fluierul era ținut în gură, în timpul suflului. Începând de la 4 ani și 6 luni, răspund bine, dar de la caz la caz e nevoie de a da exemple, de a fi ajutați cu exemplificări ample - cuvintele auzite nerealizând pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin „nu știu”. Legăturile sunt concrete și apropiate. Laura, în vârstă de 4 ani - cu despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală completă congenitală - răspunde la cuvântul „mușcă” cu cuvântul „fluier”, deoarece în exercițiile de suflu în cabinet fluierul era ținut în gură, în timpul suflului. Începând de la 4 ani și 6 luni, răspund bine, dar de la caz la caz e nevoie de a da exemple, de a fi ajutați cu exemplificări ample - cuvintele auzite nerealizând pentru ei în suficientă măsură funcția de mediere verbală. 6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel cuvântul „baba” este pronunțat „mama”, cuvântul „bob” este pronunțat „mom” ș.a.m.d., mesajul devenind inteligibil numai în context și în mediul care este obișnuit să descifreze codul adoptat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
anume. Înlocuirea fonemei „s” în cuvântul „casă” îl schimbă în „cahă” pierzând pentru interlocutor semnificația reală. Multă vreme după apariția primelor cuvinte, copilul cu insuficiență velară nu poate pronunța corect cuvântul tata, înlocuind fonema „t” cu „h”, cu „c” cu suflu nasal. Frecvența acestor fenomene tot mai sporită, capătă o semnificație fiziologică, în cazul categoriei de subiecți cercetați și studiul nostru încearcă să calculeze entropia după metoda lui C. E. Shanon (1948) a cantității de informație (165; p. 379-423) corespunzătoare fiecărui fenomen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându-se în despicăturile parțiale la valori ușor scăzute (tabel 14). Pronunția vocalelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o parte de încercările de adaptare a funcției fonemice la aparatul fonator malformat, pe de altă parte, de actele compensatorii care agravează și mai mult tulburarea de emitere a codului lingvistic specific. Apar astfel următoarele categorii de erori: omisiuni, înlocuiri, suflu nasal, sigmatisme. - Fenomenul de omisiune se manifestă prin absența totală a unei consoane dintr-un anume cuvânt fără vreo încercare de simulare, suflare nasală sau laringeală, astfel: cuvântul apă este pronunțat a-a, cuvântul tata este pronunțat -a-a, cuvântul cană
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
adesea înlocuit cu „m”, „t” și „d” cu „r” sau „b” cu „p”, „d” cu „t”, „g” cu „c”, astfel: cuvântul apa este pronunțat ama, cuvântul tata este pronunțat ana, cuvăntul sanie este pronunțat hanie sau tanie etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fost luați în evidența cabinetului de logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație, miogimnastică și exercițiile de suflu bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu câtva timp înaintea operației, (în cazurile operate tardiv) au facilitat obținerea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație, miogimnastică și exercițiile de suflu bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu câtva timp înaintea operației, (în cazurile operate tardiv) au facilitat obținerea unor bune rezultate în munca logopedică care a urmat. 4. În terapia logopedică preoperatorie ca și cea postoperatorie a fost
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbirii care înscrie de obicei un retard esențial cu consecințe pe plan psiho-afectiv și intelectual, poate fi astfel dirijată încă de la vârsta plastiei de buză - 6-8 luni - când mama primește primele indicații logopedice în scopul formării corecte a respirației, a suflului bucal, a primelor încercări de lalalizare. Dirijarea exercițiilor preliminarii s-au efectuat din 3 în 3 luni, programând apariția și dezvoltarea elementelor vorbirii corecte după modelul normal. În această etapă factorul de legătură este mama care învață cum să stimuleze
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din 3 în 3 luni, programând apariția și dezvoltarea elementelor vorbirii corecte după modelul normal. În această etapă factorul de legătură este mama care învață cum să stimuleze vorbirea printr-o serie de jocuri în scopul de a exercita puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, gimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin, accesibile copilului între vârsta de 2 ani - 4 ani. Gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale în momentul tratamentului complex, determină conținutul muncii logopedice și durata ei. Sistemul particular de autoaferentație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului velo faringian persistă în suflu și articulare. Astfel, gradul de stabilizare a tipului defectuos neuromuscular în vorbire înainte de operație ca și după aceasta este unul din elementele care modifică planul de lucru logopedic și care rămâne demn de luat în seamă în stabilirea unui prognostic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]