3,525 matches
-
proporția apei tisulare: umezeala, reședința lângă apă etc. Este un predispus la edeme și la revărsate lichide (epanșamente). Maladiile lui evoluează în accese. Principalele remedii diatezice hidrogenoide ale homeopatiei sunt: Natrum sulfuricum, Calcium carbonicum, Dulcamara, Aranea diadema etc. Carbonitrogenul Corespunde temperamentului rece-uscat: atrabiliar (nervos). Carbonitrogenul este caracterizat prin insuficiența oxidațiilor, și retenția azotului și a carbonului, sub formă de toxine autogene, adică de produși dezasimilatori. Încetinirea schimburilor nutritive și retenția produșilor dezasimilării creează cadrul morbid, denumit în mod obișnuit artritism. Carbonitrogenul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din acest punct de vedere, se pot descrie, principial, o serie întreagă de tipuri endocrine pure, fiecare comportând două variante funcționale net opuse: prin hiper-funcțiune și prin hipo-funcțiune. Asemenea tipuri sunt cunoscute
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
muriaticum, Hepar sulphur și Silicea). Abcese și ulcere după lovituri. Leziunile de la albine și gândaci îi afectează rău pe acești pacienți. Gangrenă. Pacienții au adesea tumori maligne sau benigne. La pacientul tuberculinic sau luezinic, vedem mult țesut cicatricial. Lepră. În temperamentul limfatic vedem malignitățile, vedem aici un teren bun pentru gonoree și sifilis. La pacienții tuberculinici avem dificultăți în eradicarea adecvată a sifilisului și gonoreei. Gonoreea determină o secreție caracteristică și stricturi, pungi, forme metastazate; sunt metastaze la ovare, ligamentele largi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care le publicase întîi în Regat și invers a fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu este dispus să facă vreo abatere de la linia trasată. Implicarea lui Goga în publicistică era motivată de temperamentul său și de fermitatea cu care își susținea crezul, dar și de prezența sa în viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Essays in Literary Criticism, Londra, 1938, pp. 101-116; H. G. Baynes, Mythology of the Soul, Londra, 1940; M. Esther Harding, Women's Mysteries, Londra, 1935. 8. Vezi în privința istoricului.tipologiilor: A. A. Roback, The Psychology of Character with a Survey of Temperament, New York. 1928; Eduard Spranger, Lebensformen, Geisteswissenschaftliche Psychologie und Ethik der Personlichkeit, Halle, 1927, ediția a VIII-a, Tubingen, 1950; Ernst Kretschmer, Korperbein und Charakter, Berlin, 1922, ediția a XX-a, 1951 ; Geniale Menschen, Berlin, 1929, ediția a IV-a, 1948
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și intelectual, dar și cele dintre respectivul mediu și publicul larg sunt atât de vizibile. Care ar fi, așadar, premisele potențialului dezastru de care se temea Dan C. Mihăilescu înaintea debutului propriu-zis al dialogului? Tot din Postfață: "Totul, de la vârstă, temperament, formare intelectual-afectivă, până la opțiunile curente de politică literară, mă despărțea de Daniel Cristea-Enache: faptul că scria la Cultura, revistă unde eram mursecat ritmic, și că-l știam de "caietist" al lui Eugen Simion; faptul că-l știam om de stânga
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de compoziție poetică, exploatând culori și nuanțe vocalice, fiecare sunet amintind de o deformare fizică sau morală. Grummer are o prezență mai puțin elaborată, el definindu-se mai degrabă prin gesturi și atitudine decât prin conturul fizic: Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea, cu ciocul vârât printr-o gaură sub podea". Urmând aceeași logică a sugestiei sonore, Grummer poate fi asemănat unui bătrân misterios, plin de intenții ascunse, manifestându-se neașteptat, prin reacții surprinzătoare și gesturi
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
la un buchinist pe malurile Senei când, În anii ’82-’83, tot acolo, la Paris, Încercam să „tratez” cazul unui erou, Castor Ionescu, care vrea să-și „educe”, să-și tempereze firea sangvino-colerică Într-una flegmatică -, autorul, preocupat de „misterele” temperamentelor umane (despre care Galenus, se pare, În medievalitate, ne Învăța că reprezintă adevărul cel mai profund despre omă, folosește termenii de „introvertit” și „extrovertit”. Introvertitul Îl asimilez flegmaticului, extrovertitul - sangvinului. Da Vinci și Dostoievski au, pentru mine cel puțin, profilul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau sangvino-colericii. Deși, cum am mai spus-o, aici nu e vorba de „alegere”; „tipul” de creație, de „prelucrare” a datelor realității este În cazul creatorilor autentici, majori, unul care ține de „cea mai profundă realitate a firii umane”, de temperament. Și, cu această „realitate” Înnăscută, trebuie să „ținem cont”, orice „pervertire” sau „ascundere” a ei ne poate aduce pagube considerabile În munca noastră atât de ciudată, de atipică. Respectând proporțiile, cu toată umilința neprefăcută, mă Înșirui, mă recunosc a face
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cei mari doar pentru claritate didactică. Și eu - pentru a reveni la „teoria” lui P. Georgescu, care mi-a făcut onoarea unei judecăți la insistențele prietenilor mei, atunci, la Începutul deceniului șapte -, din neputință „realistă” sau pentru că instinctiv Îmi ascultam „temperamentul”, „postromantic”, fantast, exaltat, căutând „cu orice preț” tensiunea intra-umană și „vânând” misterul creației sub toate formele (o incapacitate, poate, a adolescentului și apoi a maturului de a se desprinde definitiv de angoasele și fascinațiile copilului, a puberului!Ă am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vine, fantasma adesea despre „rolul regal al României printre popoare!”. Eu cred că ambele categtorii au dreptate, atât scepticii, cât și luptătorii, utopicii, iar situarea Într-una sau alta dintre tabere ține, cred eu, mai mult de natura persoanei, de temperamentul său, ca și de motive afunde, iraționale, cele care dictează și atitudinea În fața vieții și a morții. Cioran, deși o natură atât de sensibilă Încât putea părea unora depresiv, chinuit cum se știe de insomnii de decenii, având În spate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vot universal, aproape În aceiași termeni care fuseseră folosiți Înainte contra camarilei ceaușiste. Spre deosebire de Cioran, firea lui Ionescu Îmi era străină, În sensul că el afecta mai ales sarcasmul și ironia, ca forme de apreciere sau comentariu, unul dintre acele temperamente jucăușe, de puber neobosit, dublat, se’nțelege, de marea sa experiență de viață și literară franceză. Nu lipsit Însă de o anume ranchiună față de felul În care, În tinerețe, fusese receptat de colegii mai vârstnici și mai celebri ai scenei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
certă, senzație de „absurd” pe care mi le-a ridicat În cale, ca... pe o vină! Eram un fel de „singuratic” În această profesiune de credință existențială, o singurătate ce se adăuga altor singurătăți, cele ale profesiunii, vocației, carierei!... Ale temperamentului „postromantic” sau, mai știi, „preromantic”, cum Îmi place uneori să glumesc. Doar pe jumătate!... Viața noastră, a scriitorilor, a artiștilor, e făcută indubitabil din singurătate, din singurătăți. Dar trebuie o bună doză de imbecilitate, dacă nu de mediocritate abil ascunsă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în comparație cu celelalte două studii pe care le-am abordat în ordine cronologică. Cercetătorul profită loial și declarat de ascendentul temporal și documentar al acestora, aducând noi dovezi, într-o interpretare originală și alertă. Intensitatea excepțională a ideilor născute dintr-un temperament cu inducții pamfletare, dar totdeauna între parametrii rigorii și ai argumentelor, coroborează evenimente și personaje aparent disjuncte, într-o construcție perfect unitară. Prezentarea și problematizarea faptelor au caracter filmic și se dezvoltă contrapunctic, captivând și printr-un agreabil stil colocvial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale omenirii vin din dorința de a-și depăși condiția. Rusia nu a fost nicicând civilizată, și nu va fi. La fel și românii. Dacă noi am fi beneficiat de o poziție geografică prielnică, ne-am fi debarasat de acest temperament cuminte și am fi devenit barbarii lumii. Așa nu ne-a rămas decât opțiunea de-ai înjura pe unii și a cerși de la alții. Ceea ce condamnăm cel mai aprig, Occidentul și Orientul, slujim și dușmănim cu cea mai mare înfocare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și o minte de o neobișnuită profunzime. Că a fost, chiar de la început, sortit să aibă o mare forță în a consolida trecerea eului prin lucruri. Și, tot prin dat, i-a fost să aibă fragilitatea petalei de floare albastră. Temperament încadrabil în "pustiul" melancoliei și caracter structurat pe antiteze (acele "antiteze care sunt însăși viața"), Eminescu, omul din căderea "în dincoace", a trăit acut, "sufocările" cercului strâmt, adesea mult prea sever, pentru ca abia "în dincolo", în "dreapta" posteritate, prin dovezile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dat? Cunoaștem acum faptele, cunoaștem acuzațiile, dar un verdict cine poate da? Volumul profesorului Codreanu întră însă în toate detaliile și analizează acribios toate aspectele, toate "implicațiile" poetului pentru care trebuia "sacrificat" și nu doar "potolit" (lucru imposibil pentru un temperament vulcanic, intransigent). De altfel, somația ministrului Petre P. Carp (care negocia încheierea unui tratat secret cu Austro-Ungaria) venea în urma dezavuării publice a acestui demers de către poetul care știa că se pune în joc problema Transilvaniei (și nu numai), în anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tipului său de comentariu. Modul lui de a citi o carte seamănă cu o examinare pe felii, cu o decojire treptată sau cu o pieptănare succesivă. Nu rezumă, ci judecă; nu definește, ci compară (un comparatism îndrăzneț, dar, câteodată, hazardat). Temperament de debater, poposește unde consideră că e locul să exprime o îndoială, să plaseze o întrebare, să fie de o altă părere decât autorul. Romanul lnimă vrăjită de Romain Rolland, de pildă, îi prilejuiește șase însemnări. Dovadă de angajare profundă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
similar cu exemplul celebru al lui Arthur Rimbaud. Acela, aparent, pentru negustorie; românul pentru matematică. Întrebarea care se pune este însă dacă rezistența în fața criticii o datorăm doar autorului sau și operei. A fost lesnicios să se dea vina pe temperamentul scriitorului. Asta înseamnă, totodată, să desparți, cartezian, opera de om, așa cum a procedat decenii întregi estetica secolului al XX-lea, stipulând schizofrenia celor două euri: empiric și creator. Asemenea ruptură nu mai este validă în noul eon al transdisciplinarității." (p
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
neglijență. Orice om este atras spre a obține avantaje cât mai multe, cu un minimum de efort. Omul trebuie utilizat, exploatat, supravegheat sub toate aspectele lui. În domeniul informativ trebuie descoperite, cultivate și exploatate toate cunoștințele, însușirile, aptitudinile, slăbiciunile, viciile, temperamentul etc., pe care cei ce lucrează în această branșă le dețin. Pe de altă parte, scopul acțiunii informative în câmpul contrainformativ este acela de a urmări evoluția stării de spirit, cauzele ce o influențează și a identifica activitatea subversivă, sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
casă și animale pentru a deveni agricultori. Rezultatele au fost nesatisfăcătoare și chiar contrare. Acești macedoneni nu cunoșteau limba română, meseriile lor de bază erau creșterea vitelor, comerțul și chiar contrabanda („ar fi făcut minuni în târgurile evreiești din Basarabia”), temperamentul lor („avizi, acaparatori, recalcitranți, egoiști și violenți”) i-a pus repede în conflict cu ceilalți locuitori, iar pământurile primite le-au fost rapid preluate și exploatate de bulgari. Ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, un alt fapt „mai îngrijorător
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
securitate din jurul vilei Teodoride, în urma unei inspecții la obiectiv. Acestea erau considerate „prea riguroase” și a procedat „la îndulcirea măsurilor de pază”, fără însă a fi diminuate elementele de protecție a acestora. În plus, șeful gărzii, locotenent Mihăilescu, era un „temperament tăcut și nesociabil”, nu cunoștea limba franceză sau germană, ceea ce îngreuna dialogul cu locatarul vilei, astfel că Dobrescu a propus înlocuirea sa cu un alt ofițer de jandarmi. Același inspector a anunțat Corpul de Jandarmi, la 10 august 1940, că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ultima modificare în propriul dispozitiv de pază i-a fost fatală lui Armand Călinescu. Acesta a renunțat la șoferul de la D.G.P., un agent cu experiență, și l-a preferat pe cel de la Președinția Consiliului de Miniștri, „care nu avea nici temperamentul, nici îndemânarea predecesorului său”, fapt dovedit în timpul ambuscadei când, în loc să accelereze, a oprit mașina, s-a dat jos și... a fugit. Un alt aspect extrem de important, constatat după producerea evenimentelor, s-a dovedit a fi și renunțarea la personalul Prefecturii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
opiniile fără că prin intervențiile lor: - să conteste ordinea constituțională; - să pună în pericol ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; - să se abată de la schimbul de idei, înlocuind argumentele întemeiate pe probe obiective, indiscutabile, cu referiri sau aluzii la temperamentul, caracterul, viața personală ale interlocutorului (adversarului), precum și la opțiunile sale profesionale și intelectuale); - să defăimeze sau să atenteze la onoarea altei persoane. În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, de semne grafice sau de sunete care
DECIZIE nr. 118 din 23 septembrie 1998 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121807_a_123136]