12,674 matches
-
teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii '30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet, eseist și ziarist, una din figurile marcante ale culturii și dezbaterii culturale din perioada
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
marcante ale culturii și dezbaterii culturale din perioada interbelică, pe numele lui Nichifor Crainic. Născut pe 24 septembrie anul 1889 într-un sat sărac din câmpia valahă, acesta urmase cursurile Seminarului Teologic Central (între anii 1904-1912) și ale Facultății de Teologie din București (între anii 1912-1916). În atmosfera de euforie națională — care a urmat tragediei celui de-al doilea război mondial care, în loc să se încheie cu anihilarea României învinse de Puterile Centrale, s-a sfârșit cu realizarea pe 1 decembrie 1918
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori și scriitori români, ca Lucian Blaga (1895-1961), Ion Pillat (1891-1945), Dan Botta (1907-1958) și alții. În anul 1927, Nichifor Crainic a devenit și profesor la nou-înființata Facultate de Teologie din Chișinău, la catedra de „Literatură religioasă modernă”. Primul curs a fost consacrat lui Dostoievski și creștinismului rus , și el trebuia să fie urmat de altele dedicate literaturii religioase germane și spaniole. Frecventarea operei lui Dostoievski l-a convins pe
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și poet de necesitatea aprofundării misticii ortodoxe (cu care luase un prim contact tot prin intermediul literaturii — Hugo Ball — în studiile postuniversitare de la Viena din anii 1920-1922). Astfel Nichifor Crainic — care din decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București (unde a predat până în luna mai anul 1944) și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Crainic — care din decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București (unde a predat până în luna mai anul 1944) și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor Crainic în prelegerea următoare: 19. „Contemplație și har”. „Răspunsul, care a răsunat atât de tare în teologia ortodoxă a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [ ... ] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit pe Domnul Iisus Hristos transfigurat pe Muntele Taborului și pe care au văzut-o cei trei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
solemn ca membru al Academiei Române. Evocările și studiile publicate cu acel prilej elogiau unanim opera sa de gânditor și „apologet creștin” (E. Vasilescu), „activitatea patetică” de animator cultural ortodox, „apostolatul intelectual” profetic al „singurului teolog de interferență”, capabil să traducă teologia ortodoxă „extra cathedram” „în concepte și atitudini filozofice, culturale, artistice și naționale” și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și „apologet creștin” (E. Vasilescu), „activitatea patetică” de animator cultural ortodox, „apostolatul intelectual” profetic al „singurului teolog de interferență”, capabil să traducă teologia ortodoxă „extra cathedram” „în concepte și atitudini filozofice, culturale, artistice și naționale” și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul, în câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este cel dintâi teolog român care
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul, în câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este cel dintâi teolog român care „scoate teologia din cercul strâmt și ocolit al specialiștilor, prezentând-o într-o formă impunătoare atenției generale a lumii intelectuale. Dar scoțând teologia în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul, în câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este cel dintâi teolog român care „scoate teologia din cercul strâmt și ocolit al specialiștilor, prezentând-o într-o formă impunătoare atenției generale a lumii intelectuale. Dar scoțând teologia în arena largă a vieții intelectuale, n-a diluat-o câtuși de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este cel dintâi teolog român care „scoate teologia din cercul strâmt și ocolit al specialiștilor, prezentând-o într-o formă impunătoare atenției generale a lumii intelectuale. Dar scoțând teologia în arena largă a vieții intelectuale, n-a diluat-o câtuși de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
atenției generale a lumii intelectuale. Dar scoțând teologia în arena largă a vieții intelectuale, n-a diluat-o câtuși de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric. Dumitru Stăniloae - un tânăr teolog care descoperă teologia palamită
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric. Dumitru Stăniloae - un tânăr teolog care descoperă teologia palamită În momentul în care făcea elogiul precursorului și mentorului său literar valah, mai tânărul teolog transilvănean era angajat deja în mod independent
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric. Dumitru Stăniloae - un tânăr teolog care descoperă teologia palamită În momentul în care făcea elogiul precursorului și mentorului său literar valah, mai tânărul teolog transilvănean era angajat deja în mod independent și cu mai puțin ecou public, dar mai riguros și precis, ca elenist și teolog consumat, într-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
mentorului său literar valah, mai tânărul teolog transilvănean era angajat deja în mod independent și cu mai puțin ecou public, dar mai riguros și precis, ca elenist și teolog consumat, într-un demers paralel de restituire a luminilor Taborului atât teologiei, cât și culturii române moderne. Născut pe 17 noiembrie anul 1903 în satul Vlădeni de lângă Brașov, unde a urmat liceul între anii 1917-1922 cu bursă mitropolitană, fiind copil de țărani săraci, tânărul Dumitru Stăniloae s-a înscris în anul 1922
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
pe 17 noiembrie anul 1903 în satul Vlădeni de lângă Brașov, unde a urmat liceul între anii 1917-1922 cu bursă mitropolitană, fiind copil de țărani săraci, tânărul Dumitru Stăniloae s-a înscris în anul 1922 cu aceeași bursă la Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți. Nemulțumit de modul arid și scolastic, de tip german, al predării erudiților profesori de aici, a abandonat pentru un an teologia, urmând în anul 1923 cursurile facultății de litere din București. O întâlnire providențială cu mitropolitul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
tânărul Dumitru Stăniloae s-a înscris în anul 1922 cu aceeași bursă la Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți. Nemulțumit de modul arid și scolastic, de tip german, al predării erudiților profesori de aici, a abandonat pentru un an teologia, urmând în anul 1923 cursurile facultății de litere din București. O întâlnire providențială cu mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan (1920-1955), finanțatorul studiilor sale, îl determină să revină la teologia din Cernăuți, al cărei licențiat devine în anul 1927. Beneficiind de o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]