4,773 matches
-
Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și fizicianul german Otto Hahn, care a făcut una din cele mai răsunătoare descoperiri ale fizicii contemporane cu aplicații practice importante: fisiunea nucleară. Desigur realizările lui Otto Hahn nu pot fi comparate cu cele ale lui Albert Einstein. Einstein reprezintă teoreticianul de adâncă subtilitate, iar Hahn este cercetătorul de laborator înzestrat cu deosebită perseverență și scânteieri mărețe. Totuși descoperirile acestor doi oameni, născuți în același an, aveau să interfereze pe anumite linii așa cum se va vedea mai târziu. Încă de tineri
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
nici biserica nu puteau să se domine sau să-și aducă prejudicii reciproc. Înainte de a începe să mă documentez pentru această carte, nu am acordat prea multă atenție filozofiei religioase a părinților fondatori; pentru mine aceștia erau în primul rând teoreticieni politici, nu spirituali. Religia constituia totuși o temă de meditație pentru ei. Primii președinți americani, de exemplu, credeau cu tărie în existența unei ființe supreme, dar nu urmau cu strictețe doctrina Bisericii. George Washington, în primul său discurs inaugural, și-
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
guvernarea sa va fi cea pe care o merită. Era mesajul potrivit la momentul potrivit, iar Carter a câștigat alegerile. Sprea marea mea bucurie, noul președinte l-a ales drept consilier pe probleme de securitate națională pe Zbigniew Brzezinski, un teoretician de prim rang al relațiilor internaționale, care mi-a fost profesor la Universitatea Columbia, unde mi-am dat doctoratul. Deși Universitatea Columbia a fost unul dintre nucleele protestelor împotriva războiului, nici eu și nici Brzezinski nu am participat la ele
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
doi de ani, era îndesat, cu capul sferic și pleșuv și cu o barbă scurtă și neagră, înspicată cu fire albe, care îi încadra bărbia rotundă. Educat în Statele Unite, Garang era renumit pentru faptul că înșela pe toată lumea, începând cu teoreticienii comuniști și terminând cu activiștii creștini; de aceea, nu am fost surprinsă când mi-a spus exact ceea ce doream să aud: că era un suporter al păcii, că respecta drepturile omului, că era dispus să împartă puterea și că spera
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
lectură unor lucrări fundamentale din domeniul sociologiei și operaționalizarea conceptelor desprinse din ele și proiectate în spațiul RP am gasit răspunsuri satisfăcătoare la întrebări pe care alții sau noi înșine ni le-am adresat la cursuri, seminarii sau întâlniri cu teoreticienii și practicienii din România. În special, am gasit o resursă extrem de prețioasă de analiză și de critică a RP (deși domeniul este numai tangent abordat) în lucrarea L'acteur et le systeme, a cercetătorilor Michel Crozier și Erhard Friedberg. Pe lângă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
noastră este că numai confruntarea înțeleaptă cu o istorie din care, e adevărat, nu lipsesc punctele neclare sau controversate, ar putea, pe de o parte, limpezi rosturile și conștiințele specialiștilor ambelor domenii și, pe de altă parte, ar evidenția, pentru teoreticieni, notele lor esențiale și diferențele specifice. Publicitatea și Relațiile Publice (RP) sunt legate de începuturile presei, iar apariția presei, la rândul ei, a fost stimulată de transformările sociale care au dus, într-o anumită etapă a istoriei europene, mai întâi
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ansamblul elementelor pe care alte abordări le consideră importante."105 Analizele lui Mucchielli constituie un corpus de aplicații complexe și subtile, care poate fi perfect încadrat în viziunea asupra RP pe care încercăm să o edificam. Planificarea acțiunii Definirea problemei Teoreticienii din domeniu recunosc, explicit, ca planificarea în RP este greu de realizat: "Relațiile publice sunt dificil de planificat și de gestionat pentru că exista așteptări foarte mari, niveluri diferite ale cerințelor și ale elementului creativ. Cer flexibilitate și talent de conducător
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de la început că în RP comunicarea reprezintă punerea în practică a unei decizii manageriale. Insistăm asupra acestui aspect, deoarece există impresia că a comunica, oricând și oriunde, reprezintă, în sine, o garanție a succesului. Sublinierea anterioară se justifică și pentru că teoreticienii deschid, involuntar, piste false de interpretare a activității unui departament de RP. Spre exemplu, folosirea aceluiași termen de "public" atât pentru destinatarii din exteriorul organizației, adică publicul propriu-zis al organizației, cât și pentru "propriile publicuri ale departamentului de relații publice
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sugerată de Moscovici (in Jodelet, 1989b, p. 25), surse de conduite, de luări de poziție și de opinii corespunzătoare. Se înregistrează și un al treilea tip de caz. Este vorba despre schimbările sub constrîngere (materială sau instituțională) despre care vorbesc teoreticienii angajamentului și raționalizării. În acest caz, comportamentele noi, care apar mai întîi în sistemul periferic, sînt cele care pot fi la originea unor astfel de evoluții. 1.2. Transformări Rouquette sugerează să se țină mai mult cont de ca-racteristicile practicilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alternativă de explicare a fenomenelor geopolitice contemporane. Să precizez de la bun început că teoriile relevante pentru subiectul de față sunt, în marea lor diversitate, axate pe două mari criterii de evaluare și analiză: cel etnic și cel geografic. Analiști și teoreticieni au încercat, astfel, să își elaboreze evaluările în special în funcție de criteriul etnico-antropologic ales, respectiv în funcție de criteriile politico-geografice. 4.1.1. Abordări etnocentrice și culturale a) Abordări antropologice Printre problemele ridicate de spațiile de interferență se numără, cu siguranță, cele antropologice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate în sensul clasic, al marilor teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult mai individualizantă. Odată cu diluarea naționalismelor moderne ale fostei Europe conflictuale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociale, a potențialelor de conflict și prin rearanjarea acestora astfel încât distribuirea puterii inevitabile de impact al conflictelor să fie omogenizată prin măsuri centralizate. Ideile privind agregarea socială pot fi grupate, cred, în trei etape care corespund unor mari familii de teoreticieni, după cum urmează: a) contractualismul clasic, care se suprapune modernității timpurii; b) paradigma conflictualistă, care se manifestă în epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Elementele recursive provenite din premodernitate și ocolite de "postmodernitatea" relativistă a secolului trecut rămân valabile, cu siguranță, în epoca izomodernă, acestea fiind recuperate din modernitatea Iluminismului "pre-postmodern". Însă modernitatea pe care o traversăm continuă să parcurgă vortexuri imprevizibile atât pentru teoreticienii modernității timpurii cât și pentru cei ai modernității târzii. Izomodernitatea nu înseamnă altceva decât un proces fractal, autorepetitiv și autoregenerativ, împrumutând caracteristici societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
posibilă definiție a sacrului, prezintă în sensul unor clarificări teoretice preocupările literaturii de specialitate în încercarea definirii cât mai complete și exacte a conceptului de sacru. Acesta caută să evidențieze importanța și relevanța acestei noțiuni în studiul diferitor cercetători și teoreticieni precum Émile Durkheim, Rudolf Otto, Roger Caillois, René Girard sau Mircea Eliade, dar și din perspectiva propriei noastre viziuni. În acest sens, prezentarea câtorva dintre cele mai importante orientări ale încadrării teoretice a sacrului devine pentru acest context unul dintre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
avută în discuție. Structurată pe trei subcapitole, această parte a tezei urmărește să ofere o definiție cât mai obiectivă a artei sacre, aducând diferite exemple asupra modului în care această zonă a creației artistice a fost înțeleasă în concepțiile diferitor teoreticieni sau artiști ai timpului nostru. Acest ansamblu de idei este completat și de o serie de opinii personale asupra acestui subiect incitant al practicii artistice contemporane, oferind, la rândul nostru, o posibilă modalitate de definire a artei sacre, ținând cont
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cele ale lumii spirituale. De multe ori, mai ales în vechile credințe religioase, cum este și cea iudaică, ofranda presupunea o anume violență, de care donatorul trebuia să uziteze pentru sacrificarea darului adus. În continuarea acestei idei, un alt renumit teoretician al secolului XX, René Girard, identifica o anume relație între categoria sacrului și ideea de violență. Conform teoriei sale, atingerea gradului absolut al manifestării acesteia din urmă, adică a actului final al morții, căpăta conotații sacre. Gândind sacrificiul ca o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și cele ale concretizării ei exterioare (materiale). În acest fel, creația artistică reunește atât sensurile referitoare la ipostazele mecanismelor creatoare, cât și cele privitoare la opera de artă în sine. Diversitatea definițiilor termenului avut în discuție conduce, așa cum arată și teoreticianul român Adrian Marino, spre un anume echivoc, creația însemnând atât opera, cât și procesul de realizare a acesteia, deosebind și sensurile active, și cele pasive ale termenului. Teoriile privind creația și specificul procesului creator au pendulat de-a lungul timpului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
anumit substrat imaginativ, caracteristic întregii dialectici dintre abstracție și reprezentare, dintre forma exterioară și trăirile interioare, în care s-a oglindit gândirea antică a lui Platon și Aristotel 260. Tot în aceeași direcție se exprima și William Fleming, un renumit teoretician al artelor, atunci când afirma că abordarea problematicii reprezentării poate cunoaște două căi de acțiune, cea a redării obiectelor în modul în care ele se înfățișează ochiului, în mod concret, respectiv cea a imaginației, prin eliminarea detaliilor neesențiale și abstractizare, prefigurând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a sacrului în arta contemporană, modernismul și postmodernismul marchează un punct de răscruce al interacțiunii dintre domeniul artei și cel al religiosului, mai ales în condițiile crizei imaginii sacre de la începutul perioadei moderne, despre care amintește istoricul de artă și teoreticianul Hans Belting 454. Astfel, începutul anilor '90 a marcat o creștere a interesului pentru creștinism 455 și pentru valorile exprimate ale acestuia. Raportându-se la spațiul religiosului, arta contemporană demonstrează că ultimii ani au însemnat pentru majoritatea domeniilor artistice, dar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca ea să fie corectă existând în continuare, asemenea unei prezumții de nevinovăție, cel puțin atât timp cât atitudinea și intențiile artistului față de opera pe care o realizează sunt ireproșabile. De altfel, s-a constatat atât în rândul practicienilor, cât și al teoreticienilor, atribuirea unui caracter de sacralitate chiar și unor opere de artă care nici măcar nu tratează subiecte de ordin religios. În acest sens, Nichifor Crainic justifica conferirea atributului de religiozitate unei opere de artă prin "temperamentul și credința subiectului care o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
broboade, mileuri și ștergare "naționale", așa cum se practică în special în mediul rural, din tendința forțată de a înfrumuseța ceva ce din principiu nu ar avea nevoie de înfrumusețare, constatăm instalarea acelui "katharsis facil"516, despre care amintește criticul și teoreticianul literar român Matei Călinescu, și care constituie apanajul absolut al kitsch-ului. În deruta generată de un asemenea eclectism vizual, de slabă calitate, privitorul sau credinciosul de rând se află în fața unei dileme majore, legate de acordarea primatului de importanță
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
omenirii, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 5-6. 16 Între susținătorii orientării sociologice s-au remarcat Émile Durkheim, Marcel Mauss, Henri Hubert, René Girard și Roger Caillois, în timp ce Nathan Söderblom, Rudolf Otto și Gerardus van der Leeuw s-au numărat printre teoreticienii orientării fenomenologice. În cea de a treia orientare, cea istoriografică, numele cel mai de seamă este cel al lui Mircea Eliade, care a propus o abordare a sacrului atât din punct de vedere istoric și fenomenologic, cât și hermeneutic. 17
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în societățile naționale construind coaliții peste frontiere poate îmbina două subdiscipline ale științei politice. Distincția artificială între relațiile internaționale (RI) și politicile comparate (PC) este un obstacol în înțelegerea naturii transnaționalizării și integrării. Studiul transnaționalizării partidelor politice îi îndeamnă pe teoreticienii și pe analiștii empirici să depășescă frontierele științei politice"740. Pe de o parte, confirmăm importanța acestui principiu implicit care constă în combinarea celor două paradigme. Procesul transnaționalizării actorilor partinici naționali nu pote fi complet înțeles fără studierea atitudinii instituțiilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
numit alegoric "Vestul în expansiune", pune în formă rezultatul unei focalizări care este distructivă față de trecut și, prin urmare, față de viitor. Iradierea este modul alternativ de ființare a spațiului care este focalizat din interior. După cum a argumentat Edouard Glissant, un teoretician care a influențat scrisul lui Chamoiseau: "peisajul din operă încetează de a mai fi un simplu decor pentru a se înscrie ca formator al ființei". Această idee de investire a spațiului cu semnificație istorică și cu multă încărcătură politică poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]