2,808 matches
-
determină, deci, să selecționeze partenere instabile prin intermediul coping-urilor neadaptate, situație care consolidează schema. Viață profesională Xavier este stresat datorită vieții sale profesionale. El dorește să progreseze pe plan profesional, dar se teme de părerea celorlalți. După discuție, el formulează împreună cu terapeutul ipoteza că schema principală este, în acest domeniu, carența afectivă, coping-ul principal fiind evitarea/abandonul. De exemplu, atunci când organizează un eveniment, el îi împinge în față pe subalterni și evită să solicite feedback-uri (teamă de reproșuri), sperând în același
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
profită de el reproșuri din partea șefului Atitudinea pacientului în timpul ședinței Chiar și atitudinile pacientului în timpul ședinței sunt dirijate de scheme: el se controlează foarte bine, este puțin distant la început, raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest stadiu, sinteza colaborativă a analizei funcționale conform conceptualizării lui Young. Tabel
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
caz este cea a confruntării empatice („Aveți desigur argumente solide în sprijinul faptului că ați învățat să gândiți astfel, dar nu credeți că...?), cu utilizarea de metafore și caricaturi care să evidențieze excesul de scheme și de strategii de coping. Terapeutul validează astfel schemele ca pe o „concluzie/viziune a lumii logice asupra condițiilor de viață (infantile) ilogice/anormale”. El validează, de asemenea, strategiile de coping reperate ca eficiente, doar pe termen scurt, pentru a evita perceperea consecințelor dureroase ale schemei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anormale”. El validează, de asemenea, strategiile de coping reperate ca eficiente, doar pe termen scurt, pentru a evita perceperea consecințelor dureroase ale schemei. Analiza schemelor și a coping-urilor De exemplu, pentru a evidenția excesul coping-ului de contraatac „supracontrol al relației”, terapeutul o numește „atitudine James Bond”. Acest tip de scenariu ideal, pe care speră în mod inconștient să-l vadă realizat, ar fi acela care este cel mai puțin susceptibil de a activa schema sa carențială. Lucrul în comun permite abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vadă realizat, ar fi acela care este cel mai puțin susceptibil de a activa schema sa carențială. Lucrul în comun permite abordarea relațiilor și a eșecurilor sentimentale din perspectiva acestui personaj de ficțiune care s-a năpustit în lumea reală. Terapeutul și pacientul studiază împreună „atitudinea interlocutorului perfect”. Ei evaluează această atitudine alternativă, dar terapeutul subliniază faptul că, într-o primă etapă, schimbarea va activa schema și că va trebui să tolereze acest lucru înainte de a vedea cum se modifică aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schema sa carențială. Lucrul în comun permite abordarea relațiilor și a eșecurilor sentimentale din perspectiva acestui personaj de ficțiune care s-a năpustit în lumea reală. Terapeutul și pacientul studiază împreună „atitudinea interlocutorului perfect”. Ei evaluează această atitudine alternativă, dar terapeutul subliniază faptul că, într-o primă etapă, schimbarea va activa schema și că va trebui să tolereze acest lucru înainte de a vedea cum se modifică aceasta. Acest tip de restructurare va alimenta faza comportamentală. Ei studiază dovezile care vin în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
zdrobi pe celălalt camuflând în realitate o teamă de a fi dominat (supracompensare), un self-control emoțional redus pentru care stau mărturie propriile sale abuzuri legate de alcool, o carență educativă care provine din exemplele proaste oferite de proprii săi părinți... Terapeutul împreună cu pacientul efectuează o analiză funcțională speculativă a tatălui, care permite restructurarea viziunii pe care pacientul o are despre acesta. Xavier este determinat în mod progresiv să-l compătimească, conform raționamentului următor: părinții sunt bine intenționați și fac tot posibilul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
viziunii pe care pacientul o are despre acesta. Xavier este determinat în mod progresiv să-l compătimească, conform raționamentului următor: părinții sunt bine intenționați și fac tot posibilul să fie bine, chiar dacă uneori fac rău comportându-se în mod nepotrivit. Terapeutul și pacientul revăd coping-ul și evidențiază avantajele pe termen scurt (evitarea schemei) și inconvenientele pe termen lung (menținerea schemei conduitelor de eșec repetitive) în diferitele sectoare ale vieții (studii, muncă, familie, relații sentimentale...). Flexibilizări cognitive și limite In acest stadiu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
termen scurt (evitarea schemei) și inconvenientele pe termen lung (menținerea schemei conduitelor de eșec repetitive) în diferitele sectoare ale vieții (studii, muncă, familie, relații sentimentale...). Flexibilizări cognitive și limite In acest stadiu, schema și coping-urile sunt flexibilizate în plan cognitiv. Terapeutul propune pacientului schimbări sub forma unor experiențe cognitive. Dar Xavier nu îndrăznește să îndeplinească unele sarcini în legătură cu care, totuși, își dă acordul de principiu. El amână reproșul pe care trebuie să-l facă unui funcționar, „șterge cu buretele” chiar dacă își
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
paralele între situațiile țintă și situațiile modificate conform schemelor, reamintirea restructurării cognitive, determinarea trebuinței în ceea ce privește abilitățile comportamentale și antrenarea acestora. Paralel cu terapia, Xavier participă la un program de antrenament pentru dezvoltarea abilităților sociale (douăsprezece ședințe) organizat de un alt terapeut. Xavier se implică, chiar dacă este nevoie să fie remotivat în ședință individuală. Exemplu de sarcini pe plan profesional - Să facă un briefing zilnic cu reamintirea regulilor atunci când organizează diferite evenimente; să ceară zilnic un feedback participanților; să formuleze critici constructive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
muncă fără a fi invitat, sau să-i ceară să nu-și mai depășească „mandatul”. - Să formuleze o critică justificată în legătură cu tatăl său și să insiste ca acesta să facă și aprecieri pozitive. Relația terapeutică In ceea ce privește relația terapeutică, terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
negative. Astfel, la sfârșitul terapiei, el realizează rapid o restructurare care îi permite să facă față, la locul său de muncă, la o serie de calomnii, și ia inițiativa să înfrunte „judecătorii potențiali”. Xavier se detașează progresiv de întăririle terapeutului. Terapeutul îi propune să abordeze relațiile sale cu femeile ca și cum ar fi vorba despre exerciții terapeutice. La început surprins, Xavier se implică în îndeplinirea sarcinii respective. El pune capăt din proprie inițiativă unei prime relații, fără să provoace o criză acută
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
utilizarea unei paradigme de analiză cum este aceea a schemelor permite definirea problemei sau problemelor țintă și manifestările emoționale, cognitive și comportamentale repetitive care amplifică lamentațiile în general confuze, cu aspect multiform și multifocal ale pacientului. In cadrul efortului comun, terapeutul și pacientul emit și discută multiple ipoteze, situație care conduce la stabilirea unei relații terapeutice, la elaborarea unei sinteze și la conturarea unei logici a schimbării. In acest proces, o abordare centrată pe rațiune (privind reprezentarea logică a emoției) are
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
explică dezvoltarea și menținerea comportamentelor bulimice prin prezența unor probleme interpersonale gestionate în mod deficitar de către persoana în cauză. Este vorba despre o terapie standardizată formată din aproximativ douăzeci de ședințe care se desfășoară în mai puțin de șase luni. Terapeutul adoptă un stil terapeutic semi-directiv și practică intervenții non specifice. Terapia se desfășoară în trei etape: - prima etapă permite terapeutului să prezinte terapia, să identifice problemele interpersonale actuale și să selecționeze problemele interpersonale pe care trebuie să le trateze; - cea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei alianțe terapeutice, - evaluarea motivației pentru schimbare, - obținerea de informații utile pentru înțelegerea problemelor, - formularea unei teorii holistice și a unei analize funcționale a problemelor persoanei, - propunerea unui plan de tratament, - inițierea tratamentului. In timpul primelor două convorbiri de evaluare, terapeutul adoptă o abordare centrată pe pacientă. El o determină să experimenteze noi modalități de a gândi, de a se înțelege pe sine însăși și de a-i percepe pe ceilalți. El încearcă să-i diminueze suferința, să-i amplifice stima
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ocupe de copii. Este apreciată și ca baby-sitter. In organizația scout-iștilor, îi place să comunice cu membrii cei mai tineri și este recunoscută pentru calitățile sale de organizatoare. Teoria holistică a comportamentelor problemă ale lui Gwen Pornind de la acest inventar, terapeutul dezvoltă o teorie holistică care integrează, într-o manieră sinoptică, problemele identificate și relațiile ipotetice dintre acestea. Iată o imagine de ansamblu a situației, necesară stabilirii unui plan de acțiune. Figura 2. Teoria holistică simplificată a comportamentelor problemă ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre acestea. Iată o imagine de ansamblu a situației, necesară stabilirii unui plan de acțiune. Figura 2. Teoria holistică simplificată a comportamentelor problemă ale lui Gwen Bulimie Depresie Alcool Mutilări Analiza funcțională a bulimiei lui Gwen Pe baza evaluării clinice, terapeutul inițiază o analiză funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen Timiditate Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și analiza funcțională, iar Gwen este de acord cu imaginea problemelor sale. Plan terapeutic în cazul Gwen Obiectivele lui Gwen Terapeutul stabilește obiectivele terapeutice: - un control mai bun al crizelor de bulimie, - diminuarea exercițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la șase ședințe și durează o oră și jumătate. In paralel, Gwen se întâlnește regulat cu medicul său care supraveghează starea sa de sănătate cât și cu psihiatrul său pentru farmacoterapie. Sedința 1 Informare și formare In timpul primei ședințe, terapeutul explică rolurile complementare ale terapeutului și ale pacientului, stilul de interacțiune dintre cei doi și utilitatea sarcinilor de îndeplinit între ședințe. El reamintește apoi teoria holistică, analiza funcțională și obiectivele terapeutice. Sarcini de efectuat Terapeutul introduce „carnetul alimentar”, o foaie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
formare In timpul primei ședințe, terapeutul explică rolurile complementare ale terapeutului și ale pacientului, stilul de interacțiune dintre cei doi și utilitatea sarcinilor de îndeplinit între ședințe. El reamintește apoi teoria holistică, analiza funcțională și obiectivele terapeutice. Sarcini de efectuat Terapeutul introduce „carnetul alimentar”, o foaie de auto-observație a comportamentului alimentar pe care pacienta trebuie să o completeze zilnic. Acest carnet conține informații privind ora și locul fiecărui aport de alimente solide și lichide, cantitatea ingerată, „mesele principale”, „bulimiile”, comportamentele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
completeze zilnic. Acest carnet conține informații privind ora și locul fiecărui aport de alimente solide și lichide, cantitatea ingerată, „mesele principale”, „bulimiile”, comportamentele de purgație și comentarii generale asupra desfășurării zilei respective (evenimente semnificative, emoții, cogniții, senzații, acțiuni, relații interpersonale). Terapeutul îi cere lui Gwen să noteze, de asemenea, „exercițiile abdominale” și cantitățile de alcool. El îi explică faptul că acest document constituie suportul terapiei, deoarece permite obiectivarea determinanților („contingențe de întărire”) comportamentelor alimentare. Terapeutul insistă asupra importanței documentului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoții, cogniții, senzații, acțiuni, relații interpersonale). Terapeutul îi cere lui Gwen să noteze, de asemenea, „exercițiile abdominale” și cantitățile de alcool. El îi explică faptul că acest document constituie suportul terapiei, deoarece permite obiectivarea determinanților („contingențe de întărire”) comportamentelor alimentare. Terapeutul insistă asupra importanței documentului și a obligativității de a-l completa zilnic. Gwen este surprinsă și jenată de această cerere, dar se supune după ce a fost liniștită de către terapeut, care îi explică faptul că el lucrează adesea cu persoane bulimice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suportul terapiei, deoarece permite obiectivarea determinanților („contingențe de întărire”) comportamentelor alimentare. Terapeutul insistă asupra importanței documentului și a obligativității de a-l completa zilnic. Gwen este surprinsă și jenată de această cerere, dar se supune după ce a fost liniștită de către terapeut, care îi explică faptul că el lucrează adesea cu persoane bulimice. Terapeutul subliniază dificultatea și curajul necesar pentru completarea unui astfel de document. Sedința 2 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul o felicită pe Gwen pentru carnetul alimentar pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]