14,671 matches
-
îndreptat spre cer doar ruga, doar blestemul, încolo, nu și-au dezlipit privirea de pămînt, de pămîntul pe care atît de mîngîietor au știut să-l calce cu tălpile goale. Monumentele românilor? Casa și biserica. Amîndouă, de dimensiuni apropiate dimensiunilor terestre, neînspăimîntătoare, ferite de emfază. Împrumutînd de la vegetația din jur culorile fundamentale, cînd stinse și reculese, cînd arzătoare și sonore. În preajma acestor monumente, românii s-au simțit la ei acasă. Nu s-au simțit însă acasă atunci cînd în glia lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de această ultimă bolgie a fabricării politocratului, nu mi-am putut reprima reacția, de altfel cu totul firească privind politocratura românească, de a inversa prioritățile: întîi institutul de înfrumusețare, apoi fazele de instruire. Dar care, spuneți-mi care institut (terestru) ar fi în stare să producă schimbarea la față a unor: Dumitrașcu, Păunescu, Verdeț, Vadim, Văcaru, Văcăroiu, Popa Tatu și compania, cînd aceștia, drăgălașii de ei, începuseră să urce scara? Care? 19 februarie Modă nouă. Fata, chiar dacă e ger, își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că omul nu practică gluma nici la paharul de vorbă, la care atît de sistematic ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde, măcar ideal, confruntării i-ar sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită suav
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
române, ritmul relativ rapid în care se desfășura procesul de formare a pieții naționale, unice, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, impuneau îmbunătățirea condițiilor de transport. Concomitent cu preocupările tot mai frecvente și stăruitoare menite să înlesnească transportul terestru, s-au ridicat glasuri care au cerut și întreprinzători care și-au propus navigabilizarea râurilor într-o măsură care să le facă accesibile nu numai plutăritului, aflat deja într-o continuă dezvoltare, ci și pentru ambarcațiuni capabile să transporte produsele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să „reanimeze” activitatea locuitorilor, să deschidă noi căi de comunicație spre noi debușee, să deschidă canaluri prin care să se unească „râuri abundente”. Navigarea pe râurile moldovenești era socotită drept cel mai important mijloc în stare să compenseze dificultățile transportului terestru și aceasta cu atât mai mult, cu cât cele două principale râuri - Siret și Prut - curgeau de-a lungul Moldovei pentru a se vărsa în Dunăre aproape de Galați, unicul port al țării. Încercările de navigabilizare s-au lovit însă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ales desființarea a orice beilicuri, cărături și havalele, precum la drumuri publice” etc. Ion Ghica s-a preocupat și el de problema căilor și a mijloacelor de comunicație. În anul 1848 a publicat un studiu, în care a analizat transporturile terestre, fluviale și maritime în unele regiuni ale lumii unde progresul a fost remarcat. Observațiile și concluziile sale au urmărit să indice măsura și modul în care progresele înregistrate în procesul de dezvoltare a căilor de comunicație se pot aplica în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atenție deosebită dezvoltării căilor și mijloacelor de comunicație, de ce marea majoritate a cererilor și a proiectelor de șoselare a drumurilor noastre, de navigabilizare a râurilor, de introducere a căilor ferate, a pornit din partea unor boieri. Utilizarea forței aburului în transporturile terestre, fluviale și maritime, a uimit și agitat atât de mult mințile boierilor moldoveni, încât unii dintre ei puneau înflorirea economică a țărilor apusene numai pe seama transporturilor modernizate. Ideile, planurile și proiectele de îmbunătățire a căilor și a mijloacelor de comunicație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de contactul cu apa. Este evident că folosirea deplină a râurilor era condiționată de importante lucrări de navigabilizare, foarte mult dezbătute în acea epocă, căci de rezolvarea lor era legată posibilitatea desfacerii rentabile a produselor. Avantajele transportului fluvial, față de cel terestru, sunt atât de mari, încât ele au avut un rol hotărâtor în acțiunea de întreprindere a numeroase încercări de navigare pe râurile Moldovei, încercări care au sporit considerabil în condițiile dezvoltării economice a Moldovei în perioada regulamentară. Ion Ghica arăta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
curățirea acestor râuri, de dragarea lor, de îndiguirea lor pe anumite porțiuni. Bazându-se pe rezultatele acestor încercări și experiențe, agentul consular francez în Moldova, L. Castaing-Père, a scris un articol-concluzie, în care scotea în evidență ideea că greutățile transportului terestru în Moldova făceau indispensabilă și obligatorie folosirea râurilor. El arăta că Siretul, chiar de la intrarea în țară, este plutitor pentru lemne, iar după ce primește și apa Sucevii ,,e și mai plutitor”, pentru ca de la Roman să fie „privit ca un râu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acizilor grași mai mare decât a bărbaților neantrenați; având o laxitate mai mare a ligamentelor, comparativ cu a bărbaților, femeile ar fi avantajate mai mult în practicarea anumitor sporturi, precum baletul, gimnastica, aceștia din urmă fiind superiori în activitățile sportive terestre, cum este alergarea, unde, solicitările asupra tendoanelor și ligamentelor sunt mai mari, motiv pentru care afecțiunile acestor structuri sunt mai evidente la femeile care aleargă, comparativ cu bărbații; în efort, frecvența cardiacă a femeii care depune un efort sistematic de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practicarea lejeră a joggingului menține la nivel optim tonusul abdomenului, al musculaturii spatelui, al coloanei și favorizează oxigenarea organismului, ajutând circulația și respirația; după a șasea lună de sarcină, datorită abdomenului proeminent, se poate trece de la practicarea joggingului pe suprafețe terestre la joggingul acvatic (mai ales că efectele scufundării gravidei în apă și efectuării de mișcări active în acest mediu sunt extrem de benefice pentru organismul acesteia); existența joggingului acvatic, ca alternativă la joggingul terestru, este un atu împotriva tensiunilor acumulate la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
poate trece de la practicarea joggingului pe suprafețe terestre la joggingul acvatic (mai ales că efectele scufundării gravidei în apă și efectuării de mișcări active în acest mediu sunt extrem de benefice pentru organismul acesteia); existența joggingului acvatic, ca alternativă la joggingul terestru, este un atu împotriva tensiunilor acumulate la nivelul articulațiilor (este cunoscut deja faptul că articulațiile unei gravide sunt supuse unor presiuni și tensiuni mai mari, ca efect al creșterii greutății corporale și al edemelor - acumulare de lichid, retenție de apă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
3. Jogging acvatic concept Joggingul acvatic (aqua-jogging, aqua-running, deep water running DWR) este un concept simplu de activitate fizică, ce presupune imitarea alergării în / prin apă, menținând pe cât posibil, din punct de vedere biomecanic, tehnica mișcărilor specifice alergării în mediu terestru. 24 Popa E. (1997) apud. Alexe, D.I. (2009), Manifestarea echilibrului la pubertate în funcție de dominanța emisferelor cerebrale, în vederea orientării în probe tehnice de atletism, Teză Doctorat, ANEFS, Buc, p.56; Jogging de la A la Z II 113 Din punct de vedere
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în alergarea prin apă adâncă va fi cu câțiva centimetrii sub linia de plutire (nivelul apei, fig.nr.100), iar reperul de efectuare a tracțiunii brațului spre înapoi va fi dat de șold (la alergarea pe suprafață solidă, în mediu terestru, articulația pumnului depășește spre înapoi, linia verticală a trunchiului). În ceea ce privesc degetele, acestea sunt mai puțin desfăcute decât în alergarea pe uscat, pentru a putea „împinge apa” (Puleo, J., Milroy, P. 2010) Membrele inferioare vor efectua cicluri de pași
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
atinge sau menține starea generală, fizică și psihică, de bine). Practicarea joggingului acvatic, prin asigurarea unei game variate de stimuli și senzații ce acționează asupra corpului, prin reducerea efectelor generate de impactul la sol al exercițiilor standard efectuate în mediu terestru, oferă o modalitate optimă și eficientă de ardere a caloriilor și consum de energie, precum și de creștere a tonusului fizic și psihic. Utilizarea joggingului acvatic în cadrul programelor de fitness trebuie să se facă în funcție de capacitatea de efort a persoanei la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DGCCO Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate DGPA Direcția Generală de Protecție și Anticorupție DGPMB Direcția Generală a Poliției Municipiului Bucuresti DGV Direcția Generală a Vămilor DHL Companie de curierat expres internațional, terestru și aerian DIC Direcția de Investigații Criminale DIF Direcția de Investigare a Fraudelor DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism DLAF Departamentul de Luptă Antifraudă DNA Direcția Națională Anticorupție DPF Direcția Poliției de Frontieră DPOP Direcția
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și pe căi navigabile interioare, în scopul îmbunătățirii eficienței acestora. În ceea ce privește rețelele trans-europene de transport, continua programul de reabilitare a infrastructurii naționale de transport. Având în vedere costurile implicate, constrângerile bugetare erau principalul factor care limita reabilitarea. În domeniul transportului terestru au fost înregistrate progrese în armonizarea legislației în sectorul de transport rutier. Din ianuarie 2002, au fost introduse tarifele de utilizare a infrastructurii, iar nivelul acestora urma a crește gradual, în vederea eliminării diferențelor de taxare dintre transportatorii români și cei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
necesare pentru investițiile din acest sector reprezenta principalul factor limitativ. În mai 2003 a fost adoptată o Ordonanță de Guvern în vederea promovării parteneriatului public-privat. De asemenea, s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește armonizarea legislației la acquis-ul comunitar în domeniul transportului terestru. În perioada de raportare, România a continuat să înregistreze progrese în sectorul transportului rutier. Codul Rutier a fost revizuit, prevederile privind permisele de conducere și folosirea obligatorie a centurilor de siguranță fiind armonizate. De asemenea, au fost făcute progrese în ceea ce privește
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
autoritățile române au semnat un contract pentru construcția autostrăzii Borș-Cluj-Brașov, din care secțiunea Cluj-Brașov nu era inclusă în rețeaua de transport rutier trans-european agreată. S-au înregistrat, în continuare, progrese în ceea ce privește armonizarea legislației românești cu acquis-ul comunitar în domeniul transportului terestru. România a continuat să completeze alinierea legislativă la acquis-ul specific transportului rutier prin adoptarea de legislație secundară privind transportul mărfurilor periculoase, licențele de transport, testele referitoare la pregătirea de drum, aparatele de limitare a vitezei și tahografele. Au fost înregistrate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind întărirea capacității administrative. România trebuia încă să depună eforturi serioase pentru asigurarea unei capacități de planificare consistente în sectorul transporturilor, pe termen mediu și lung. De asemenea, trebuia asigurată, în continuare, transpunerea și implementarea acquis-ului comunitar din domeniul transportului terestru, maritim și aerian. O atenție deosebită trebuia acordată situației tehnice a flotei pentru navigația interioară. Erau de așteptat rezultate pozitive ca urmare a implementării planului pe termen lung pentru sectorul de transport feroviar și a planului de acțiune din sectorul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
companiilor de televiziune din Statele Membre. Această Directivă are ca scop implementarea regulilor de liberă circulație a serviciilor pe piața europeană de audiovizual și de promovare a producției audiovizuale europene. Ea se aplică tuturor companiilor, indiferent de modul de transmisie (terestru, prin satelit sau cablu) sau de statutul lor (private sau publice). Directiva prevede un set minim de reguli comune, în ceea ce privește: * Circulația programelor audiovizuale între Statele Membre: Statele Membre nu trebuie să restricționeze sau să obstrucționeze în vreun fel distribuirea prin
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și restricția retransmiterii, urmau a fi făcute înainte de sfârșitul anului 2004. În continuare, erau enumerate deciziile emise de către Consiliul Național al Audiovizualului, pentru implementarea Legii: Decizia nr. 78, privind protecția minorilor, Decizia nr. 79, privind cedarea licenței pentru comunicații audiovizuale terestre, Decizia nr. 80, privind protecția demnității umane și a dreptului la imagine, Decizia nr. 112, privind publicitatea la băuturi alcoolice distilate, Decizia nr. 113, privind autorizarea de retransmisie a programelor, Decizia nr. 114, privind dreptul la replică și Decizia privind
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
permis, de asemenea, ca planurile de investiții multianuale să fie realizate. Erau necesare investiții, în special în echipamentul de supraveghere a frontierei albastre, în echipamentul de comunicații pentru toate frontierele și în noile puncte de trecere a frontierei aeriene și terestre. În ciuda noului echipament achiziționat, existau probleme privind costurile de punere în funcțiune. În domeniul migrației, Direcția pentru Străini și Probleme de Migrație (DSPM) gestiona readmisia și expulzarea către statele îndepărtate. În ciuda condițiilor impuse de autoritățile române și faptului că românii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
of the Earth / Teoria Pămîntului Societății Regale, în care sugerează că Pămîntul este incalculabil de bătrîn, consecință a principiului uniformismului (uniformitarianism) pe care il formulează (la 4 aprilie a revenit în fața Societății Regale cu un rezumat). Conform acestui principiu, geologia terestră se bazează pe ciclul rocilor: munții se prăbușesc prin erodare fiind reduși de la stîncă, la bolovan, la piatră, la pietricica, la nisip, la aluviune, la noroi și ajung în mare, unde aceștia constituie masă stîncoasa a viitorilor munți, care iar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]