2,656 matches
-
Și, fericit că mai vedea soarele, se rigli la cerul albastru. Codoșul, cu mâinile în buzunare, privea rampa și malurile înverzite. Aici se simțea el bine totdeauna. Îi pierea frica Ungă locul sălbatic și larg, unde nu te putea nimeni tine în gheara lui. Culese un fir de măselariță și-l fărîmită între degete. Tare era bine la soare, cu cerul ăsta deasupra... Gheorghe a aflat că Oacă murise la spital, la Filaret. Au mers de -lau scos și -lau dus
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Maggie, nu pleci nicăieri. —Dă-mi drumul. Acum! Maggie ridica foarte rar vocea și știa că era un lucru șocant. Uri opri în cele din urmă. —Ascultă, Maggie. Nu mă poți lăsa baltă acum. Doar pentru că lucrurile devin înspăimântătoare. —De tine mi-e frică, Uri. —De mine? Ești nebună? —De fiecare dată când am descoperit un nume, persoana respectivă a fost omorâtă. Mai întâi Aweida și acum Kishon. Și știu că nu eu i-am omorât. — Deci crezi că eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
parabolă, găsim o rugăciune adevărată, rostită din inimă: „- Doamne, nu pleca de la mine, nu mă lăsa așa! Dă-mi cele de trebuință, Te rog, că Tu ești vistieria cea nesecată și neîmpuținată! Ajută-mă, că nu am pe nimeni afară de Tine care să mă poată ajuta!”. „Să nu facem rău!” - este o proză orientată precis către revelarea spiritualității, a unei spiritualități angajate care prescrie făptuirea binelui, imperativ recomandând, „scurt și clar”, „Să nu facem rău!”, undeva, îndrăzneț, abordându-se direct cititorul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și, cu ochii plini de lacrimi, am strigat: - Doamne, nu pleca de la mine, nu mă lăsa așa! Dă-mi cele de trebuință, Te rog, că Tu ești vistieria cea nesecată și neîmpuținată! Ajută-mă, că nu am pe nimeni afară de Tine care să mă poată ajuta! - Ce voiești să-ți dau? m-ai întrebat Tu. - Tu știi ce-mi trebuie, dă-mi-le! - Așa să fie! ai zis și ai dispărut. Eu am stat așa doar o clipă, apoi imediat mi-
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
întuneric. Ea în haina ei cea verde se înmlădie bogată Cu flori albe - mpodobită, cu diamante presărată. 445Bună vreme, fată mândră de-mpărat. - Mulțam, Căline, Mult îți merge vestea-n lume, multe - am auzit de tine Și prea rău de tine-mi pare c-ai venit să mori aice, Căci de vine smăul numai rău ți-a merge, măi voinice. - Toți se laudă cu mâncarea. Spune-mi fată cât mănâncă 450Smeul tău, să văd pe - acesta, de îl pot învinge încă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
140} C-or rămas neisprăvite; De-om trai le-om isprăvi Și tu soție mi-i fi. 17 Frunză verde cărujea, Crede tu, mândruța mea, Crede că de dragul tău Nu mă pot hodini eu, Că toată viața mea Tot la tine-mi stă mintea, Că de când eu te-am iubit Tare cu drag te-am avut Și nu pot să te zăuit. Să nu te fi dobândit Din sat aș fi pustiit. Când aud de al tău nume Drag la inimă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu mărgele. Dragostele nu-s curate Că trăiesc până la moarte. 19 Frunză verde de trifoi, Vină bade Joi la noi Că-i lipiul cald pe masă Și rosolia-n fereastă. Numa nu veni pe la fântână Că tu-i face urmă-n tină, Ci vină tu pin ocol Că-i numa pămîntu gol Și ia - un fir de busuioc Și îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Toma-l mân la moară, Dracului mai să-l omoară, Și mi-i patul în cămară. De-i pofti l-oi scoate - afară La cea umbră de cămară. Numa, bădișor frumos, Nu veni pe la fântână Că se vede urma-n tină, Nici măi p-îngă obloc Că se vede zarea-n foc, Ci vină p-îngă fereastă C-oi gândi că-i mîța-n casă, Scobîrlește pintre vasă. 120 Mă măritai tinerică, De vârstă crudă și mică, Doamne, ce lacrimi îmi pică C-atît de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dar gurița ei cea dulce Unde mă-ndeamnă mă duce. Dragostea unde se pune Nu-i nici frică nici rușine, Nici temere de nime. Dragostele nu-s curate Că trăesc până la moarte Și-s cu dracu - amestecate, Că trec prin tină nu se-ntină, Și trec prin apă nu se-neacă. De tânăr voinicu - aleargă Tinerel fără musteață Când se-nvață - a strînge-n brațe Și sărută cu dulceață. - Țucu-ți, mândră, ochii tăi. - Țucă-i, bade, Pe - amândoi. 141 Frunză verde rosmalin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pat Să gândești că-i măturat.. 286 Astă fată de birău Su poale de lepedeu, C-un dărab de sac în cap - Ea gândește că-i bumbac. 287 Părăuț cu apă rece Dare-ar Dumnezeu să sece, Să rămâie numai tina Să mă iubesc cu vecina. 288 Mă dusei ziua la fân Cu dorul mîndruți-n sân, Tot strângeam cîte-o căpiță Și mă dam după guriță. 289 Zis-au maica să mă-nsor Să-i aduc un ajutor Să o bată de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Flacără mare rămân spre sară, ah! Focul durerii rău mă doboară, ah! Fie-ți milă, soro, de mine. Ah! totdeuna și-n tot minutul Mă aflu-n chinuri, eu amărâtul, ah! Fie-ți în știre de-a mea peire Pentru tine ah! înfrățire ah! Fie-ți milă, soro, de mine. Nu e nădejde de întîlnire, ah! 448 {EminescuOpVI 449} Nici așteptare de fericire, Mai bine moarte vino degrabă ah! Și aleargă ah! de mă scapă. Fie-ți milă, soro, de mine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vândui erghelia toată, Rămăsei c-un cal ș-o iapă Slabă de nemâncată Și pe - aciea îi vândui, Până mi te dobândii; Și plecai la Țarigrad, Mult puțin ce-am câștigat În gazdă la tine - am intrat Și tot cu tine i-am mâncat; Când eram cu punga plină Mă culcai, Stano, pe mână, Când era pe jumătate Mă culcai, Stanco, la spate, Când se isprăvi de tot Îmi dedeși brânci pe - ușă cu foc. No. 59 Cine la amor nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
West Village și l-am adus acasă cu mine. De-acum, aproape că l-am adoptat. Slujba îl ajută să-și plătească chiria, dar e și unul dintre cei mai buni travestiți din oraș. În weekenduri lucrează sub numele de Tina Hott. E un artist fabulos, Nathan. Ar trebui s-i vezi o dată numărul. NATHAN: Și ce interes are să plece din oraș? HARRY: În primul rând, mă iubește. Și pentru că e seropozitiv și înnebunit de frică. O schimbare de decor i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fostul iubit. N-ai înțeles până acum? Nu, Gordon. Mă iubești. M-ai iubit dintotdeauna. — Harry, la tine totul mă dezgustă. Gura care-ți miroase. Varicele. Părul vopsit. Bancurile proaste. Burdihanul gras. Genunchii noduroși. Scula amărâtă. Tot. Fiecare părticică din tine îmi face silă. — Atunci de ce te-ai întors, după atâția ani? Nu puteai să mă lași în pace? După tot ce mi-ai făcut? Ești nebun? Mi-ai distrus viața, Harry. Acum e rândul meu s-o distrug pe-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o mie de gesturi de mărinimie pe care Harry le făcuse față de el în ultimii trei ani, mai ales faptul că îi oferise de lucru, dar și că îi plătise costumele și bijuteriile pe care le folosea în reprezentațiile ca Tina Hott, ca să nu mai vorbim de generozitatea neclintită a lui Harry în materie de facturi pentru doctori și disponibilitatea de a achita medicamentele scumpe care îl țineau pe Rufus în viață. A mai fost vreodată un om la fel de bun ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în aerul umflat, sufocant, ștergându-ne fețele și uitându-ne la ceasuri, sperând că ne-am înșelat. Când a apărut, în cele din urmă, ne-au trebuit câteva clipe până să-l recunoaștem. Nu Rufus Sprague sosise printre noi, ci Tina Hott, iar transformarea era atât de radicală, atât de fantastică, încât am auzit pe cineva în spatele meu ținându-și respirația. Era una dintre cele mai frumoase femei pe care le-am văzut vreodată. Înveșmântat din cap până-n picioare în straiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
delicată, se preschimbase într-o incarnare a feminității absolute, ideea de feminin care depășește orice există pe tărâmul femeilor reale. Peruca arămie părea să fie păr natural; sânii păreau sâni adevărați; machiajul fusese aplicat cu îndemânare și precizie; iar picioarele Tinei erau atât de lungi și de frumoase la privit, încât era cu neputință să crezi că erau atașate de trupul unui bărbat. Dar efectul creat ținea de ceva mai mult decât de ajustările de suprafață, mai mult decât de haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
crezi că erau atașate de trupul unui bărbat. Dar efectul creat ținea de ceva mai mult decât de ajustările de suprafață, mai mult decât de haine, peruci sau farduri. Era prezentă lumina interioară a feminității și ținuta demnă, îndurerată a Tinei constituia o reprezentare desăvârșită a suferinței văduviei, un număr interpretat de o actriță cu un talent uriaș. Pe tot parcursul ceremoniei, nu a scos un cuvânt, stând în mijlocul nostru complet tăcută, în timp ce lumea rostea scurte discursuri vorbind despre Harry și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
grup. În brațele întinse ducea un CD player, pe care îl purta ca și cum ar fi dus o coroană pe o pernă de catifea. Băiatul, pe care l-am identificat ulterior ca fiind văr cu Rufus, a așezat aparatul la picioarele Tinei și a apăsat pe un buton. Pe neașteptate, Tina a deschis gura și, în timp ce primele măsuri orchestrale începeau să se reverse din boxe, a mimat cuvintele cântecului care a urmat. După o secundă sau două, am recunoscut glasul: era Lena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care îl purta ca și cum ar fi dus o coroană pe o pernă de catifea. Băiatul, pe care l-am identificat ulterior ca fiind văr cu Rufus, a așezat aparatul la picioarele Tinei și a apăsat pe un buton. Pe neașteptate, Tina a deschis gura și, în timp ce primele măsuri orchestrale începeau să se reverse din boxe, a mimat cuvintele cântecului care a urmat. După o secundă sau două, am recunoscut glasul: era Lena Horne, interpretând vechea melodie din Show Boat, intitulată Can
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
reverse din boxe, a mimat cuvintele cântecului care a urmat. După o secundă sau două, am recunoscut glasul: era Lena Horne, interpretând vechea melodie din Show Boat, intitulată Can’t Help Lovin’ That Man. Așa arătau numerele de cabaret ale Tinei Hott, duminica seara: nu o cântăreață, ci o falsă cântăreață, mimând textele unor cântece din musicaluri și ale pieselor de jazz cunoscute, interpretate de soliste legendare. Era măreț și absurd. Era caraghios și înduioșător. Era mișcător și comic. Era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
textele unor cântece din musicaluri și ale pieselor de jazz cunoscute, interpretate de soliste legendare. Era măreț și absurd. Era caraghios și înduioșător. Era mișcător și comic. Era tot ce era și tot ce nu era. Și iat-o pe Tina, gesticulând din brațe și prefăcându-se că rostește cuvintele cântecului. Pe chip nu i se citea decât tandrețea și iubirea. Ochii îi erau uzi de lacrimi și am rămas cu toții locului, încremeniți, neștiind dacă să plângem împreună cu ea sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
am cruțat-o de amănuntele dureroase ale escrocheriei cu Litera stacojie. Dar aproape toate celelalte elemente erau prezente: Cartea nebuniei omenești, vărul Tom, Harry Brightman, mica Lucy, călătoria în Vermont, aventura lui Tom cu Honey Chowder, conținutul testamentului lui Harry, Tina Hott făcând playback la Can’t Help Lovin’ That Man. Rachel m-a ascultat cu atenție, străduindu-se să absoarbă cantitatea mare de informație în timp ce își înghițea mâncarea și își bea vinul. Cât despre mine, cu cât vorbeam mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fie ceva de genul următor : Bai frate, ai reaparut pe aici cu mecla ta de zacusca ! hai baga ceva sa ne mai radem pe noi ca altfel e abureala pe aici... altfel doar X mai tine steagu sus cand ii tine lumanarea lui Baselu si ne mai radem de excremarile lui ! Concluzia mea ? Chiar nu știu... Nu am inventat noi hate speech-ul, evident, și cu atît mai puțin vorbele grele la supărare. Comentariile publice pot fi - și sînt - pretutindeni acide
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care se încheia cu un moț, ca o pungă strânsă la gură. Suie sus, că te duc înapoi în oraș și mă cinstești cu doi lei și-un bahar de vin. Îți luăm și cutia... Uite, trage șuba asta beste tine. Ești în stare să te ții? Am tăiat niște bușteni, am luat și gheață, din drum, de la lac, da’ tre’ să ascut târnăcobu’. M-au trecut sudorile. Când vorbea, îi ieșeau aburi din gură. A apucat hățurile, iar calul și-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]