14,383 matches
-
poate admite. ... 30. În ceea ce privește a doua întrebare din sesizare, aceasta urmărește a se stabili momentul de început al dreptului la acțiune într-o acțiune de egalizare la nivel maxim în situația în care drepturile salariale la care tind a se alinia reclamanții au fost recunoscute de la momentul pronunțării hotărârilor de lămurire dispozitiv retroactiv, până în anul 2009. Și această chestiune este susceptibilă de a fi interpretată diferit, prima instanță învestită cu soluționarea cauzei arătând deja că termenul
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
îndeplinește condițiile de admisibilitate. ... 65. A doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării urmărește a stabili momentul de început al dreptului la acțiune într-o cerere de egalizare la nivel maxim în situația în care drepturile salariale la care tind a se alinia reclamanții au fost recunoscute de la momentul pronunțării hotărârilor de lămurire dispozitiv retroactiv, până în anul 2009. ... 66. Problema are un caracter subsidiar, întrucât pornește de la premisa recunoașterii drepturilor ce constituie obiectul dezlegării primei întrebări, interesul
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
cu caracter de principiu a unei norme de drept stabilite ca incidentă de instanța de trimitere, așa cum impune procedura trimiterii preliminare. ... 43. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
Rusiei. Dispozițiile legale criticate condiționează în mod nerezonabil dreptul de acces la un tribunal și reprezintă un obstacol disproporționat în exercițiul acestui drept. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că, prin argumentele invocate, autorul excepției tinde la stabilirea pe o altă cale decât cea legislativă a momentului de la care începe să curgă termenul pentru formularea contestației în anulare, aspect ce nu intră în competența Curții Constituționale. Prin urmare, susținerile autorului excepției vizează, în principal, aspecte
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce privește soluția de inadmisibilitate, reține că autorul critică, pe de o parte, ceea ce legea nu prevede, tinzând la modificarea prevederilor supuse controlului, în sensul stabilirii unei interdicții de audiere a unei persoane care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală în calitate de martor și martor protejat, iar, pe de
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
-se unele precizări asupra conținutului primei întrebări a sesizării, potrivit celor expuse în continuare. ... 65. Astfel, în legătură cu prima întrebare formulată de instanța de trimitere, se reține că aceasta nu se limitează la interpretarea unor norme apreciate neclare, ci tinde inclusiv la dezlegarea unor chestiuni de fapt, relevante pentru soluționarea litigiului cu care a fost sesizată. ... 66. În acest sens se constată că, pe lângă lămuririle referitoare la posibilitatea actualizării drepturilor salariale cu rata indicelui de inflație, instanța de trimitere
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
actualizate cu rata indicelui de inflație. Această operațiune, de actualizare cu rata indicelui de inflație, nu reprezintă altceva decât menținerea valorii reale a obligației monetare la data efectuării plății, în condițiile în care diferențele de sume rezultând din actualizare nu tind să despăgubească pe creditor pentru întârzierea în executarea obligației principale, ci au rolul de a păstra valoarea reală a acesteia și de a conserva echilibrul dintre drepturile și obligațiile părților. ... 88. Nu se poate aprecia așadar că, în lipsa unor
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichenko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde să determine convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
arbitrale, a prejudiciilor aduse celeilalte părți prin întârzierea procedurilor, precum și a altor circumstanțe relevante. Articolul 34 Probe (1) Părțile vor indica probele pe care intenționează să le administreze, arătând, după caz, relevanța lor, precum și actele și faptele ce tind a fi probate. (2) La cererea uneia dintre părți sau din oficiu, tribunalul arbitral decide asupra admisibilității, pertinenței, concludenței și utilității probelor. Tribunalul arbitral este suveran în interpretarea probelor. (3) Înscrisurile se depun în copie certificată de parte, dar tribunalul
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor) tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat faptului că prin aceasta se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă care își produce efecte. ... 16. Curtea a constatat, de asemenea, că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea pe calea contestației în anulare a unor hotărâri
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
Susține, astfel, că „condiționalitățile, criteriile și exigențele“ de verificare a regularității rechizitoriului și de verificare a legalității administrării probelor, care ar trebui să aibă un caracter imperativ și un înțeles unic, devin opționale, de la caz la caz, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 6. Tribunalul Alba - Secția penală reține că dispozițiile art. 54 lit. a
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
invocată excepția de neconstituționalitate, pentru a sublinia că exigențele de verificare a regularității rechizitoriului și a legalității administrării probelor, care ar trebui să aibă un caracter imperativ și un înțeles unic, devin opționale, de la caz la caz, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 14. Curtea constată că soluționarea aspectelor invocate de autorul excepției nu intră
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare. ... 109. În acest din urmă sens, observând că primele două întrebări propuse de instanța de trimitere tind în esență să lămurească aceeași chestiune de drept, răspunsul la care Înalta Curte de Casație și Justiție ajunge în dezlegarea de față este formulat de manieră integrată. ... 110. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
amenințări la adresa biodiversității o constituie invazia unor specii alohtone. Înmulțirea speciile alohtone care invadează habitatele poate determina deteriorarea structurii caracteristice și specifice a acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. - I02: Speciile native problematice tind să ocupe suprafețe din ce în ce mai mari în anumite zone din sit, ceea ce reprezintă o potențială amenințare asupra habitatelor din aria naturală protejată. Dezvoltarea speciilor native cu potențial invaziv conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale tipice habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
amenințări la adresa biodiversității o constituie invazia unor specii alohtone. Înmulțirea speciile alohtone care invadează habitatele poate determina deteriorarea structurii caracteristice și specifice a acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. - I02: Speciile native problematice tind să ocupe suprafețe din ce în ce mai mari în anumite zone din sit, ceea ce reprezintă o potențială amenințare asupra habitatelor din aria naturală protejată. Dezvoltarea speciilor native cu potențial invaziv conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale tipice habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
asupra dreptului de a fi ales. ... 30. Prin urmare, având în vedere că nu există un alt mecanism constituțional prin intermediul căruia să se conteste în mod efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004, care, astfel, tinde să devină una absolută în contextul sferei de aplicare a acestei legi, Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze, la cerere, însăși constituționalitatea Legii nr. 370/2004 în ceea
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la care deja s-a constatat, mai sus, neîndeplinirea cerinței existenței unei chestiuni reale de drept, cu atât mai mult trebuie reținut că problema ridicată prin sesizarea Curții de Apel Pitești nu tinde la o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci urmărește chiar rezolvarea în drept a cauzei deduse judecății, în raport cu circumstanțele sale particulare, și obținerea modului concret în care trebuie coroborate normele legale aplicabile
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]
-
necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea instanței supreme, în condițiile în care, în raport cu modul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, s-a depășit cadrul unei interpretări in abstracto a dispozițiilor legale, întrucât ceea ce tinde să obțină instanța de sesizare este stabilirea în concret a încadrării juridice a faptelor ce formează obiectul cauzei cu care a fost învestită, fapt ce contravine jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 67. Astfel, prin
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
tihna universală. E nefiresc de dureros să vezi interioarele semenilor, să le simți onanismele visuri scindate de propria cogniție întoarsă pe dos! Ce șaradă cuneiformă e existența! Mă așez pe scaunul meu ergonomic ce râde mârșav la mine. Bulele luminii tind a-mi înghiți șuvițele castanii. Moartea dinesciană citește ziarul. Stelele pocnesc elefanticele pungute. În ele speranțele hoinăresc mortuar. Desenez empatii cu compasuri de mătase. Ce folos să iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de sorginte non-angelică sfidează șnururile imaginarului mental
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
idealurile estetice, oricât de generoase și productive ar fi la un moment dat, nu sunt imuabile. Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să fie abandonate. O asemenea viziune înnoitoare apare chiar în perioada apogeului Renașterii, adică în cinquecento. Ivită în creația unor mari renascentiști, ea a fost numită manierism. Acest termen a fost introdus de Georgio Vasari în Viețile sale pentru a
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
literar al realismului. Realismul, spre deosebire de romantism susține reprezentarea veridică, obiectivă a realității, întorcându-se prin această opțiune la un deziderat al clasicismului. Tot de sorginte clasică este preocuparea pentru tipologia umană și prezentarea critică a societății, într-un stil impersonal tinzând spre precizie și sobrietate. Mari reprezentanți ai curentului realist au fost Stendhal (Roșu și negru), H. de Balzac (Comedia umană), G. Flaubert (Doamna Bovary) în Franța, Ch. Dickens și W.M. Thackeray în Anglia, F.M Dostoevski (Crimă și pedeapsă
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Tuturor acestor orientări le este specifică negarea valorilor tradiționale, conservatoare. Precum se vede, vechiul conflict între clasici și moderni a fost înlocuit cu conflictul dintre tradiționaliști și moderniști. Așa cum menționa Kurt Leonard în lucrarea sa Moderne Lyrik (1963), gândirea poetică tinde să se sustragă rigorilor logicii aristotelice, în locul succesiunii logice apărând din ce în ce mai izbitor, în tendința de a șoca, iraționalul și paradoxul. Iar eseistul H.M. Enzesberger susținea că lirica avangardistă pare a intra într-o adevărată „industrie a iraționalității”. Semne ale acestei
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
dureri... Ți-am recompus cuprinsul în neștire Dar nu te-am regăsit la fel ca ieri Pe-acel văzduh de trecere, zănatic... Ți se reflectă pasul în oglinzi De ne-ntâmplare și-un halou apatic Îți definește umbra... Pari că tinzi Spre-accente de răspuns numai când tace Poemul în zăpezi de chihlimbar Și doar când harta hărții se preface În cratima ce-o ții în buzunar Ca să pronunți genunile-mpreună... Sunt prinsă-ntr-o capcană de uimiri De când te țin tristețile
ALTFEL de AURA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340394_a_341723]
-
actual e datorat războaielor sterile e greu de spus, dar mă tem că e vorba de o parte serioasă de vină. Și atunci de ce nu ne dezmeticim să lăsăm conflictele deoparte măcar până scoatem România din gaura neagră în care tinde să se scufunde? Cum ar fi dacă pe un avion care are probleme tehnice și riscă prăbușirea, echipajul și-ar aminti de nemulțumirile pe care le au unii față de alții și ar sta să se certe în loc să repună aparatul în
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
lui Cronos, gândul se răsucește „înapoi în timp...”, cum zice autoarea în alt „capitol”, înspre părinți, copilărie, vatra satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat.[...] Împărtășesc optimismul creator al autoarei Olguța Luncașu Trifan și cred că în viitorul său literar se vor adăuga valențe speciale în cărțile ce se vor așeza în panoplia-i artistică.” Prof.
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]