4,979 matches
-
a manifestat prin inițiative precum KOR, Charta 77 și WIP, prin formarea de alianțe bazate pe principiile deschiderii, solidarității și pe ceea ce Václav Havel a numit "a trăi în adevăr"10. Aceste grupări au înțeles foarte bine că puterea statului totalitar poate supraviețui numai dacă societatea civilă (potențială) este obligată să rămînă în ilegalitate, încătușată de apatie și frică, și deci redusă la "siguranța găurii de șoareci" (György Konrád). Și reversul acestei idei era evident: dacă societatea civilă cîștiga mai multă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Serbia, prezentate sumar la începutul acestui volum. Această dinamică și-a făcut simțită prezența în Polonia anilor 1976-1981, cînd cetățeni năpăstuiți, conduși de muncitori, s-au străduit să înființeze o societate civilă (spoleczenstwo obywatelskie) alături și în opoziție față de statul totalitar (panstwo). "Solidaritatea" nu urmărea nici să formeze un partid politic și nici să preia puterea de stat. Nu urmărea nici reinstaurarea capitalismului, nici slăbirea puterii statului. Urmărea doar o strategie "evoluționistă" autolimitativă (radicalizată în 1981 prin ideea unei "republici care
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cetățenească" (gongmin shehui) sau "societate populară" (minjian shehui), preferat de scriitorul taiwanez Nan Fang-So17. Alți autori preferă să vorbească de "societate civilizată" (wenming shehui) sau "societate urbană" (shimin shehui). Și în peninsula coreană analize recente au evidențiat contrastele dintre statul totalitar din Coreea de Nord, ai cărui conducători par a se bucura de un control absolut asupra populației obediente, și din Coreea de Sud, unde îndelunga și sîngeroasa tranziție de la dominația autoritară a lui Syngman Rhee, răsturnată de revolta studenților din 19 aprilie 1960, a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
variate, dintre care democrația este doar unul10. Și totuși, din datele istorice prezentate mai sus putem concluziona că, în general, China contemporană resimte azi o slăbire a forței trecutului, părți însemnate ale populației trăind lenta dar inevitabila prăbușire a guvernării totalitare un episod excepțional al istoriei moderne chineze. Simptomatică pentru această prăbușire este apariția deschisă a unor inițiative sociale independente, cum ar fi organizațiile neoficiale ale femeilor și ale muncitorilor, înmulțirea nenumăratelor "organizații sociale" (shehui tuanti) hibride în marginile puterii de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
complete". Chiar și unele democrații consolidate pot să se prăbușească și s-au prăbușit. Din perspectiva lor, democratică, această fragilitate a procesului de democratizare este important să fie înțeleasă și explicată. Semnatarii studiului amintit recunosc importanța crucială a caracterului regimului totalitar, post-totalitar, autoritar sau sultanist care a predatat încercarea de tranziție democratică, ceea ce îi determină să susțină o abordare dependentă de cale modificată, în înțelegerea procesului de democratizare. Linz și Stepan mai semnalează și efectele impredictibile ale unor situații neprevăzute, cum
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cu cîteva luni înainte ca acea țară să fie fărîmițată de ideologia naționalistă și de forța armelor 5. Trebuie să remarcăm că poziția lui Wood a fost contrarevoluționară. Unii tovarăși iugoslavi au fost entuziasmați. Exact în momentul în care socialismul totalitar începea să se prăbușească, ea încerca să demonstreze că susținătorii "societății civile" se retrăgeau din realitatea deplorabilă a prezentului încercînd, de fapt, "să conceptualizeze problema capitalismului". După Wood, societatea civilă, "un slogan atotcuprinzător pentru stînga", este un termen ce a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ca ideal-tip este o zonă de complexitate, dinamism și opțiune și că ea funcționează ca dușman al despotismului politic. Gellner a scos în evidență faptul că opoziția dintre societatea civilă și despotismul politic a fost deosebit de puternică în regimurile totalitare de tip sovietic sau ceea ce el (un maestru al figurilor de stil) numește "Caesaro-Papism-Mammonism" regimuri măcinate de criză. Totalitarismul sovietic a realizat o "fuziune aproape totală a ierarhiilor politice, ideologice și economice"; a fost dominat de scopul declarat de a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în mare parte non-violente, care au izbucnit în toamna acelui an în jumătatea est-centrală a Europei au pus capăt acestui sistem. Aceste revoluții "de catifea" au reprezentat o adevărată victorie pentru forțele societății civile care s-au confruntat cu regimurile totalitare de tip Brejnev sau (în cazul țărilor emergente precum Slovenia) Tito. Aceste revoluții fără final au demonstrat și evidenta tendință intelectuală de deplasare a accentului către categoria de societate civilă. Dar de ce, ne întrebăm din nou, acești oameni sărăciți și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
niciodată. O problemă teoretică și politică presantă a Europei de azi este dacă nu cumva o nouă formă a vechiului cosmopolitism se dezvoltă în paralel cu procesul de integrare politică supranațională în Vest și cu încercarea de dezmembrare a regimurilor totalitare din unele părți central și est-europene. Este oare apariția unei societăți civile internaționale în Europa o posibilitate sau un fapt real? Raymond Aron este unul dintre aceia care au dat un răspuns categoric negativ: "Drepturile și obligațiile care în Europa
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
principal în principiile de organizare specific și particular istorice ale statului și sistemului socio-economic. Cu alte cuvinte, violența provine din monarhii (Paine) sau despotism (Montesquieu) sau capitalism (Marx) sau din statele structurate conform unor valori precapitaliste (Schumpeter) sau din dictaturi totalitare (Arendt) și deci va dispărea, sau, cel puțin, va fi atenuată numai cînd și dacă aceste tipuri de regimuri specifice vor fi înlocuite cu republici sau monarhii constituționale sau o dată cu sfîrșitul luptei de clasă și stăpînirea comună a mijloacelor de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de a prezenta spectatorilor toate știrile semnificative din toate segmentele spectrului politic a contribuit la mediatizarea cererilor studenților, dintre care mulți călătoriseră în străinătate și înțeleseseră bine potențialul politic al televiziunii în stabilirea de sfere publice în opoziție cu statul totalitar chinez. Nu întîmplător, ei au ales "Zeița Democrației" ca simbol central, în timp ce pancartele lor prezentau citate din Abraham Lincoln și alții, toate în engleză, pentru ca audiența vestică să înțeleagă. Studenții și-au dat seama că, menținînd camerele de filmat și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fac parte din "inventarul clasic" al imaginarului politic. "De la teroarea iacobina la teroarea stalinistă, acuzația de complot nu a încetat să fie folosită de putere pentru a se debarasa de suspecți sau de oponenți" (Raoul Girardet). Dintre societățile de tip totalitar, cele comuniste (fără îndoială și pentru că extinderea, mult mai mare, în timp și spatiu, le-a permis să-și eficientizeze structurile) oferă cîmpul cel mai larg de studiu pentru mitologiile oficiale. Dar și pentru contra-mitologiile comunismului, construite în paralel, susținute
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această temă o regăsim, mai ales, în perioada interbelică, în arierplanul tuturor cercetărilor ce urmăreau definirea unui tip de societate care recuză deopotrivă principiile individualismului liberal și acelea ale etatismului totalitar. Același lucru este evocat, în contextul contestatar din mai 1968, de unul dintre teoreticienii cei mai apropiați de mișcarea comunitară. "Din punct de vedere istoric, declară unul dintre ei, fondator al unei comunități agricole din Cevennes, ceea ce unește cel mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
au considerat că un asemenea "rapt" în lumea spiritului este inacceptabil pentru că se soldează cu pierderea libertății, în numele unei ipotetice ulterioare descoperiri de sine; să nu uităm, "Un Maestru carismatic, un "prof" inspirat pun stăpânire în chip de-a dreptul "totalitar", psihosomatic pe spiritul viu al discipolilor sau studenților lor. Privilegiile și primejdiile acestei situații sunt infinite". (Steiner, 2005, p. 39) Raționaliști prin excelență, axați pe tehnica argumentării și pe pozitivitatea "lucrului bine făcut", sofiștii au reușit să mute centrul de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grupului de prieteni, a străzii, a mass-media etc". (Robu, 2008, p. 31) Din punctul nostru de vedere, educația informală reprezintă sursa și mediul majorității contraculturilor, având o puternică tentă subversivă în raport cu educația (cultura) oficială; de notat că nici măcar un regim totalitar de anvergura regimului comunist din România nu a putut contracara caracterul inerent subversiv al educației străzii; prin aceste afirmații nu vrem să negăm posibilitatea și realitatea apariției unor contraculturi la nivelul educației validate social (de pildă, pedagogiile alternative), după cum nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
motivaționali ai muncii, democrația, buna guvernare, capitalul social, participarea politică, toleranța altor grupuri, protecția mediului și viața interioară. Concluziile cercetărilor sunt relevante la nivel global, investigațiile desfășurându-se în țări bogate, dar și în țări sărace, în societăți cu sisteme totalitare, dar și în altele democratice, în țări în care religia creștină este dominantă, dar și în unele musulmane, acoperind astfel toate zonele culturale ale lumii. Aceste sondaje au oferit informații prețioase despre o componentă esențială a schimbării sociale: valorile, credințele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fapt, adolescența a constituit prilej de abordări foarte diversificate din partea specialiștilor. Considerarea ei ca fiind „vârsta integrării sociale” a întrunit însă cele mai numeroase adeziuni. Adolescența nu semnifică numai depășirea pubertății, ci și, mai ales, „ieșirea din societatea de tip totalitar familial și școlar și integrarea în viața socială, cu toate caracteristicile ei” (U. Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi, a judeca, a interpreta, a face proiecte de viitor. Influențele „crizei pubertății” se fac simțite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de servicii pe care guvernul nu are capacitatea sau dorința de a le furniza direct sau integral. Retorica societății civile, a comunității, a capitalului social și a parteneriatului poate fi o alternativă binevenită la individualismul pieței sau la despotismul statelor totalitare. În anii `90 multe comunități s-au confruntat cu dilema dacă să se implice în parteneriate conduse de stat în care beneficiau de o mică subvenție, sau dacă să ia în mod efectiv controlul la nivel local. Consecința a fost
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii (1992), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Irepetabilul trecut, Noaptea totalitară (1995) și Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (1996). Pe d-l Lucian Boia l-am cunoscut la doctoratul colegului Florea Ioncioaia. Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile domniei sale care i-ar putea interesa pe mai tinerii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Omul cel mai prooccidental și mai anticomunist pe care l-am cunoscut, profesorul Alexandru Călinescu, era aproape că este un banc, o ironie sumbră pentru mine membru PCR. Și de aceea mă întreb cine nu era membru, într-un regim totalitar... Domnul Ion Holban, pe care l-am iubit și respectat mult și care m-a înnobilat cu prietenia sa, era membru, că nu am discutat niciodată despre asta? Ah... iar satul lui Vasile Lupu se numește Corni, comuna Liteni. Am
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
una din carton, cum au și Parisul, New Yorkul, Tour Eiffel, Chicago ori Statuia Libertății. Toate se află (și) în Las Vegas! Liviu Antonesei: Bun, când am spus eclectic, nu am spus neapărat și, cum să zic că dacă spun "totalitar", ne gândim la un sens politic!... Oricum, cred că bărbații normali, ceea ce-mi place să cred că aș putea fi!, sunt eclectici, numai obsesivii se fixează definitiv la un singur tip. Când eram foarte tânăr, nu știu de ce credeam
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
înțelege ponderea motivelor politice în procesul relegării lui Ovidiu trebuie să stabilim dacă poetul a fost opozant al regimului imperial augustan. În opera sa, nu se află atitudini politice deschise, fapt care ar fi fost amendat prompt de un regim totalitar. Poetul precizase că delictul său, malum funestum meritase pedeapsa capitală, dar că împăratul comutase această pedeapsă în relegare (Tristia I, 2). Opera de exil a lui Ovidiu nu este, aparent, antiaugustană. Protestul său contra edictului arbitrar al împăratului se referă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
schimbat de tiran. Prin atitudinea sa din exil, Ovidiu inaugurează un model atipic de rezistență și reabilitare în fața teroarei istoriei, bazat pe un logos al protestului camuflat. Opera de exil a lui Ovidiu se leagă prin fire nevăzute de regimurile totalitare, dobândind valoare de parabolă și reflectând relația dintre spirit și putere. Scriitorii și tiranii sunt antinomici. Ovidiu declară cu superbie îndreptățită de veacuri: "Ingenio tamen ipse meo comitor fruorque / Caesar in hoc potuit iuris habere nihil" (Tristia III, 7, 47-48
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de "temeritate, ambiție, provocare" față de Jupiter (= Augustus). E ciudat că, în ochii poetului, o asemenea atitudine de "temeritate, ambiție, provocare, orgoliu" nu reprezintă un păcat propriu-zis, o vină, ci aproape un act de virtute, de risc necesar față de o autoritate totalitară și tirană. Chiar cu ocazia unor asemenea exemple de virtute din partea eroinelor care și-au urmat fidele soții în nenorocire, Ovidiu inventează diverse aforisme de morală stoică (în maniera lui Augustus însuși), care trec dincolo de semnificația contingentă a fiecărui caz
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de elitele anticomuniste din exil, de regele Mihai, exilat de asemenea din 31 decembrie 1947; și în niciun caz o persoană ca Ion Iliescu nu ar fi subscris la o astfel de restaurație. Ceilalți se mobilizează pentru a stârpi răul totalitar, neavând de înfruntat numai patru milioane de membri ai partidului comunist din 22 de milioane de locuitori. România devenise o țară activistă sau cangrenată. Desigur, cele patru milioane de membri de partid nu sunt toți comuniști convinși, dar sunt totuși
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]