5,887 matches
-
pe jos. Mâna ei mângâia duios penele colorate din atelierul vienez al lui Onkel Alfred, aluneca peste altița brodată cu motive românești, netezea pânza țesută din bumbac, „pânza“ - și, în timp ce făcea asta, simțea probabil pielea cu care erau capitonate banchetele trăsurii, încinse de soare, auzea rumoarea pantofilor în foaierul hotelului Athénée Palace când se anunța dineul, o năpădea răcoarea cojii de pepene din care, cu patru împunsături iuți de cuțit, era scos un obelisc roșu strălucitor, pe care vânzătorul ți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
despre viața de odinioară: despre zăpada înaltă de câțiva metri și despre plimbatul cu sania în spatele crupelor vălurite ale cailor de-a lungul caselor și pe aleile ale căror copaci parcă erau niște crăpături în aerul sticlos; despre plimbările cu trăsura la Șosea până la grădinile de vară, unde soarele se spărgea ca un glob printre copaci și cădea în cioburi luminoase peste întinderile de iarbă și pe drumuri; despre buchetele de primăvară care, înghesuite în găleți la Piața de Flori, așterneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
proaspăt, puteai să faci un tur cu sania trasă de cai, săniile astea erau folosite și în București, când viscolea și ninsoarea și crivățul îți șfichiuiau obrajii cu ace de gheață. Dar acum mama tăcea când se urca într-o trăsură de închiriat, cu Frau Saner, tante Doro sau vreo altă cunoștință, își păstra amintirile pentru ea, își înfigea doar mâinile în acoperitoarea de blană pusă pe genunchi, simțea cum zdruncinătura de la plecarea săniei o va aduce din nou acolo, înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mai scos nici o vorbă. Madam Fișic, după ce suflă în ibricul afumat, răsturnă cafeaua în două cești și spuse mai departe: - Tânărul a îmbrăcat-o din cap până în picioare. S-o vezi, parcă-i o prințesă. Aseară au venit acasă cu trăsura. S-a strâns tot hanul împrejur, că muscalul n-a mai avut loc să întoarcă armăsarii. Mi-am sorbit cafeaua și am plecat liniștit, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, fără nici un sentiment, despărțindu-mă de chipul Laurei, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
asta, n-am trăit ci am dormit. Laura a născut, la niște neamuri din provincie, copilul mort al unui tată dispărut. Fata tinichigiului, întâlnindu-mă odată, îmi spuse că mezina lui madam Fișic s-a obicinuit să vină numai cu trăsura acasă. - E sănătoasă? am întrebat-o indiferent și fata cu pliscul lustruit mi-a întors spatele, după ce m-a sfredelit disprețuitoare, cu ochi de bufniță. Ziua în care am revăzut-o pe Laura, după multe săptămâni, o însemn acum, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
legătură amoroasă, dar Întâlnirile și excursiile lor În doi ar fi putut stârni comentarii, dacă ar fi fost observate. În timpul perioadei pe care Fenimore o petrecu la Salisbury, o vizită acolo și, Împreună, se duseră să viziteze Stonehenge, Într-o trăsură pe care vântul puternic de toamnă, aproape de furtună, fu la un pas de a o răsturna, și cinară intim după aceea, mâncând gâscă cu sos Michaelmas În apartamentul ei de la Cathedral Close. Când el se instală la un hotel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o perioadă mai lungă. Om cu obiceiuri gregare, căruia Îi plăceau mesele și petrecerile și care primea numeroase invitații, George Du Maurier se plângea de mult de inconvenientul traiului atât de departe de Londra atunci când participa la astfel de evenimente. Trăsura era diabolic de scumpă, după cum protesta el adesea, căci vizitiii cereau sume substanțiale În plus pentru a urca pe Fitzjohn’s Avenue sau pe Haverstock Hill. Prin partea locului nu exista decât o singură trăsură, pentru serviciile căreia se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
participa la astfel de evenimente. Trăsura era diabolic de scumpă, după cum protesta el adesea, căci vizitiii cereau sume substanțiale În plus pentru a urca pe Fitzjohn’s Avenue sau pe Haverstock Hill. Prin partea locului nu exista decât o singură trăsură, pentru serviciile căreia se găsea adesea În concurență cu un prieten, Samuel Jealous, editorul lui Hampstead and Highgate Express. Uneori o Împărțeau, glumind pe seama economiei făcute și obligându-l pe vizitiu să anunțe „landoul lui sir Hampstead“ când, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mult decât de partea de contabilitate practică, afectându-i orgoliul. Sperase Întotdeauna că va putea obține și celebritatea, și bogăția prin intermediul scrisului. Nu pentru că ar fi tânjit după aur de dragul aurului sau pentru ceea ce Își putea asigura cu ajutorul lui - iahturile, trăsurile și acele de cravată cu diamante nu Îl atrăgeau. Ci pentru că obținerea unor sume semnificative În paralel cu progresul pe scara literară - ochirea a două ținte cu o singură săgeată - era singura modalitate În care un romancier putea impresiona materialistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu chirie În momentul acela În Bayswater. Sosise devreme și masa fusese puțin amânată din pricina unei mici crize la bucătărie, de aceea propusese să iasă puțin la aer, dat fiind că era atât de plăcut. Străzile erau liniștite, cu puține trăsuri sau mașini. Era ora amurgului, când Londra arăta cel mai bine. Lămpile cu gaz tocmai se aprindeau, aruncând umbrele platanilor desfrunziți pe pavaj și, din loc În loc, prin grădini, câte un cireș prematur Înflorit Împrăștia o pată rozalie pe pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu un picior de lemn, urmare a unui accident din tinerețe) Înapoi la teatru. Actul Întâi fusese atât de sublim, că Henry sr. hotărâse că fiul său mai mare trebuia să vadă restul spectacolului și gonise Înapoi acasă, cu o trăsură, pentru a-l răpi În acest scop. Considerat prea mic pentru a-l aprecia pe Shakespeare, Henry fusese lăsat singur cu cărțile la lumina lămpii, contemplând amar această nedreptate. Ulterior, tata Încercase să compenseze ducându-l la piese moderne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și se Întorcea În țara natală, În timp ce contesa se retrăgea la mănăstire. Henry nu avea nevoie de Compton să Îi spună că o astfel de concluzie ternă nu corespundea notei de final În care trebuiau expediați acasă spectatorii englezi, În trăsurile, omnibuzele și trenurile lor suburbane - dar Compton i-o comunică totuși, cu tact dar neechivoc, În decursul corespondenței lor. Din mai multe motive - alte angajamente urgente din partea lui Henry și o tărăgănare din a lui Compton, pe care avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al calității mâncării subtilizate de la masa mai-marilor de la Exeter, Fenimore părea Într-o dispoziție neobișnuit de bună. Cine era doamna mărunțică și vioaie cu care stăteai de vobă, cu cornetul auditiv? Îl Întrebă ulterior William, În timp ce se Îndreptau, Într-o trăsură, spre De Vere Gardens, iar când Henry Îi răspunse, continuă: Zău? Celebra romancieră? Mi-ar fi plăcut să dau mâna cu ea. Henry simți o undă de regret că nu o invitase la dineu, uitat curând În veselia petrecerii. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cum i-ar putea găsi un Înlocuitor. Pe când ceilalți se Îndepărtau de mormânt, Caroline, sora lui Balestier, o tânără micuță și sensibilă, care Își stăpânise cu curaj durerea pe parcursul slujbei, Îi șopti că dorea să Împartă cu el una dintre trăsurile Împodobite, negru cu argintiu, care urmau să Îi ducă Înapoi la adunarea de pomenire. În intimitatea cu perne moi a vehiculului, Îl uimi mărturinsindu-i că era logodită cu altul dintre clienții lui Balestier, Rudyard Kipling, și Încă și mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
amintire. — Cât de veche? Întrebă ea. — Aveam mai puțin de doi ani. Nu se poate, Henry, probabil ai visat-o. — Nu, am o imagine mentală de la o vârstă foarte fragedă - o imagine mentală vie și recurentă - cu mine Într-o trăsură aflată În mișcare, așezat pe genunchii mătușii Kate, cu fața către mama și tata, și uitându-mă pe geam la o coloană Înaltă, Împodobită cu siluete umane. M-au adus aici - părinții - În 1844, În prima lor vizită În Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se reflecta În statuile, crucile și giruetele aurite cocoțate pe clădirile de un cenușiu șters, În siajul spumegat al vaselor de plăcere care străbăteau Sena, În ferestrele de sticlă groasă ale marilor magazine și În hamurile zăngănitoare ale cailor de trăsură care tropăiau pe bulevardele largi. Castanii de pe străzi erau Înveșmântați În frunziș și Înfloriți superb, straturile de flori din parcuri incendiate de culori. La Salon des Indépendants era deschisă o expoziție controversată, iar la Comédie Française juca un Mizantrop excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
călătoriei, cu o zi Înainte de a pleca el Însuși. Caravana imensă de cufere și lăzi era deja pe drum spre Venenția, dar tot mai avea un număr impresionant de genți, cutii și valize, de al căror transport de la hotel la trăsură și apoi la tren se ocupă personal. După ce le văzu depozitate În siguranță În vagonul de bagaje, reveni la Fenimore, care aștepta În picioare pe peron, lângă ușa deschisă a unui wagon lit. — Stai liniștită, bagajele tale sunt pe mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Inima Îi bătea iute În urma neplăcutei ciocniri și abia după ce Își lăsă pălăria și paltonul la garderobă, după ce Își ocupă locul În sală se simți ceva mai calm. Farsa lui Field trebuie să fi fost În plină desfășurare și ultimele trăsuri și birje trăgeau probabil În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai publicului, cei mai avuți și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ultimele trăsuri și birje trăgeau probabil În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai publicului, cei mai avuți și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și cercetându-l la lumina lămpilor cu gaz de pe stradă. Am pierdut piesa de deschidere. Drumul din Hampstead, În trăsura locală de piață, durase mai mult decât de obicei, iar acum erau blocați Într-un șir lung de vehicule, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și cercetându-l la lumina lămpilor cu gaz de pe stradă. Am pierdut piesa de deschidere. Drumul din Hampstead, În trăsura locală de piață, durase mai mult decât de obicei, iar acum erau blocați Într-un șir lung de vehicule, pe Regent Street. Lasă, dragul meu, spuse Emma blând. O să ajungem la timp pentru piesa lui Henry James, nu? — Dar mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
străzile Întunecate și reci care ocoleau Green Park. Prostituatele nu-l mai supărau: ceva din expresia Împietrită a trăsăturilor, din hotărârea neclintită a pasului trebuie să le fi comunicat inutilitatea oricărei Încercări de a-l acosta. Coti către Piccadilly. O trăsură Încetini, trecând pe lângă el, și vizitiul Îi aruncă o privire plină de speranță. Să o ia? Nu, voia să meargă pe jos. Avea să meargă pe jos tot drumul până acasă, pe Piccadilly, Knightsbridge, Kensington Road și Kensington Gore. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
orizont, unde, când trăgeai perdelele dimineața și deschideai fereastra, inspirai aer curat, parfumat de fânul tăiat sau poate de sare, nu de mirosurile fumului de cărbune și ale murdăriilor, unde auzeai cocoșii cântând și pescărușii țipând, nu zăngănitul roților de trăsură și strigătele negustorilor. Voia pace și liniște pentru a scrie și pentru a o putea scoate pe Tosca la plimbare peste câmp, când Își Încheia ziua de muncă. — Oricum, spuse el, probabil are să-mi ia ceva timp să găsesc locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
deși În colțișorul acesta cald și umed din sudul Devonului creșteau și palmieri și alte plante exotice; mai departe, În spate, dealurile abrupte, cu vegetație densă, se ridicau În Întâmpinarea cerului, cu vile cu acoperișuri roșii și drumuri șerpuite de trăsură vizibile ici și colo prin frunziș. Poate decorul Îi plăcea atât de mult pentru că Îi amintea de dealurile care Înconjurau Florența. Ocupa un apartament foarte plăcut, care dădea spre sud, cu vedere neîntreruptă spre mare, căci drumul care se Întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pălăriile lor cu boruri largi, schițe în mișcare care erau gata cât ai clipi. Desenam cu pene de porumbei și de pescăruși dintr-o călimară plină cu tuș de China diluat. Totul era uimitor, se transforma în motiv: cai de trăsură dormitând, copii jucându-se pe stradă și rufe întinse la uscat pe frânghii lungi. Femeia grasă de la balcon. Locurile goale lipsite de umbră. Mi-am cumpărat o pălărie de paie. Pentru fumător, țigările cele mai ieftine erau Nazionale, nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Parodi, nu vă deshidratați onorabilul trup: pojarul a fost stins. Dar, vai, s-a stins și instructiva căldură a șuetelor noastre. Madame Hsin și Tai An s-au mutat În strada Cerrito, purtați pe roatele și adăpostiți de coșurile unor trăsuri; Nemirovsky a folosit banii primiți pentru asigurare pentru a Înființa Compania Focurilor de Artificii; Fang She, liniștit ca o nesfârșită salbă de ceainice Întru totul asemenea, a rămas În coșmelia din scânduri de lângă salcia solitară. Nu am Încălcat cele treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]