4,336 matches
-
cel mai bine sensul și natura influențelor factorilor care țin de politica financiară a firmei asupra ratei sale de creștere. Așadar, folosirea acestor modele ca instrument de prognoză prezintă riscurile cele mai reduse. V.2.2. Studiul cifrei de afaceri Traiectoria cifrei de afaceri a firmei “X” se prezintă ca în figura 5.13. Utilizarea modelelor de regresie liniară pentru ajustarea acestei traiectorii dau rezultate foarte bune. Un prim model utilizează ca variabile independente volumul activelor și rotația activelor. Dacă introducem
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
acestor modele ca instrument de prognoză prezintă riscurile cele mai reduse. V.2.2. Studiul cifrei de afaceri Traiectoria cifrei de afaceri a firmei “X” se prezintă ca în figura 5.13. Utilizarea modelelor de regresie liniară pentru ajustarea acestei traiectorii dau rezultate foarte bune. Un prim model utilizează ca variabile independente volumul activelor și rotația activelor. Dacă introducem alte două variabile exogene, rata profitabilității și rata îndatorării, modelul se prezintă astfel (figura 5.15). Deși prin introducerea a două variabile
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
semnificație a lui F. Dacă cercetătorul acceptă inițial un nivel de semnificație de 5%, poate folosi unul din primele două modele pentru prognozarea evoluției viitoare a cifrei de afaceri de la firma “X”. V.2.3. Studiul evoluției fondurilor fixe Curba traiectoriei fondurilor fixe ale firmei “X” se prezintă astfel. Știind că sursele de finanțare a investițiilor în firmă sunt autofinanțarea și datoriile, am construit o ecuație de regresie liniară utilizând ca variabile endogene: profitul net, autofinanțarea, rata autofinanțării și datoriile pe
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
această concluzie vom face următoarea afirmație: modelele de regresie de tipul celor de la secțiunea 5.3.1, construite pentru o întreprindere, nu pot fi extinse automat la alte întreprinderi (nici chiar din aceeași ramură de activitate). Fiecare firmă își are traiectoria sa proprie și nimic nu garantează că modelele construite pentru ajustarea acestei traiectorii vor fi valabile în cazul altor firme. Să încercăm acum elaborarea unui model neliniar aditiv pentru ajustarea lui log g’, utilizând ca variabile exogene logaritmii variabilelor P
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
secțiunea 5.3.1, construite pentru o întreprindere, nu pot fi extinse automat la alte întreprinderi (nici chiar din aceeași ramură de activitate). Fiecare firmă își are traiectoria sa proprie și nimic nu garantează că modelele construite pentru ajustarea acestei traiectorii vor fi valabile în cazul altor firme. Să încercăm acum elaborarea unui model neliniar aditiv pentru ajustarea lui log g’, utilizând ca variabile exogene logaritmii variabilelor P, R, L și T (aceasta va fi ordinea introducerii lor în model). Forma
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
economiei. În mod asemănător, una din ideile principale pe care le urmărim în această lucrare este aceea că dinamica întreprinderii trebuie în permanență monitorizată pentru a asigura un echilibru între resursele necesare pentru creștere și resursele consumate de această creștere. Traiectoria optimă a firmei este, în esență, traiectoria care garantează respectarea în orice moment a acestui echilibru. Un prim lucru pe care ținem să-l subliniem este acela că procesul de creștere al întreprinderii nu are loc de la sine, în mod
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
principale pe care le urmărim în această lucrare este aceea că dinamica întreprinderii trebuie în permanență monitorizată pentru a asigura un echilibru între resursele necesare pentru creștere și resursele consumate de această creștere. Traiectoria optimă a firmei este, în esență, traiectoria care garantează respectarea în orice moment a acestui echilibru. Un prim lucru pe care ținem să-l subliniem este acela că procesul de creștere al întreprinderii nu are loc de la sine, în mod automat (ca în cazul unui organism viu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Acest raport depinde de restricțiile formulate de fiecare actor - proprietari sau manageri - în parte, precum și de modul în care una sau alta din părți reușește să-și impună propriile restricții. Raportul dintre dividende și autofinanțare determină într-o bună măsură traiectoria întreprinderii, așa cum demonstrează modelele dezvoltate în capitolul al patrulea. În cadrul acestui capitol am construit două categorii de modele, pe care le-am numit generic modele de clasă A și modele de clasă B. Premisa de bază a modelelor de clasă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pun pentru o creștere sănătoasă, prezentate în capitolul al doilea. Criteriul de optimizare folosit în aceste modele (maximizarea averii acționarilor pe un orizont dat) nu conduce la obținerea unei rate de creștere optime, ci doar la definirea celor mai avantajoase traiectorii către “regimul de echilibru”. 2. În principiu, întreprinderea va investi (și va crește) numai atâta vreme cât care marja netă este mai mare decât costul capitalului. 3. Pe cât posibil, întreprinderea ar trebui să contracteze volumul maxim de credite pe care i-l
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
rămâne teoretic în poziția de echilibru oricât de mult timp). În realitate, “echilibrul” este instabil, după cum am arătat anterior: condițiile de mediu (economice sau tehnologice) se pot schimba într-un sens nefavorabil, caz în care întreprinderea va intra pe o traiectorie descendentă. Așadar, managerii vor ajunge la concluzia că resursele financiare acumulate trebuie puse la dispoziția unui nou plan de expansiune. Noua expansiune va putea fi realizată fie în același domeniu de activitate (construirea unei noi unități de producție care va
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
managerii vor ajunge la concluzia că resursele financiare acumulate trebuie puse la dispoziția unui nou plan de expansiune. Noua expansiune va putea fi realizată fie în același domeniu de activitate (construirea unei noi unități de producție care va urma aceeași traiectorie “creștere-maturitate declin” ca și prima) sau prin diversificare. În cazul modelelor de clasă B, marja de profit adusă de o unitate monetară investită la un moment dat scade odată cu trecerea timpului - ceea ce este normal, având în vedere uzura fizică și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
concluzii nu pot fi impuse nici unei întreprinderi sub formă de rețete. Modele de clasă A și B prezintă desigur limite care rezultă din înseși ipotezele de la care s-a plecat la construirea lor (timpul continuu - drept urmare, toate funcțiile care descriu traiectoria firmei sunt continue -, valorile constante ale unor parametri, funcțiile specifice, mai mult sau mai puțin potrivite, pentru descrierea traiectoriilor unor variabile, simplificarea unor aspecte ale realității ș.a.m.d.). Datorită aparatului matematic avansat folosit, ele permit totuși o descriere calitativă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
limite care rezultă din înseși ipotezele de la care s-a plecat la construirea lor (timpul continuu - drept urmare, toate funcțiile care descriu traiectoria firmei sunt continue -, valorile constante ale unor parametri, funcțiile specifice, mai mult sau mai puțin potrivite, pentru descrierea traiectoriilor unor variabile, simplificarea unor aspecte ale realității ș.a.m.d.). Datorită aparatului matematic avansat folosit, ele permit totuși o descriere calitativă destul de exactă și de complexă a diverselor tipuri de traiectorie pe care le poate urma firma în funcție de politica sa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
specifice, mai mult sau mai puțin potrivite, pentru descrierea traiectoriilor unor variabile, simplificarea unor aspecte ale realității ș.a.m.d.). Datorită aparatului matematic avansat folosit, ele permit totuși o descriere calitativă destul de exactă și de complexă a diverselor tipuri de traiectorie pe care le poate urma firma în funcție de politica sa financiară (investiții, finanțare, distribuire de dividende). Determinarea cantitativă a ratei optime de creștere a unei întreprinderi va depinde de condițiile particulare ale respectivei întreprinderi. În ultimul capitol dezvoltăm o serie de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
îndoială doar un început; cercetări ulterioare întreprinse pe eșantioane mai extinse, cu luarea în considerare a unui număr mai mare de variabile, vor putea aduce la lumină alți factori care influențează hotărâtor evoluția firmei și construi noi modele care descriu traiectoria acesteia.
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
atât mai puternic era sprijinul acordat politicilor externe ale Uniunii Sovietice. Succesul politicilor externe ale Statelor Unite depindea în mare măsură de forța și răspândirea convingerilor anticomuniste în întreaga lume. Rezultatul unor alegeri sau al unui război civil putea să determine traiectoria viitoare a politicii externe a unui stat. Dacă Partidul Comunist câștiga alegerile, statul respectiv putea să aleagă să se alieze cu Uniunea Sovietică; dacă partidele democratice câștigau, statul respectiv putea fie să rămână neutru, fie să sprijine Statele Unite. Prevenirea producerii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unde efortul se bazează pe dezechilibrări dese, reglarea echilibrului și redresarea solicită mult aparatul vestibular. Analizatorul vizual și kinestezic au importanță deosebită în sporturi ca hocheiul pe gheață, haltere, box. Modificările rapide ale sensului alergării, aprecierea direcției, a vitezei, a traiectoriei obiectului aruncat, opririle, întoarcerile bruște ce caracterizează procedeele tehnice sunt rezultatele informațiilor permanente cu punct de plecare receptorii vestibulari (Epuran, M., 1992, pag. 228). Partea periferică a analizatorului chinestezic, odată cu analizatorii vestibular și vizual, se perfecționează, mișcările devin mai precise
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
mai amplă, cu ridicarea mai accentuată a genunchiului. Prinderea mingii se caracterizează printr-o poziție de așteptare mai suplă, brațele sunt semiflectate, iar picioarele depărtate. La începutul perioadei (7 ani), copilul are dificultăți de plasare în spațiu în raport de traiectoria mingii. La 9-10 ani mișcările sunt mai sigure și se caracterizează prin menținerea stabilității posturale verticale. Aruncarea mingii cunoaște o fază pregătitoare, în care piciorul opus brațului de aruncare avansează, brațul liber este ridicat pentru a echilibra rotația trunchiului ce
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
posibilitatea de corectare a unora din greșelile menționate; prinderea obiectelor se realizează cu brațele semiflexate, picioarele depărtate, poziția de așteptare fiind una mult mai suplă. La începutul vârstei de 8 ani copilul prezintă unele dificultăți de plasare în spațiu în raport cu traiectoria obiectelor. Între 9-11 ani, deplasările către locul de prindere a obiectelor sunt mult mai sigure, fiind susținute de menținerea stabilității verticale. În probele sportive ce necesită o însușire precoce a tehnicii, copiii își perfecționează chiar repertoriul gestual specific. Pentru statutarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
organizate într-o rețea de circulație cu structura radial-concentrică. Aleile sinuoase au traseul în curbe prelungi, ale căror inflexiuni se asociază cu unele elemente care motivează schimbările de direcție: configurația terenului, prezența unor obstacole naturale sau create ș.a. Pe aceeași traiectorie, aleile sinuoase sunt mai lungi decât cele rectilinii. În funcție de necesitățile traficului pietonal ele se pot lărgi sau îngusta progresiv; lărgirile corespund cu schimbările de direcție sau cu zonele de staționare pe bănci (după Iliescu A.-F., 2003). În proiectarea traseului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Aleile rectilinii pot defini și compoziții geometrice asimetrice. Aici traseele de circulație sunt adesea mai puțin precise, fiind întrerupte de schimbări de unghiuri sau de intercalarea diferitelor suprafețe geometrice. Când este necesară direcționarea clară a parcursului principal se proiectează o traiectorie continuă sau având întreruperi puțin importante, față de care se dispun asimetric suprafețe inegale, determinate de alte alei. Aspectul aleilor este dat și de materialele de acoperire a acestora, care imprimă o anumită textură. În functie de tipul traficului, panta terenului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lumii lor devine primordial și este, cel mai adesea, legat de locul lor de apartenență. Acesta, acționând ca o busolă, le orientează comportamentele individuale și colective. Prin marea lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale care răsar dintre ruinele mondializării dezvăluie fără putință de Îndoială un metisaj. Decriptarea lui presupune o concepție mult mai hibridă și, În același timp
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precumpănitor (Geertz, 1963). Dincolo de trăsăturile lor distinctive, abordările socio-biologistă și primordialistă descriu naționalismul ca pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere Înnăscute. Mobilizările se vor ciocni inevitabil, ca niște monoliți ale căror traiectorii se intersectează la un moment dat. Deși postulează și el existența unor trăsături identitare de neșters, Ernest Gellner efectuează o analiză mai suplă: el vede În naționalism nu o expresie spontană și uniformă a unui particularism cultural, ci rezultatul unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmă călăuzește În Înflorirea lor naționalismele german și rus (culturale-colectiviste). Fiecare colectivitate În curs de afirmare recurge la o formulă ideologică deja Încercată, pe care și-o Însușește și de care se demarcă Însă mai curând decât o calchiază. Diferențierea traiectoriilor este În plus explicată prin efortul de formulare pe care Îl depun naționaliștii, și nu, ca În cazul matricii difuzioniste, printr-o adaptare mai mult sau mai puțin semnificativă a unei formule unice la realitatea de pe teren. Procesul descris de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât prin reprimarea minorităților pe care guvernarea centrală le privează de egalitatea În drepturi și mai ales de egalitatea culturală” (Habermas, 2000). Nu este mai puțin adevărat că actorii sociali au Întotdeauna motive Întemeiate să acționeze și că, până la urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]