3,642 matches
-
condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
biologică, psihologică și spirituală. Prezența formațiunilor de sorginte arhetipală conferă un surplus de specificitate fiecărei matrici. Ideea capitală pe care o vehiculează Grof (2002, p. 63), se instituie ca un veritabil semnal de alarmă: „nașterea biologică este cea mai gravă traumă din existența noastră și un eveniment de o importanță maximă în plan psihospiritual. Ea rămâne înregistrată în memoria noastră cu cele mai infime detalii, până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu cele mai infime detalii, până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cea a utilizării anesteziei epidurale la nașterea vaginală. Procedura privează abuziv nașterea de orice sintaxă psihologică și spirituală, transformând mama și copilul în două legume insensibile și mult prea detașate pentru a onora un asemenea eveniment crucial. Cercetând agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență și criminalitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prematur, mulți dezvoltau ulterior fobii față de medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță furibundă față de orice intenție de a fi atinși în zonele corpului care atunci au fost ținta unor proceduri barbare. 2.3.5. Câteva traume posibile ale copilăriei „Cele două spaime dintâi au legătură cu întunericul și singurătatea. întunericul înseamnă absența vizibilității, singurătatea absența mamei sau absența obiectelor care o înlocuiesc.” Odată cu plasarea copilului pe orbita existenței sale postnatale, vegheat de părinți, adică de primele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndoială, copilăria nu este un tărâm edenic, ci un imens stadion de antrenament pentru viață. Ea este presărată cu multiple achiziții și renunțări care dacă nu sunt gestionate cu inspirație și tact de către părinți, se pot împietri sub forma unor traume corozive în timp. Nu ne propunem, desigur, o analiză exhaustivă a posibilelor experiențe traumatizante aferente copilăriei, din cel puțin două motive: un asemenea obiectiv este imposibil de atins în deplinătatea nuanțărilor sale, mai apoi, multe dintre aceste probleme au beneficiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni alimentare etc. Toate aceste tratamente aberante, transformă masturbația dintr-un fenomen natural la această vârstă (menită să dezamorseze tensiunea libidinală falică), într-o traumă, care poate degenera patologic pe ruta sa viitoare. Elocvent în acest sens este acel pacient a lui Freud, care având parte de un scenariu similar celui descris mai sus, s-a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu zugrăvită sub pana carismatică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că eliminarea corectă și la termen a Oedipului stimulează procesul de cristalizare a conștiinței morale, prin edificarea Supraeului (ca să apelăm din nou la grila freudiană). De asemenea, prin transcenderea acestui complex se fertilizează și o abilitate esențială în gestionarea oricărei traume, cea a sublimării, datorită căreia putem evada dintre tenebre pentru a descoperi sensurile mai înalte ale vieții. Analizând cele patru situații existențiale care dacă nu sunt administrate abil și responsabil de către familie pot degenera producând efecte dăunătoare, nu avem pretenția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate coagula sub forma unei experiențe traumatice. Până în adolescență, părinții sunt primii responsabili de acest metabolism nefast, dacă se produce și cum anume. începând cu această vârstă, persoana ar trebui să dobândească unele prerogative în controlul stresului și al inerentelor traume. Altfel spus, să-și exerseze anduranța pentru ca, în final, să devină cu adevărat rezilientă. Părăsind tărâmul copilăriei, experiențele cu potențial traumatizant continuă atât în registrul privat, cât și pe drumul dobândirii unui statut și rol social, sau pe traseul invers
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuibului gol”), decesul părinților și a altor persoane dragi, pensionarea, confruntarea cu inerentul declin biologic și psihic și, desigur, pregătirea pentru trecerea marelui prag. Inventariind toate aceste experiențe biografice, funciare oricărei vieți, realizăm că și atunci când destinul nu ne hărăzește traume speciale, oripilante, avem parte oricum de numeroase deziluzii, cumpene și încercări. Poate că toate acestea nu reprezintă decât o mirabilă hârtie de turnesol, care ne vorbește despre curajul și forța noastră interioară, despre speranță. 2.3.6. Boala, între traumă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traume speciale, oripilante, avem parte oricum de numeroase deziluzii, cumpene și încercări. Poate că toate acestea nu reprezintă decât o mirabilă hârtie de turnesol, care ne vorbește despre curajul și forța noastră interioară, despre speranță. 2.3.6. Boala, între traumă și devenire „Doar boala aduce ceva nou. Nu-i ea al cincilea anotimp?” Emil Cioran Indiferent de vârsta la care survin, bolile încenușează existența oricărui om, întrucât implică o doză de traumatism și suferință care se calibrează diferit, în funcție de gravitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un colaps existențial, ci și un resort al schimbării, un catalizator pentru elevație interioară. Este o asumpție care decurge firesc din însăși dialectica de ființare a oricărui fenomen, căci totdeauna reversul are și față, așa cum boala nu este doar o traumă, deoarece tezaurizează latent germenele unui viraj, al unui salt, al unui nou echilibru. Altfel spus, dacă inițial o maladie reclamă doar un eroism de rezistență, ulterior ea permite și desfășurarea unui eroism de cucerire. Poposind asupra cauzelor care provoacă patologia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
transpersonale) (Grof, 2002). O asemenea atitudine terapeutică devine un imperativ, mai ales, în abordarea maladiilor grave, etichetate ca incurabile. Viziunea transpersonală are o contribuție majoră și în problema etiologiei diverselor boli, prin relevarea profundului caracter patogen pe care îl exercită traumele fizice, respectiv acele care pun în pericol viața unei persoane (accidente, intervenții chirurgicale etc.). Sunt suferințe care deși par că s-au cicatrizat, rămân ferecate adânc în om, stigmatizându-l în mod durabil. Cât privește abordarea simptomelor, orientarea în discuție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
între viața profesională și cea privată; organizarea pedantă a timpului disponibil; rularea unor tehnici pentru controlul stresului; promovarea umorului și a activităților ludice; dezvoltarea capacității de a-și conștientiza valențele pozitive ale profesiei sale etc. Pentru a rotunji imaginea despre traumă prevenția angajaților care deservesc pacienții terminali, să apelăm la opinia pertinentă pe care au formulat-o P. Riedesser și G. Fischer (2007), care consideră că limitarea timpului lor de funcționare, într-o asemenea instituție, constituie o strategie salutară. Se insistă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dimpotrivă, va prefera deplasarea pe verticală, pentru a mobiliza în slujba vindecării, energiile înalte ale psihicului și spiritului său. Important este să nu uite nicicând că lumina așteaptă mereu în toate suferințele și bolile sale. 2.3.7. Moartea, o traumă anunțată „Moartea nu stinge lumina, stinge doar lampa, căci au venit zorii.” Rabindranath Tagore în zgomotosul spectacol mundan actual, populat cu atâtea perisabilități, moartea constituie pentru om o certitudine supremă, cea mai ineluctabilă a vieții. Și cu toate acestea, până în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
premergătoare exitus ului propriu-zis, pe de altă parte. întrucât considerăm că primele dovezi, prezentate deja sunt pe deplin acoperitoare, nu vom mai zăbovi și asupra acestor probe din urmă. Sumarizând, putem spune că frica terifiantă de moarte, sursă inepuizabilă de traumă, poate fi controlată printr-o reprezentare corectă a ceea ce semnifică ea, în textura sa profundă. „Moartea nu este dușmanul. Dușmanul este ignoranța și absența iubirii”, clamează Levine (2009, p. 209). Vorbind despre moarte ca traumă, nu putem ignora șocul pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de moarte, sursă inepuizabilă de traumă, poate fi controlată printr-o reprezentare corectă a ceea ce semnifică ea, în textura sa profundă. „Moartea nu este dușmanul. Dușmanul este ignoranța și absența iubirii”, clamează Levine (2009, p. 209). Vorbind despre moarte ca traumă, nu putem ignora șocul pe care îl provoacă dispariția unei persoane asupra familiei sale. Chiar dacă supraviețuitorul știe că esența celui dispărut există într-o altă dimensiune, marea lui absență din această lume, care începe prin moarte, generează o suferință acerbă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a familiei, subliniază faptul că ținta finală a acestor intervenții este sporirea rezilienței familiei, a capacității ei de a face față adversităților. „Clinicienii trebuie să conștientizeze potențialul de schimbare pozitivă pe care îl deține clientul care s-a confruntat cu trauma și adversitatea”(Joseph, Linley, 2006, p. 1048). Medicina și sistemul de sănătate, axate pe crearea și oferta unor servicii, medicamente și terapii generalizate pentru toți bolnavii incluși în același diagnostic, ar trebui, în această viziune a rezilienței, să devină mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a intervenției, în care „scopul intervențiilor terapeutice să devină facilitarea dezvoltării și nu doar alinarea supărărilor, reprezintă o schimbare majoră de paradigmă în domeniu”(Joseph, Linley, 2006). în ceea ce privește serviciile de îngrijire oferite victimelor evenimentelor traumatice, „dacă scopul clinic al terapiei traumei este de a facilita dezvoltarea posttraumă a victimei, mai degrabă decât a reduce simptomele, ”intervențiile farmacologice ar trebui utilizate mai puțin”, iar centrarea intervenției ar trebui să fie pe asistarea pacientului pentru a-și dezvolta o reconfigurare metacognitivă a schemei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
beneficiile pentru societatea noastră vor fi cu siguranță mult mai însemnate în comparație cu toate eforturile noastre de a crea modele de prevenire primară având ca scop reducerea incidenței vulnerabilității”(Garmezy, 1971, apud Manciaux, 2001). în aceeași perioadă, numeroasele cercetări axate pe trauma vechilor combatanți de război, precum și a victimelor violurilor, semnalau același lucru: diferența de capacitate de a face față situațiilor de risc major, vital. Cu toate acestea, interesul major al cercetărilor centrate atât pe adulți, cât și pe copii, rămânea pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și a victimelor violurilor, semnalau același lucru: diferența de capacitate de a face față situațiilor de risc major, vital. Cu toate acestea, interesul major al cercetărilor centrate atât pe adulți, cât și pe copii, rămânea pentru aspectele de suferință, de traumă. Oamenii de știință în domeniul științelor socioumane ezitau să se centreze pe reacțiile pozitive ale copiilor confruntați cu situații de viață dificile (Rutter, 2000). Dar „dacă noțiunea de reziliență e recentă, realitatea este totuși antică. ̨ n acest sens sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
notabilă: „Copiii nu sunt rezilienți! Copiii sunt maleabili”(Perry et al., 1995, p. 285). Supraviețuiesc, dar se dezvoltă și vor funcționa în acord cu suferința la care au fost expuși, dacă intervențiile de specialitate, într-o societate conștientă de consecințele traumei, nu vin în ajutorul copilului. Dacă la începuturile utilizării conceptului de reziliență aplicarea lui se limita la individ, ulterior s-a extins la familie (reziliența familiei), la comunitate (reziliența comunității și reziliența etnică) și chiar la nivelul unei întregi societăți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sa și factorii de risc la care este expus. între aceste trei coordonate coexistente în spațiul actual, văzute ecosistemic (la nivele diferite de manifestare), la care se adaugă perspectiva temporală, a dezvoltării ființei umane, se petrece confruntarea ființei umane cu trauma. „Reziliența e văzută azi ca un fenomen multidimensional, dependent de context și orientat spre proces, care se bazează pe o multitudine de factori aflați în interacțiune și care de aceea poate fi înțeleasă doar ca un model de dezvoltare multicauzal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de tulburări; 3. proces ce implică o interacțiune între subiect și mediul său de viață; proces ce implică factori de protecție (individuali, familiali și de mediu) care moderează riscul și adversitatea. Așadar, reziliența individului față de stresul ce poate avea intensitatea traumei e o construcție permanentă de-a lungul întregii vieți, manifestându-se din copilărie, favorizată de caracteristicile personale și de cele de mediu (mai ales rețeaua socială de sprijin și în primul rând figura de atașament) și evoluând impredictibil. O persoană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forma, menține și beneficia de relații interpersonale de calitate, cu persoane care te sprijină”(Callishaw et al., 2007, p. 226). Reziliența presupune o viziune salutogenă (centrată pe sănătatea mentală, pe descifrarea mecanismelor care susțin sănătatea persoanei expusă riscurilor sau adversităților, traumelor, evidențiind factorii care previn dezvoltarea tulburărilor psihice) în locul patocentrismului, axat pe tulburările mentale, etiologia (cauzele), geneza (mecanisme declanșatoare), nosologia (descrierea caracteristicilor distinctive) și nosografia (clasificarea) lor (Ionescu, 2010). Din această perspectivă, recentul concept de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]