4,948 matches
-
între excitanții necondiționați (care provoacă reacții înnăscute) și reacțiile condiționate (însușite) ale organismului sau semnalele mediului extern. 3. Condițiile necesare formării unor astfel de legături sunt: a) întărirea - unul din semnale trebuie să aibă semnificație, să fie legat de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea acestor trebuințe; b) repetarea - prin care se asigură păstrarea acelor legături dintre obiecte sau proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: • activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
reacțiile condiționate (însușite) ale organismului sau semnalele mediului extern. 3. Condițiile necesare formării unor astfel de legături sunt: a) întărirea - unul din semnale trebuie să aibă semnificație, să fie legat de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea acestor trebuințe; b) repetarea - prin care se asigură păstrarea acelor legături dintre obiecte sau proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: • activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și care generează acțiuni de căutare și încercare; • o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea acestor trebuințe; b) repetarea - prin care se asigură păstrarea acelor legături dintre obiecte sau proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: • activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și care generează acțiuni de căutare și încercare; • o recompensă, adică întărirea anumitor activități în situația dată; ea asigură separarea și fixarea acțiunilor necesare; • caracterul sistematic al întăririlor și succedarea lor imediată după reacția care trebuie întărită. 4. Rezultatul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
vine din lumea exterioară și, pe de altă parte, rezultatul învățării constă în fixarea anumitor forme de comportament în situații determinate. În acest mod învățarea nu se reduce la o cunoaștere pasivă, ci se bazează pe satisfacere unor interese și trebuințe ale elevilor, sau pe trăiri pozitive (bucurie, satisfacție, interes). La baza determinării programelor de interes trebuie să se găsească acele trebuințe și sentimente care dinamizează activitatea proprie a elevului. Pentru a fi însușite, cunoștințele și deprinderile trebuie să devină necesare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
În acest mod învățarea nu se reduce la o cunoaștere pasivă, ci se bazează pe satisfacere unor interese și trebuințe ale elevilor, sau pe trăiri pozitive (bucurie, satisfacție, interes). La baza determinării programelor de interes trebuie să se găsească acele trebuințe și sentimente care dinamizează activitatea proprie a elevului. Pentru a fi însușite, cunoștințele și deprinderile trebuie să devină necesare. Acest mod de abordare conduce la un nou model de instruire, care pune în centru descoperirea de către elevi a proprietăților și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
experimentul, modelarea și alcătuirea de machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spuseseră, s-a așezat pe o bancă. Atunci, un bărbat și o femeie, privind unul la celălalt și râzând de naivitatea sa, i-au oferit pâine, ouă și lapte. Văzând, așadar, că printr-un șiretlic atât de util putea rezolva trebuințele sale și ale fraților săi, folosind acest sistem la douăsprezece case, a cerșit atât de mult, încât le-a ajuns pentru șapte frați. Reluându-și călătoria, au ajuns într-un sat în sfânta zi a Rusaliilor, înainte de Liturghie. S-au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai degrabă al celui din a cărui autoritate face vărsământul, sau a celui care îl primește. Și, dacă după efectuarea plății, îi rămâne vreun rest din pomana respectivă, frații pot face apel la el în mod licit pentru satisfacerea unor trebuințe. Dacă însă pentru alte exigențe și trebuințe ale fraților este numit și prezentat cineva, el poate, ca și un proprietar, să păstreze pomana ce i-a fost încredințată, sau să o depună la un prieten spiritual sau familiar al fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
autoritate face vărsământul, sau a celui care îl primește. Și, dacă după efectuarea plății, îi rămâne vreun rest din pomana respectivă, frații pot face apel la el în mod licit pentru satisfacerea unor trebuințe. Dacă însă pentru alte exigențe și trebuințe ale fraților este numit și prezentat cineva, el poate, ca și un proprietar, să păstreze pomana ce i-a fost încredințată, sau să o depună la un prieten spiritual sau familiar al fraților, numit sau nenumit de către ei, de la care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
proprietar, să păstreze pomana ce i-a fost încredințată, sau să o depună la un prieten spiritual sau familiar al fraților, numit sau nenumit de către ei, de la care să fie cerută la timpul și locul cuvenit conform exigențelor necesare și trebuințelor fraților, după cum vor considera ei util, ori să fie transferată la o altă persoană sau în alte locuri. La aceștia, frații vor putea să facă apel cu o conștiință sigură pentru astfel de exigențe necesare sau trebuințe, mai ales dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exigențelor necesare și trebuințelor fraților, după cum vor considera ei util, ori să fie transferată la o altă persoană sau în alte locuri. La aceștia, frații vor putea să facă apel cu o conștiință sigură pentru astfel de exigențe necesare sau trebuințe, mai ales dacă aceia au fost neglijenți sau dacă anumite necesități și nevoi de-ale lor au fost ignorate. Apoi, cei care sunt numiți sau prezentați astfel de către frați nu sunt reprezentanții sau depozitarii lor, ci ai celor care oferă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prezentați astfel, nefiind intenția lor ca din voință proprie să fie păstrați acei bani sau bunuri, ori să fie ceruți de la ei cu titlul de depozit. Cu toate acestea, reprezentanților și depozitarilor le sunt încredințați [banii] pentru exigențele necesare și trebuințele lor [ale fraților]. 4. Și întrucât, în aceeași Regulă, se adaugă ca miniștrii și custozii, și numai ei, să se îngrijească prin intermediul prietenilor spirituali de necesitățile bolnavilor și să-i îmbrace pe frați, ceilalți frați trebuie să aibă aceeași grijă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în cartea sa His Needs, Her Needs: Building an Affair-Proof Marriage, pune în evidență cinci necesități de bază ale soției și tot atâtea ale soțului, necesități care, dacă ar fi satisfăcute de către parteneri, ar putea preveni adulterul [5]. Cele cinci trebuințe primare ale soției sunt: afecțiunea, conversația, sinceritatea și deschiderea, angajamentul financiar, asumarea rolului de conducător de familie în sensul angajării în dezvoltarea morală și educațională a copiilor. În ceea ce privește bărbatul, fondul său dinamic în sfera căsniciei se rezumă tot la cinci
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
femei. În tabelul de ranguri medii se observă că femeile consideră mai importante decât bărbații: Afecțiunea, Conversația, Sinceritatea, Angajarea în educația copiilor și Pacea și liniștea în cămin. Bărbații apreciază mai mult Mulțumirea sexuală și Aspectul fizic atrăgător (Tabelul 82). Trebuințele partenerilor în cuplu Sexul Cazuri Rangul mediu Suma rangurilor Afecțiunea Feminin 961 999,10 960132,50 Masculin 941 902,89 849620,50 Total 1902 Conversația Feminin 961 1032,19 991935,50 Masculin 941 869,09 817817,50 Total 1902 Sinceritatea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cămin Feminin 961 985,21 946791,50 Masculin 941 917,07 862961,50 Total 1902 Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale Feminin 961 979,65 941443,00 Masculin 941 922,75 868310,00 Total 1902 Tabelul 82. Variabilitatea pe sexe a trebuințelor primare ale soției și soțului La nivelul grupelor de vârstă nu sunt diferențe semnificative în modul cum au fost apreciate: Afecțiunea, Sinceritatea, Mulțumirea sexuală și Angajarea în educația copiilor. Subiecții care aparțin grupei de vârstă 35-39 au apreciat ca deosebit de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
păstoresc. Așa indică versurile: De-nalt cît e statul Tău, De larg cît e brațul Tău. Să ne imaginăm că Dumnezeu a dat ascultare îndemnului înțeleptei mioare: a vîndut (-sacrificat) oile și și-a cumpărat o îmbrăcăminte pe măsură și trebuință. Să ne mai imaginăm că păstorul divin, astfel echipat, se reîntoarce printre săteni. Impresia posibilă o aflăm dintr-un colind din aceeași colecție: Eșiți, eșiți mari boieri, Colindăm, Doamne, colindăm, De vedeți pe Dumnezeu, Cum coboară de frumos, C-un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
chip de cioban suferind la oi și blestemînd; aici pare a fi agricultorul în rolul lui Telepinus, de zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de a-l îmbuna/„trezi” pe gospodar se repetă, tot într-o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rarissimă nu s-a scris. Ca să convingem de afirmațiile făcute, trebuie urmărit traiectul cercetărilor lui Mircea Eliade în domeniul istoriei religiilor în general. Firește, o privire comparată cu alți autori ar fi, poate, mai convingătoare. Dar nu este de absolută trebuință aici. Oricum, miturile omenirii ca aventuri spectaculoase ale eroilor celebri, istoriile secrete ale unor comunități arhaice, viețile simple ale indivizilor, insectelor, plantelor au constituit, cum spuneam, teme permanente la Mircea Eliade, atît în cercetarea savantă, cît și în ficțiunile literare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rest” cu neastîmpărate învolburări, menținînd-o pe femeia prea intens afectată în continuă alertă: „Mă gîndesc în fel și chip și am un vis, care-mi mănîncă sănătatea și mă îmbătrînește”, se mărturisea feciorului chemat în grabă, ca să-i fie de trebuință încă nebănuită. „Căci visul meu e semn mai greu”. Abia în drum spre Dorna își dumiri noima impulsului său interior, de a porni în necunoscut cu hotărîre. Era însoțită de negustorul David, la care urma să și poposească peste noapte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu alta. Flăcăul se răsuci și deschise ochii. -Ai spus ceva, mămucă? -N-am spus nimic, răspunse ea, cu ochii ațintiți asupra geamului”. La plecarea din Călugăreni căpătase convingerea deplină că Lipan-Gheorghiță al ei murise. Primise, se vede treaba, răspunsurile de trebuință la întrebările puse celui dispărut, așa că dialogurile de taină puteau să înceteze. În mod paradoxal, se simțea mai liniștită, dar și mai absentă față de lumea din jur. Gazdei, jupînul David, îi plăti cuviincios pentru găzduire, ba încă și ceva pe deasupra
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dar răspunse numai pentru sine”. Punea întrebări numai la nevoie, cu intenția de a reconstitui drumul pe unde a trecut „cel cu căciula brumărie” și pentru a descoperi locul unde s-a săvîrșit fapta rea. Altceva nu-i mai făcea trebuință pe lumea asta. Se dovedește încet, dar sigur, că Vitoria Lipan deținea un meșteșug excelent de prelucrare a informației culeasă din dreapta și din stînga, din cer și de pe pămînt, pusă în ecuație numai după priceperea ei. Imagini difuze la origine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
estetizante. Intrase în obiceiul multora s-o citeze în împrejurări culturale de seamă. S. Fl. Marian, de pildă, făcea referințe la ea în Precuvîntare la Ornitologia populară română: „A mai vorbi despre însemnătatea literaturei populare cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
hotărât să-l îndrum. Și a învățat foarte repede. Era o zi frumoasă de august. Ne-am pregătit timp de o săptămână, ba am făcut și o listă cu tot ce ne trebuia, ca, doamne-ferește, să nu uităm nimic de trebuință acasă. Neam îmbarcat și am luat-o din loc. Gabi și Cristi aveau permise de conducere, își puseseră în gând să conducă pe rând, Gabi până la Galați și de acolo Tarzan. Așa că, mi-am donat o porție dublă de coniac
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
crezut Dinu. Dar așa, nici pe ea, nici pe Stanca n-o s-o creadă ce a spus arhimandritul, pentru că stolnicul se ținea de mare învățat. — Mamă, mâine în zori trebuie să plecăm spre Iaffa. Poruncește slugilor să pregătească lucrurile de trebuință. Am primit știre că galera care ne va duce la Istanbul a sosit astăzi în zori de la Alexandria, spuse spătarul intrând în odaie. — Acasă, acasă... începu Stanca în românește să fredoneze un cântecel născocit de ea. Amândoi, spătarul și doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]