7,958 matches
-
masă în care oamenii se unesc dintr-un impuls comun de masă pentru o revoltă, revoluție sau alte mișcări; experiența comunității, în care oamenii se simt solidari datorită sentimentelor și nevoilor lor comune sau datorită aceluiași sânge. Este cazul clanului, triburilor sau nomazilor într-o viață rurală; al treilea tip de solidaritate este societatea, care implică o viață bazată pe constituții, legi și organizații. Societatea este baza pentru cea mai înaltă formă de solidaritate, deoarece este locul unde sfera persoanei dobândește
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poate fi interpretată prin prisma unor factori de ordin economic și demografic, precum criza economică a Imperiului Roman, care a provocat întreruperea temporară a legăturilor cu centrele de producție sud-dunărene. Ca factor premergător acestei situații poate fi menționată și pătrunderea triburilor migratoare, însă din secolele IV-V, fapt ce denotă o scădere a producției autohtone, ce are ca efect, pentru începutul secolului VI, creșterea ceramicii făcută la mână. Reintroducerea pe scară largă a ceramicii fabricată la roată se observă din veacul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă de explozii demografice, petrecută în așezările bazinului, din secolele VI-VII, ci mai degrabă existența unei populații reduse numeric pe parcursul duratei de timp amintită. În privința finalului acestor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul nord-dunărean. Pentru spațiul respectiv se înregistrează o evoluție remarcabilă a creștinismului, în intervalul secolelor V-VI. Totuși, unul dintre principalele obstacole împotriva prosperității comunităților locale, al cărui efect s-a revărsat și asupra vieții spirituale, a fost reprezentat de triburile migratoare, care s-au deplasat în masă spre zona dunăreană, în a doua jumătate, mai exact în ultimul sfert al secolului VI. Impactul produs de aceste populații alogene s-a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a doua parte a secolului al VI-lea, mai exact în ultimul său sfert, când majoritatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
politică, ci procesul s-a desfășurat în sens invers, localnicii și-au menținut cultura proprie, de tip Costișa-Botoșana-Hansca, cu elemente păstrate din secolele anterioare, ce au stat la baza culturii medievale timpurii românești. De altfel, slavii au fost printre puținele triburi alogene cu tendințe sedentare, iar prin modul de trai apropiat băștinașilor s-a ajuns la legături strânse, care, în final, au condus la asimilarea enclavelor rămase. În contextul orizontului de cunoaștere a evoluției culturii materiale din secolele V-VII, s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetarea ambiguă a zonei bazinului (cu un număr mic de așezări săpate sistematic). Aceste argumente fac plauzibile și înregistrarea unui spor demografic de aproximativ 70% pentru toată Moldova (nu și pentru bazin), secolelor amintite, comparativ cu etapa marcată de migrațiile triburilor germanice. În acest context, se observă și o evoluție materială a populației autohtone, prin apariția unui orizont cultural propriu. Ceramica cunoaște două faze de evoluție, cu schimbări pozitive, de la o etapă la alta, care conduc la îmbunătățirea tipurilor ceramice cunoscute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Romanicii, iar ulterior populația veche românească, au fost nevoiți să adopte un mod de viață care să implice relații bilaterale de conviețuire umană, mai întâi cu slavii, iar mai târziu cu turanicii. Dacă perioada anterioară a fost marcată de invaziile triburilor slave (desfășurate în valuri succesive), care au creat un climat de instabilitate, pentru intervalul cuprins între secolele VIII-XI, situația se schimbă în sens pozitiv: retragerea unor grupuri slave, spre sudul Dunării, a favorizat răspândirea unui ambient liniștit, ce a permis
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterioară, când ceramica la mână era net superioară cantitativ. Dacă în secolul VI, migratorii slavi au adus o ceramică lucrată la mână, grosieră, de culoare brună, executată slab și inexact, fără a cunoaște ceramica obținută la roată, ulterior, datorită coabitării, triburile slave au preluat formele culturii romanice, iar prin însușirea lor s-a ajuns la o „uniformizare” a ceramicii, înlesnită și de asimilarea acestor enclave în masa autohtonilor. În sprijinul ideii menționate, s-a remarcat, în cadrul vaselor autohtone, din secolele VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață spirituală, nu se remarcă imixtiuni alogene în credințele și practicile religioase autohtone, situație ce se oglindește și în cazul obiectelor izolate, care sunt produse local, nefiind de origine slavă sau aduse de membrii triburilor respective. În privința dinamicii factorului demografic pot fi remarcate unele diferențieri, precum creșterea numărului locuitorilor din Moldova, pe durata secolelor VI-VII (în bazin numărul locuitorilor este mai mic, decât în restul teritoriului Moldovei, datorită numărului redus de așezări și locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Silistra, iar din teritoriul nord-pontic, de la Sarkel - Belaja Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a circulat în secolele X-XI, astfel de pandantive sunt puse nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI, iar pentru intervalul VIII-IX este rar semnalată în restul teritoriului Moldovei. Această situație este strâns legată de aspectul politico-economic al zonei și se explică prin intervenția bizantină la Dunărea de Jos, îndeosebi în două rânduri, odată cu provocarea lansată de triburile slave, care au forțat pătrunderea și stabilirea lor în Balcani. Instalarea noilor veniți în teritoriul sud-dunărean a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații asupra spațiului nord-dunărean. Potrivit unor opinii, invaziile migratorilor slavi și ale triburilor pecenege au determinat prezența unor tezaure monetare, ca urmare a nevoii de tezaurizare a monedei bizantine (tezaurele de la Obârșeni - Vaslui și Dolhești - Iași). Consecințele acutizării crizei monetare din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX) au fost resimțite și în spațiul carpato-dunărean, prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al IX-lea Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului chiar și în condiții vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și în alte părți ale Europei, cum a fost cazul populației din Bazinul Nistrului refugiată spre nord, din fața nomazilor. Ulterior, în condițiile retragerii turanicilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a bazinului, unde s-au identificat peste jumătate din totalul așezărilor umane. Creșterea numărului populației autohtone, în perioada secolelor VIII-XI, se datorează unui climat politic mai liniștit, ca urmare a retragerii grupurilor slave și prin impunerea unor relații pașnice cu triburile turanice. Din punct de vedere geografic, preferința comunităților pentru văile și cursurile unor râuri (Bârlad, Șacovăț, Berheci, Zeletin, Stavnic) s-a materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe întreg teritoriul românesc nu este atestată nici o așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii specifice culturii Dridu se observă o evoluție a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
temporară a raporturilor provinciilor cu centru de putere amintit. De altfel, fenomenul tezaurizării aproape lipsește pentru secolele IX-X, exceptând tezaurele de la Cleja - Bacău (o acumulare locală), Răducăneni - Iași și Echimăuți (Basarabia), care se înscriu în contextul deplasării spre vest a triburilor pecenege (pe la mijlocul secolului X), din regiunile nord-pontice, acțiune ce a avut un impact covârșitor asupra comunităților de la răsărit de Carpați. Dacă primul tezaur conținea monede bizantine (38 bronz și una de argint), de valoare modestă, celelalte două erau constituite din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stat la baza apariției satelor românești. În Bazinul Bârladului s-au observat modificări: într-o perioadă timpurie, în veacurile VI-VII, numărul locuințelor nu era mare sau varia, datorită pendulărilor demografice, provocate de exoduri spre alte locuri fertile ori din cauza triburilor slave, însă, s-au constatat și reveniri la vechile vetre a unui procentaj neprecizabil din populația autohtonă. Ulterior, în condițiile strângerii mai multor grupuri de locuitori, în unele microzone, situate pe văile Bârladului și afluenților săi, s-a produs o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole). Pe baza siturilor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]