6,656 matches
-
parte din gruparea literară polarizată de „Caietele de la Durău” (1995-1998). Ajunge redactor la ziarul „Ceahlăul” (Piatra Neamț). Debutează în 1969, la „Tomis”, iar editorial în volumul colectiv Caietul debutanților 1980-1981, publicat de Editura Albatros. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Orizont”, „Poezia”, „Caietele de la Durău”, „Poesis” ș.a. De la debut, în Fericit precum mirele (1984; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), S. propune formula poemului în proză, o specie ieșită din modă în anii ‘80, dar de care autorul
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
bacalaureatul în 1967, și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-latină (1967-1972). Lucrează la Cluj ca instructor la Comitetul de Presă și Tipărituri (1972-1977), asistent la Catedra pentru studenți străini a Facultății de Filologie (1977-1983), redactor la „Tribuna” (1983-1996) și „Steaua” (2002-2003). Debutează în 1969, la „Echinox”, iar editorial în volumul colectiv de poezie Alpha ’80. Mai scrie la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Transilvania”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis” ș.a. I se acordă numeroase distincții pentru activitatea de
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
756; Costin I. Murgescu, „Viața la-ntâmplare”, „Noua gazetă de Vest”, 1938, 630; Constantin Fântâneru, „Viața la-ntâmplare”, UVR, 1939, 2; Vintilă Horia, „Viața la-ntâmplare”, G, 1939, 1; Petre Pascu, „Floarea reginei”, „Înnoirea”, 1939, 19-20; Al. Raicu, „Floarea reginei”, „Tribuna tineretului”, 1939, 28-29; Perpessicius, Opere, VIII, 185-186; Streinu, Pagini, V, 148-149; Octav Sargețiu, Teodor Scarlat, VBA, 1941, 4; Const. Virgil Gheorghiu, „Ora de zbor”, TIL, 1941, 1 315; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944, 1029; Vasile Netea
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
liceul la Șimleu Silvaniei, apoi la Cluj și la Oradea, unde își ia bacalaureatul în 1961. Urmează cursurile Facultății de Filosofie la Universitatea din București. În 1962 debutează la „Contemporanul” cu o cronică teatrală. Mai colaborează la „România literară”, „Astra”, „Tribuna” și este redactor la Radiodifuziune. În 1980 emigrează în Olanda și se stabilește la Utrecht. Prima carte, culegerea de nuvele Tulburi, apele Crasnei..., îi apare în 1974, urmată, până la plecarea din țară, de trei romane, Lumea toată, slobodă (1976), Pragul
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
fiul Victoriei Savu (n. Iscrulescu), profesoară, și al lui Dumitru Savu, medic. Urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Călimănești (1961-1973) și cursurile Facultății de Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei (1982; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
spun ei - de „valorile” venite de la Răsărit. Așadar, încă de la început, cotidianul se afirmă ca organ de presă al unor insurgenți de profesie, în stare de orice. Odată depășită această fază, a luptei pentru putere, ziarul devine cu adevărat o tribună a noii dictaturi, instaurată la noi după 1947. În calitate de cotidian oficial al Partidului Muncitoresc Român, apoi al Partidului Comunist Român, S. a urmat îndeaproape ritmul când mai lax, când intens, dar totdeauna manifest, al propagandei de partid, căutând să îi
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
1973) și Facultatea de Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial cu volumul Geometria zăpezii, în 1993. Mai colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Meridianul Timișoara”, „Knijzevni zivot” ș.a. Scrie și sub pseudonimele Romulus Mitu-Meria, Ion Pădureanu. Trăind departe de mediile literare, S. reține, totuși, atenția de la început prin distincția frazării lirice. Rând pe rând meditativ, invocativ, melancolic, el
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Colaborează, de-a lungul timpului, la „Adevărul literar și artistic”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Synthesis”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a., precum și la publicații din Râmnicu Sărat, Buzău și Focșani. Pentru editarea scrisorilor lui Duiliu Zamfirescu i s-a decernat în 1967 Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române. Fără a disprețui cronica literară, pe care o va practica
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
șomer. În 1966 se stabilește în Israel, la Tel Aviv, continuându-și activitatea de ziarist. E redactor principal la publicațiile de limba română „Viața noastră” (rubrica „Cronica fantezistă”), „Revista mea”, „Facla”, apoi la „Ultima oră” (pagina de umor „Lama?”), „Orient-Expres”, „Tribuna” și „Minimum”. O vreme scoate și revista satirică „Muzeul de ceară”. În cele peste trei decenii de scris israelian semnează numeroase volume de proză și poezie, începând cu Pe o planetă comică (1976). Este, între altele, redactor-șef la numerele
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
carte, Introducere în opera lui Miron Costin, îi apare în 1976. Mai colaborează cu note, însemnări, cronici literare, studii, eseuri și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Astra”, „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română”, „Viața românească” ș.a. Filatelist pasionat, participă la expoziții organizate în țară și peste hotare, e prezent în publicațiile „Filatelia”, „L’Écho de timbrologie”, „Junge Sammler”, „Ecophil” ș.a. sau
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
va fi invitat al Centrului de Studii și Documentare al Românilor Americani „Valerian D. Trifa” de la Jackson, Michigan. Din 2000 este profesor, iar din 2002 și decan la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Este fiul Mariei (n. Nicula) și al lui Ion Scorobete, țărani. Frecventează cursul elementar și mediu la Poieni, Petroșani și Călan, Școala Pedagogică din Deva (1949-1953), apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). Va fi redactor la „Tribuna” (1957-1970), redactor și director-adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Contemporanul” ș.a., semnând și cu pseudonimele S. Cerna și S. Coryll. Primul volum al lui S., Manuscris, publicat în 1962, una din puținele culegeri rezistente ale „obsedantului deceniu”, amintește energia lui Nicolae Labiș prin sinceritatea și prospețimea
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
lui George Coșbuc, profesor universitar din 1970 și șef al Catedrei de literatură română, comparată și teorie literară (1972-1985). În paralel, a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj al Academiei RPR (1953-1954), redactor la „Tribuna” (1957-1959), coordonator al revistei bilingve „Pro Didactica” (1980-1989). De asemenea, conduce Catedra de română și limbi străine de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (1959-1964), fiind și decan al Facultății de Filologie și șef al Catedrei de română
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
câteva stagii în străinătate: lector de limba și literatura română la Universitatea „Ludwig Maximilian” din München (1968-1970), profesor invitat la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta (1982-1991) și la Institutul Pedagogic din Seghedin (1991). Debutează cu un articol de folclor în „Tribuna Ardealului” (1941), iar editorial cu volumul Pagini despre Coșbuc. Contribuții la cunoașterea vieții și operei poetului (1957). E prezent cu articole, studii, evocări și în „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Utunk”, „Korunk”, „Helikon”, „Forrás”, în „Foaia noastră” și „Noi” (ultimele două
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
din Timișoara și președintă a Fundației Genesa. Debutează cu reportaje la cotidianul „Drapelul roșu”, în 1967, iar editorial cu volumul de poezii Adăpost într-o floare, apărut în 1977. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Steaua”, „Astra”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Luceafărul” ș.a. S. scrie o poezie în care delicatețea confesiunii se îmbină cu luciditatea pasională. Notarea senzației are drept scop „spiritualizarea” ei, așa încât versul nu rămâne niciodată la simpla înregistrare. Lirismul cumpănit se regăsește și în proze. Romanele Frica albă
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
fiind demis în 1974. În decembrie 1989 înființează ziarul „Clujul liber”, al cărui redactor-șef va fi pentru o scurtă perioadă. A debutat în 1950, la ziarul „Înainte” (Craiova), cu un reportaj. Colaborează cu proză scurtă la „Ramuri”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, mai târziu cu scenarii radiofonice și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al TVR (1971) pentru Călătorie în noapte, e laureat al Festivalului de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
revistele „Vatra” (1970-1973) și „Contemporanul” (1973-1982). Deopotrivă înzestrat pentru plastică (realizează, ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi. Ca traducător, publică Efigii în abanos. Din lirica neagră francofonă (1978, în colaborare cu Mircea Traian Biju; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) și (prin intermediar francez) din proza finlandeză, Hiltu
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
schițe literare, traduceri din Bjșrnstjerne Bjșrnson (1893-1894), ca și la „Liga literară”, unde dă proze scurte, versuri de inspirație eminesciană, traduceri din poezia lui Petőfi (1893-1895). Sunt probabil primele lui scrieri literare tipărite. Cam în aceeași vreme îi apare în „Tribuna” schița Sonata Kreutzer (1895). Colaborează mai intens la „Foaie literară”, condusă de Lucreția Suciu-Rudow, la „Tribuna poporului” din Arad, „Familia”, „România jună”, „Luceafărul”. În „Convorbiri literare” (1899) îi apar câteva însemnări în completarea unui studiu istoric, Țara de Sus și
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
versuri de inspirație eminesciană, traduceri din poezia lui Petőfi (1893-1895). Sunt probabil primele lui scrieri literare tipărite. Cam în aceeași vreme îi apare în „Tribuna” schița Sonata Kreutzer (1895). Colaborează mai intens la „Foaie literară”, condusă de Lucreția Suciu-Rudow, la „Tribuna poporului” din Arad, „Familia”, „România jună”, „Luceafărul”. În „Convorbiri literare” (1899) îi apar câteva însemnări în completarea unui studiu istoric, Țara de Sus și Țara de Jos în Principatele Române, tipărit cu un an înainte. Va fi mult timp redactor
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Realități și visări (1897), Povestiri și schițe (1903), tendința de a ieși dintr-un tipar provincial, de a depăși romantismul artificios, eticist, înveșmântat frecvent într-o greoaie haină latinizantă. Povestitor talentat, cu toate că e mai puțin cunoscut decât alți confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Alexandru Alcalay, desfășoară și o meritorie activitate de traducătoare din literatura anglo-saxonă. În 1986 începe să colaboreze cu schițe, eseuri și portrete literare la publicațiile în limba română din Israel și din alte țări: „Viața noastră” („Ultima oră”), „Facla”, „Minimum”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Micromagazin” (New York), „Observator” (München), dar și la „România literară” „Dacia literară” ș.a. Este membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română și i s-au acordat mai multe premii: „Brickman”, „Sara și Haim Ianculovici”, „Nicu Palty”. S.A. debutează editorial
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
IX.1916, Brăila - 10.VIII.1968, București), eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Demetrescu) și al lui Henri Schiller, medic. Frecventează cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1930-1934). Scrie la gazetele locale „Columna lui Traian” (1931), „Premergătorul” (1932-1933) și „Tribuna” (1934), probabil că, sub pseudonim, se află între redactorii revistei „Stilet” (1933). Student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, secția estetică filosofică (1934-1938), urmează, în paralel, cursurile Facultății de Drept, al cărei licențiat devine în 1939
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]