5,154 matches
-
provenind din apartenența originară la Imperiul roman, trebuie să biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase și a contactelor politice legate cu grupurile republicane, profunde. Armonia esențială a întîlnirii este reprezentată de lectura împărtășită a lui Herder. Uimind învățătura lui Quinet, traducătorul și semnatarul prefeței lucrării filosofului german, Filosofia istoriei umanității (în 1827 și 1828), tinerii moldo-valahi trec de la o istorie în căutarea izvoarelor și a unei narațiuni continue împotriva lacunelor memoriei, la o povestire care demonstrează împlinirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
martorilor unei credințe erau glorificați asasinii. Mistificarea barbară a creștinismului și a naționalismului nu putea să mă lase indiferent." în 1933, la Institutul de Teologie unde predă Crainic, majoritatea studenților aparțin Legiunii. Cîțiva ani mai tîrziu, patriarhul Miron Cristea va uimi un vizitator francez, pe pastorul Clavier, care călătorea în România ca responsabil al unei misiuni ecumenice pentru Faith and Order: "De altfel, Miron Cristea nu vorbește aproape exclusiv decît despre politică, care pare să fie preocuparea sa esențială, șansele comunismului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rolul medicului ce subvine numai acțiunii naturii; va merge rău când va {EminescuOpXI 254} trăi nenatural, când rațiunea, în loc de-a se împăca cu natura lui, [î]l va face obiectul unor esperimente nesocotite. Cercetând popoarele și organizațiunile primitive sîntem uimiți de armonia înnăscută care domnește acolo; este așadar evident că interesele și vederile cele mai divergente sânt armonizabile și că arta omului de stat e de-a descoperi mijlocul pentru a le pune în armonie. Secolul trecut - secol raționalist Rar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a dat pîn-acuma și nici se poate da prin citarea unor autorități supuse la atâtea îndoieli. [ 9 august 1880] [""ROMÎNUL" PROPUNÎND... "] "Romînul" propunând ștergerea limbei latine din clasele inferioare ale liceelor, e natural ca și sferele învățătorești să fie uimite de-o așa reformă, propusă ca din senin prin două articole ale unui ziar politic, fără ca cestiunea să fi fost dezbătută de cătră oameni speciali. [ 10 august 1880] ["CE AJUTĂ TOATE DECLAMAȚIILE... Ce ajută toate declamațiile când realitatea le izbește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și antropologie și unde se tratează despre originea vaselor luîndu-se ceaiul. Pricep foarte bine succesul lumesc al lui Schopenhauer; căci în Franța iubim paradoxul. Ne place să fim seduși, dar ceea ce ne fermecă și mai mult e de-a fi uimiți. Și ce mai pleznitori speriitoare ne scoate Schopenhauer și ce artificii scânteietoare ne face să răsară în ochi! Onoarea cavalerească e una din plagele societății moderne. Lumea propriu-zisă, unde nu se preschimbă decât banalități, constituie "bancruta declarată a cugetării". Nimeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plăcut înțelepciunea acestor rânduri ale lui H. Bernea: "Bătrânii noștri spuneau că timpul vine de la Dumnezeu și-l putem cunoaște după legile trecutului, că de acolo vin toate" (Cadre ale gândirii populare românești). De asemenea, credem că s-ar fi uimit în fața tabloului lui Paul Klee Angelus Novus în care ar fi putut vedea, încăodată, că zidul și "dărâmăturile" sunt materia după care se poate preda istoria civilizațiilor -, și ar fi putut semna aceste rânduri ale unui alt "profet al trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mijloacelor de comunicație, de ce marea majoritate a cererilor și a proiectelor de șoselare a drumurilor noastre, de navigabilizare a râurilor, de introducere a căilor ferate, a pornit din partea unor boieri. Utilizarea forței aburului în transporturile terestre, fluviale și maritime, a uimit și agitat atât de mult mințile boierilor moldoveni, încât unii dintre ei puneau înflorirea economică a țărilor apusene numai pe seama transporturilor modernizate. Ideile, planurile și proiectele de îmbunătățire a căilor și a mijloacelor de comunicație deveniseră obiecte de studiu la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oficiale prin ordine ale Porții, oficioase sau secrete) descoperă un păienjeniș de linii și puncte de contact mai mult sau mai puțin reprezentative, mai mult sau mai puțin obscure, mai mult sau mai puțin „leale”, dar luate în întregul lor, uimesc prin constanța țelului: menținerea „țării”, ameliorarea poziției domnitorilor (conta funcția) și, prin aceasta, salvagardarea ființei de stat a Principatelor. Oracolul Pithiei din Delfi ascunde, deci, un fir roșu călăuzitor. Așadar, „la prima vedere” asistăm nu la un spectacol de idei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nesincere), care preferau să deplângă și să condamne încălcarea unor înțelegeri internaționale. Cât privește dubla alegere pusă la cale prin intrigi franceze, aceasta este o supoziție ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au fost deconcertați, câțiva uimiți de „abila manevră”.„Românii - scria Gaston de Monicault - au dat dovadă de statornicie; ba mai mult, ei s-au arătat capabili să renunțe la orice pasiune și la orice rivalitate între partide în fața interesului țării; ei au dat măsura patriotismului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu un medic și la solicitarea unui grup de oameni de afaceri cu afecțiuni cardiace), un program de pregătire fizică bazat de alergare și destinat îmbunătățirii stării de sănătate a persoanelor respective. Rezultatele apărute după câteva luni de pregătire au uimit, la ceea vreme, medicii prin faptul că afecțiunile cardiace ale persoanelor supuse pregătirii fie au dispărut, fie au fost diminuate. Conform altor surse 8, ideea de jogging ca activitate organizată a apărut ca urmare a unui articol din pagina de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
datoriei, Jacques Mauclair, vedea corect atunci cînd spunea, pe 7 mai 1988, la a Treia Noapte a Premiilor Molières: "Domnule Ionesco, Maestre, dragul meu Eugène, ne-ați promis că veniți în această seară și ați venit. Cu siguranță, ne veți uimi mereu. Discipol al lui Lupasco, al cărui nume rimează în mod curios cu al dvs., conciliați logica și contradicția fără vreo dificultate aparentă. Astfel, fugiți de mondenități, dar nu ratați niciuna; disprețuiți onorurile, dar le acceptați pe toate. Aveți o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Trialogul a fost o experiență de neuitat: un spectacol al inteligenței, o sărbătoare a spiritu-lui. Lupasco răspundea la toate întrebările cu o mare deschidere, curios să afle opinia preopinentului. Lămurea aspecte obscure ale gîndirii sale cu o ușurință care ne uimea. Iar cînd nu știa să răspundă, o spunea fără nici o jenă. Desigur, chestiunea orgasmului lui Dum-nezeu ne-a intrigat. Lupasco precizează: ""Orgasmul lui Dumnezeu" este conștientizarea contradicției fundamentale. Înțeleg prin aceasta că iubirea se naște plecînd de la afectivitatea fericită și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ajungînd în zonele rurale din imediata apropiere a Londrei. Alexander Gilchrist, primul biograf al lui Blake (Life of William Blake, 1863), povestește că tocmai într-una dintre aceste hoinăreli a avut Blake experiență să neobișnuită din Peckam Rye: a fost uimit "să vadă un copac plin cu îngeri, aripi angelice strălucitoare smăltuind toate ramurile ca niște stele". Era un semn foarte timpuriu al puterilor mentale neobișnuite ale viitorului vizionar. *1758 Cartea De l' esprit / Despre spirit a lui Claude Adrien, care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stabilă a fost aceea de gravor, iar cele mai mari ambiții le-a avut ca desenator. Părerea larg răspîndită în secolul al XX-lea că Blake a fost unul dintre cei mai mari gravori de la Renaștere încoace, firește, ar fi uimit pe contemporanii săi28. În 1796, British Critic denunță "gustul detestabil" al "fanteziei depravate [a lui Blake] [...] care substituie diformitatea și extravaganța forței și expresiei"29. Garth Wilkinson, un spiritualist, descria cîteva desene ale lui Blake (pe care le-a văzut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
C-afar' de Enion nimic nu se putea gasi să fie lăudat, adorat, iubit. Trei zile-n încîntări pe șine admirîndu-se pe stînci se mistui în flăcări, Și trei întunecate nopți se căina de singurătate, dar în a treia dimineață 130 Uimit pe Enion ascunsă o găsi într-o întunecoasa Peșteră. Ea vorbi: Ce sînt eu? de ce-am fost scoasă-afară pe-aceste stînci Să tremur printre Nouri însingurata în vileagul vîntului? Unde e glasul care nu demult trezi pustia? unde Față
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moarte spre-a nu mai fi-nviat nicicînd. Stătu-ngrozit Urthona, dar nu-ndelung; spectru-i fugi La Enion, si trupul său căzu. Tharmas îl privi căzînd În lung47, un șarpe furios rostogolindu-se în jurul cortului cel sfînt. 525 Fiii războiului, uimiți de iazma cea Scînteietoare, departe-o Alungară în lumea lui Tharmas, într-o stîncoasa hruba. Dar Urizen, învăluindu-și toate armiile cu-ntuneric, Trimise-n jur heralzi, în taină poruncind plecarea-n Miazănoapte. Deodată, cu bubuit de tunet mulțimile-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
doar o înfățișare și un organ al vieții, si de la tine însuți 360 Ești nimica, fiind Creat Fără-ncetare prin Dragoste și Milă de la Dumnezeu". Los furios răspunse: "Oribilă Năluca, cuvintele-ți ce m-au convins irezistibil Urechea mi-o uimesc. Simt că nu sînt că unul dintre-aceia Care atunci cînd sînt convinși pot încă să mai stăruie: deși sînt furios, pot fi stăpînit Prin puterea Minții. Deja eu insumi simt o Lume înăuntru 365 Porțile deschizîndu-și, și-n ea toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plugarului lucrare, si roată morii, Care-n Cisterne apă o ridícă, o striviră și-n flăcăraie-o pîrjoliră Fiindcă-a să lucrare era că a păstorului lucrare, Și-n locul lor întortocheate roți închipuiră, Roată peste roată, 180 Ca să-i uimească pe cei tineri în ale lor ieșiri, si ca să lege Miriadele Veciei la munci de zi și noapte, Să șlefuiască ceas de ceas fier și arama, trudnica lucrare, Ținuți fără să știe folosință, să își petreacă zilele înțelepciunii Trist ostenind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață se ivi, Cei Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ignoranța.343 [SFÎRȘITUL POEMULUI VALA, SAU CEI PATRU ZOA]344 VALA, SAU CEI PATRU ZOA FRAGMENTE SUPLIMENTARE 345 Sub valul Valei Tharmas se nalta din rouri de lacrimi. Omul cel veșnic plecatu-și-a capul său luminos, iar Urizen, prinț al luminii, Uimit privi din luminoasele sale portaluri. Luvah, Rege al Iubirii Trezit-o-a pe Vala. Ariston 346 fugi nainte cu luminoasă Anana, 5 Și Urthona cel întunecat stîrnitu-și-a posomorita mireasă afar' din hruba-i adîncă. Fiindu-le milă, ei cercetară demonul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
adînc: Blake pare să exprime propria să uimire în fața descoperirii lui Kepler conform căreia cele cinci corpuri "platonice", adevărate arhetipuri matematice sau geometrice, descriu perfect structura orbitala a sistemului solar [vezi notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. Blake este, așadar, uimit de rigoarea matematică irezistibila pe care o urmează traiectoriile orbitale ale planetelor sistemului solar. 102 (ÎI, 292) sfera-i luminoasă: Sfera lui Urizen, ca Prinț al Luminii. 103 (ÎI, 360) tumultuosul cap: Sau "cap cu trăsături aspre". 104 (ÎI, 384
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
naturii”, pentru a scăpa de artificialitatea și monotonia citadină. Atacăm zona, Însă, cu mijloace cât se poate de moderne: autoturism de ultimă oră, binocluri ultraperfecționate, telefoane mobile conectabile oriunde În lume, carduri electronice de plată. Pentru noi, aceste repere ne uimesc și ne Încântă. Gândim În mintea noastră (dar, care-i nu cea de pe urmă): dom’le, cât de deștepți sunt unii, și ce proști suntem noi (Între timp, acestea au devenit, pe nesimțite, niște locuri comune și În arealul propriu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fel ca activitățile pentru comunicare și dezvoltarea limbajului, activitățile matematice, sociale, artistice etc.), dat fiind că această educație, așa cum știm din tratatele de pedagogie, este o componentă tradițională, nu una „nouă”, facultativă, ce ține de o modă sau alta. Ne uimește faptul că, atunci când au fost de acord cu introducerea religiei În școală, decidenții au neglijat această treaptă de Învățământ, determinând ca elevii de mai târziu să piardă o serie de preachiziții fundamentale, absolut necesare, asigurând o continuitate necesară și o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aristocrați, exponenți ai păturilor suprapuse, pe când cei ai lui Isus erau cel mai adesea oameni simpli, „neînsemnați” (tâmplari, pescari, vameși, „păcătoși”, desfrânate etc.). În primul caz, discipolii veneau la maestru; În al doilea, El Își alegea discipolii. „Și ei erau uimiți de Învățătura Lui. Căci Îi Învăța pe ei ca Cel ce are putere, iar nu În felul cărturarilor.” (Marcu, 1, 22) „Puterea” despre care se vorbește În Evanghelii nu este una epistemică, ideatică, statutară, ci una harică, prietenoasă, exemplificativă prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe care ar trebui să-l parcurgă orice tânăr diplomat așa cum eram și eu, la acea vreme. Il admirasem și până atunci pe Corneliu Mănescu, dar modul în care s-a descurcat, cu acel prilej, printre firele Ariadnei, m-a uimit; când credeam că nu exista ieșire, într-o problemă ridicată, el avea răspunsul cuvenit și trecea elegant și demn prin orice situație delicată (presa care, de obicei, avea grijă să le provoace). Corneliu Mănescu era un om exigent, necruțător chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]