2,494 matches
-
au abandonat mai greu nostalgia transformărilor radicale. În RFG, Partidul Social-Democrat și-a reformulat obiectivele abia la Congresul din 1959 de la Bad Godesberg. Noul program adoptat susținea fără ocolișuri că „socialismul democratic, ale cărui origini În Europa sunt morala creștină, umanismul și filosofia clasică, nu ține să proclame adevăruri absolute”. Conform acestui document, statul trebuie „să se limiteze la a influența economia prin metode indirecte”. Libertatea pieței muncii și a bunurilor era vitală: „Dirijismul economic totalitarist distruge libertatea”6. Era o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezi din aripa stângă a Partidului Socialist Unit Își criticau propriul partid (condus pe atunci de Michel Rocard și Pierre Mendès-France) pentru sprijinul exprimat față de reformatorii de la Praga. Aceștia din urmă, spuneau ei, erau „de bunăvoie victime ale ideologiilor mic-burgheze (umanism, libertate, dreptate, progres, vot secret universal etc.)”. Nu era un caz izolat. În decursul anilor ’60, mulți comentatori occidentali de stânga, moderați, de altfel, În opinii, evitau să pomenească „drepturile” sau „libertățile” de teamă să nu pară naivi. În Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe care o vor apuca popoarele și omenirea În viitor.” (A.D. Xenopol) Pornind de la acest moto, am dorit să subliniem importanța studiului istoriei ca mijloc de educare În spiritul dorinței de cunoaștere a valorilor naționale, dar și universale. Democratismul și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Dugneanu, București, 1982; Din toate părțile, București, 1984; Forma ca viziune, București, 1984; Paul Vasilescu, București, 1987. Traduceri: J. Ph. Minguet, Estetica rococoului, București, 1973 (în colaborare cu Smaranda Roșu); A. Tabucchi, Piața Italiei, București, 1981; A. Chastel, Artă și umanism la Florența pe vremea lui Lorenzo Magnificul, I-II, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Estetica rococoului, București, 1973 (în colaborare cu Smaranda Roșu); A. Tabucchi, Piața Italiei, București, 1981; A. Chastel, Artă și umanism la Florența pe vremea lui Lorenzo Magnificul, I-II, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
semnul unui vitalism constructiv, desolidarizându-l pe poet de pesimismul de esență schopenhaueriană atribuit personalității sale. Neputând să-i decidă expresiei acesteia o semnificație optimistă, Petru Comarnescu deduce aici un activism sublimat, o angajare socială a poetului în slujba unui umanism de esență utopică. Și Petru Comarnescu stabilește un rol contrapunctic pentru personajele imolate în soclul statuii, într-un fel care-l apropie pe Paciurea de Rodin. "Un bărbat, șezând cu capul în jos, ascuns între brațe, viguros construit, are de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu un profil aparte, cum sunt cei care formează generația denumită „New Tasteocracy” ce va exercita o influență extraordinară asupra consumului și designului. Cuvintele lor de ordine sunt: adevăr, umanism, probitate, autenticitate, creativitate, idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și de cele ale viitorului. Această categorie Încorporează chintesența unei concepții democratice asupra
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
destructive, precum pușca și tunul, praful de pușcă, dar și apariția statului națiune și a burgheziei timpurii, precum și predominanța factorilor de putere, descoperim o Europă dornică de a păși pe calea unei „renașteri” de altă natură. Renașterea este considerată epoca umanismului. Cele două concepte pot fi despărțite prin faptul că Renașterea este o epoca istorică menită să lege Evul Mediu european de epoca modernă, iar umanismul este privit drept o mișcare legată de iluminism, născut și el tot acum. Termenul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dornică de a păși pe calea unei „renașteri” de altă natură. Renașterea este considerată epoca umanismului. Cele două concepte pot fi despărțite prin faptul că Renașterea este o epoca istorică menită să lege Evul Mediu european de epoca modernă, iar umanismul este privit drept o mișcare legată de iluminism, născut și el tot acum. Termenul de Renaștere a fost folosit mai târziu. Prin 1855, istoricul francez Jules Michelet a publicat cel de al șaptelea volum al Istoriei Franței, numit Renaissance. Denumirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Castiglione a descris idealurile de educație ale unui nobil. Acesta trebuia să știe mai multe limbi, să cânte la un instrument muzical, să scrie poezii etc. Michel de Montaigne (1533-1592) a fost un scriitor francez; el Împlinea idealurile Renașterii și umanismului prin viața sa de moșier, primar, consilier politic, birocrat, umanist Învățat, literat educat, catolic evlavios etc. În spirit umanist, a căutat rădăcinile Antichității, Încrezându-se În valoarea și calitățile intrinseci ale omului și În gândirea rațională. Renașterea a cunoscut „oameni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Martin Luther au contestat status quo-ul aristotelian, introducând idei radicale În ceea ce privește dreptatea și credința. Între acestea exista un conflict latent raportat la viziunea Bisericii referitoare la locul omului În lume. Majoritatea umaniștilor erau credincioși, nu doreau o ruptură cu Biserica. Umanismul Renașterii a revăzut filosofia medievală a lui Toma de Aquino și au fost făcute Încercări de a crea un sincretism, prin a da Antichității valori creștine, ca În cazul lui Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola. Etica se studia independent
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi socotiți eretici. În concluzie, Renașterea desemnează un complex de mișcări literare, artistice si științifice, manifestate În Europa la sfârșitul Evului Mediu, prin secolele XIV-XVI. Renașterea avea În centru ideea că omul este măsura tuturor lucrurilor, ceea ce desemna termenul de umanism. Cea mai de seamă personalitate a umanismului românesc a fost Dimitrie Cantemir. Creațiile artistice ale perioadei renascentiste sunt marcate de individualism, În sensul descoperirii puterii omului de a Înțelege universul care il inconjoara. Pentru prima oara, Renașterea s-a manifestat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un complex de mișcări literare, artistice si științifice, manifestate În Europa la sfârșitul Evului Mediu, prin secolele XIV-XVI. Renașterea avea În centru ideea că omul este măsura tuturor lucrurilor, ceea ce desemna termenul de umanism. Cea mai de seamă personalitate a umanismului românesc a fost Dimitrie Cantemir. Creațiile artistice ale perioadei renascentiste sunt marcate de individualism, În sensul descoperirii puterii omului de a Înțelege universul care il inconjoara. Pentru prima oara, Renașterea s-a manifestat in Italia, s-a extins În toata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l răpească cineva. „Petrișor se scâncea, iar el Îl ogoia ca o doică iscusită, gândindu-se mereu că duce În brațe tot pământul câștigat cu stăruință și zbuciumări atât dr Îndelungate.”75 În comportarea personajului nu licărește nici o scânteie de umanism, În afară de unele elemente prezente În partea a doua a romanului, „Glasul iubirii”. De dragul pământului, Ion renunță la demnitate. Își jertfește iubirea pentru Florica, În scopul obținerii pământului. Disprețuiește datinile strămoșești, e lipsit de sentimentul patern, moravurile comunității lui Îi sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care pot fi mânuite oricum și oricând. Grigore Iuga, fiul lui Miron Iuga, este posesorul unei culturi rafinate obținute În Europa, așa cum făceau mulți feciori de oameni bogați. Este un ins rațional, dar confuz din punct de vedere igeologic. Elementele umanismului apusean se Împletesc cu omenia românească tradițională. Respinge și Îi disprețuiește pe arendași, dar nu găsește soluția pentru problema țărănească. Consideră că această problemă s-a ivit odată cu apariția arendașilor. De-a lungul cărții el este Însă preocupat mai mult
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, când actorul colectiv central devine mișcarea muncitorească, reprezentată prin avangarda sa revoluționară, PCR, biserica este trecută în afara narațiunii istorice. Se poate conchide că ortodoxia a încetat să definească spiritualitatea colectivă a poporului român, care era acum concepută pe liniile umanismului socialist. Corrigendum: epurarea componentei monarhice a memoriei naționale românești. În trena evenimentelor politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii de regalitate, evoluată apoi în cea de dinastie ca addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Începuturile literaturii italiene, Evul Mediu, Începuturile Renașterii - principalele etape și răspândirea modelului renascentist (secolul al XII - lea, al XIII - lea, al XIV - lea, al XV - lea); - Elemente culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Renașterea. Umanismul. Reforma și Controreforma. Clasicismul. Barocul. Commedia dell'arte. Începuturile Iluminismului. (secolul al XV - lea, al XVI - lea, începuturile secolului al XVII - lea); - Elemente culturale ale spațiului italian: Romantismul. Verismul. Decadentismul; - Repere moderne ale spațiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
succesive ale reintegrării sociale, precum și a persoanelor care au executat pedepse/măsuri privative de libertate, parteneri instituționali care se regăsesc în Anexa nr. IA. Viziune Prin implementarea "Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate", respectând ca valori umanismul, integritatea, loialitatea, profesionalismul, respectul față de lege, deschiderea către comunitate, se va asigura un sistem coerent de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, cu implicare instituțională și suport comunitar, care să răspundă plurivectorial nevoilor beneficiarilor și societății. Misiune Organizarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]