6,525 matches
-
dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma, căci în afara hoților de profesie miliardar nimeni nu mai exploatează în adevăratul sens al cuvântului pădurea. Este bine? Seceta și vântoasele ne bântuie tot mai
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
și doru-n chin mă roade Și sapă lungi tranșee, cătându-te-n zadar, Fărâme mii mă rup, mă schingiue, mă cade Și mor fără ca tu să ai măcar habar. Acum căzută stau cu fruntea peste rânduri Și vântul bate-n geamuri și urlă a pustiu, Iar cerul în cădere, de plumb sicriu îmi face Și mor făr' să te aflu și fără să te știu. De-ai fi dorit și tu doar eu să-ți fiu o viață Și veșnic dacă mă țineai
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > NEBUNIA LUNII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului NEBUNIA LUNII Pe un ram dintr-o pădure, Luna trist s-a așezat, Să-și astâmpere și urle Oful său îndurerat. A-ndrăznit în taină mare Să dea frâu inimii sale Și să se îndrăgostească Nebunește chiar de soare. Și-ncântată era luna, Căci iubitul îi spunea Că-i atât de-ndrăgostit Încât arde după ea. Și se-mbujorase
NEBUNIA LUNII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378931_a_380260]
-
fi a mea. Fără tine nici dorul n-ar plânge, Nici fericirea în lume nu ar striga, Fără să fii viața-mi s-ar frânge, Fără de tine n-aș fi putut fi a ta. De tu nu ești durerea nu urlă, Mirosul în flori fără să fii s-ar usca, Fără de tine și luna e neagră, Fără de tine nici viața-mi nu se năștea. Fără tine și luna e neagră, Fără tine, iubite, și stelele mor, Fără să fii soarele plânge
NU VREAU NIMIC FĂRĂ TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378925_a_380254]
-
vina ori somn din care nu mă voi trezi sunt singur ca un mugur de credință și-s încăpățânat în a zărì: nu mai aștept Hristosul de priìnță - doar liniște - în fine - -aș năzuì cad ierarhìi cerești în bătătură și urlu în neștire prin sahare: am vrut să știu ce-i dincolo de ură - mă mulțumesc c-un cântec de plecare... ...nu-s sfânt - nici ucigaș de meserie: zadarnic așteptai struguri în vie... --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 25 mai 2016 Referință Bibliografică
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
oricât s-ar deghiza și ea mă privește mereu încruntată și amenințătoare . Comunicăm telepatic. Ultima oară am văzut-o acum câțiva ani când tata era în spital și ea a apărut deghizată în femeie ușoară ce mi-l răpea. Am urlat la ea în gând întrebând-o pe cine vrea să-mi răpească și ea mă privea cu milă spunându-mi: -Nu pot pleca singură... trebuie s-o fac!Am sărit din somn atunci simțind un fier înroșit străpungându-mi inima
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
cap - încrezător în izbânda intrării, nu-mi lăsasem rând - trec în revistă chipuri și comentarii. Ăl din fața mea se dovedește chiar bodyguardul băncii. În stânga are un ness luat de la colțul străzii, din chioșcul cu ziare; în dreapta, un smartphone în care urlă ca-n junglă. Nu se-nțelege cu persoana de legătură, acoperit de zarva cozii, devenite acum adevărat Dragon Albastru fremătând urgii. Ce-aud mă oripilează. Insul și-a părăsit postul să-și ia o cafea, timp în care s-a
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 26 Septembrie 2014, am participat în municipiul Pitești, județul Argeș, la al XIV - lea Simpozion « PERT » - « Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul cu tema: « Recenzie - Nicolae Purcărea, “Urlă haita”, Editura Fundația “Sfinții Închisorilor”, București, 2012, 287 pagini... » 09 Octombrie 2014, am participat la Simpozionul Internațioanal, organizat de către Arhiepiscopia Craiovei - Mitropolia Olteniei și Facultatea de Teologie din Craiova, la Mănăstirea Tismana - Gorj, în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni, cu referatul
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
iar dimineața a trebuit să mergem la doctor. Mi-au administrat și mie injecțiile astea pe care nici tu nu le iubești, dar tu ai fost curajos și nu ai zis nimic. Eu, când am văzut seringa, am început să urlu și să dau din picioare, cinci oameni abia m-au ținut, încă tatăl meu m-a și urechiat, chiar mi-a dat și două pălmuțe la fund. Până la urmă mi-au făcut injecția, mă speriasem când am văzut ce seringă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VĂ STRIG, ROMÂNI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului 31 August 2015 Urlă-n mine lupii disperării, Se surpă-n cântec fluierul nebun, Vă strig, români, din marginile zării, Somnul cel de moarte nu e bun! E vremea să vă deșteptați din el, Orbiți de visul care v-amăgește, Nu e șovin și
VĂ STRIG, ROMÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379816_a_381145]
-
nu urmăresc decât să acapareze pârghiile puterii pentru a jefui Țara și Poporul. Iar acest mesaj de-a dreptul înfiorător ne este transmis de strigători bine instruiți și consacrați care, monopolizând auditoriul format din proprii lor partizani și guriști, își urlă ca din gură de șarpe oroarea care îi sugrumă de grija scumpei lor Țări! Ascultându-i, îți dai seama de îndată că ai în față pe cei mai vajnici patrioți, românii adevărați care doresc din tot sufletul lor ca să conducă
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
Toți din familie m-au certat că am chinuit-o cu întârzâierea mea. I-am privit chipul liniștit, cu ochii închiși și mâinile pe piept. Dar îi simțeam privirea plină de reproș: Atârnăule, tot moșmondit ai rămas! Îmi venea să urlu ca un lup căzut în capcană: iartă-mă, mamă! Mă iartă, mămicuța mea!..Ăst-am fost, ăst-am rămas! De multe ori când mă duc la biserică și încerc să aprind o lumânare pentru ea, flacăra se agită la cea
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
bună seama, în felul acesta, fata se împrieteni cu cei doi străini. Cu toate acestea, într-o zi, avu loc o scenă neplăcută în cetate. În timp ce misionarii își îndeplineau misiunea propovăduind mulțimii adunate în piață, deodată năvăliră câțiva inși turbulenți, urlând și gesticulând asupra mulțimii adunate la predică. Mulți dintre auditori se speriară și fugiră, alții nu reușiră să fugă și încasară bătaie cruntă. Cel mai mult avură de suferit cei doi misionari, căci fură bătuți crunt, rămânând aproape fără suflare
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
carte! nimic de zis... Dar ce folos? Stă toată ziua acolo, în podul acela de la Observator, la un loc cu liliecii și cu șobolanii... în tovărășia lu’ moș Bursuc... Se uită și se tot uită la stele... cu "măgăoaia" aia urlând de-ți ia urechile, neamule. Ce tot faceți voi acolo, măi? O să vă zăpăciți de cap într-o zi!... - Nu-i chiar așa, nea Macovei! încercam eu să mă apăr cu demnitate. Am învățat carte, am niște idealuri în viață
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
și a grăbit pasul cât a putut de repede. La câțiva pași de gard s-a oprit încremenit. Porțile erau lăsate ușor peste drum și între ele și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om chinuit, cu maxilarele strânse. L-a recunoscut. Într-o clipită a fost lângă el strigând: - Gavrilă ! Bă, Gavrilă, bă! Gavrilă, băiatu’ tatii, mă
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
scuzele de rigoare. - Hai, nu te sfii, nu sunt o conformistă. Spune ! - Ai numai treizeci și doi de ani. Știu că te-ai măritat foarte tânără. - Și te uimește faptul că sunt bunică la vârsta asta ? Mie îmi vine să urlu de fericire. Îmi plac enorm copiii. Cred că mă voi reîntoarce și-mi voi relua activitatea la fosta mea sală. Tu mai mergi pe-acolo ? - Mai rar, din păcate. O dată pe săptămână cel puțin ... Mă privi pătrunzător cu irișii ochilor
BUNICUŢĂ LA TREIZECI ŞI DOI DE ANI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381852_a_383181]
-
un colț, se închina și se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca să mă încurajeze și pe mine, dar ți-ai găsit. Eu boceam într-un spațiu sub pat, cățelușa urla la fiecare trăsnet și tunet în celălalt spațiu, de sub ușa beciului folosită drept pat. Ploaia a ținut mai bine de jumătate de oră ca și fulgerele și trăsnetele, dar nu am pățit nimic. Nu a intrat nici apă în bordei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
șosea nu se mai putea circula, din cauza troienelor mari de zăpadă. Așa au venit împreună în comună după un chin de câteva ore bune prin nămeții de zăpadă și un viscol în câmp deschis, de te tăia la față. Lupii urlau și le urmăreau grupul, poate, poate se vor împrăștia să-i atace. Noi copii după încetarea viscolului, ne jucam nepăsători prin nămeți, neținând cont de gerul de afară. Era zăpada trecută peste gardul unchiului făcut din scânduri de brad de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
ei. Să stea acasă că e mică! -Și dacă vă rup eu urechile și vă înroșesc fundul, o luați? Dacă nu...de sărbători vă încui în casă. N-am să vă las nici să colindați și nici afară, la săniuș. Urlau bieții băieți, disperați, uitându-se urât la Floricica. -Băi, asta mică, ești o pacoste pentru noi! Asta ești, o pacoste! La urletele lor, maică-sa le-a răspuns impasibilă, categorică: -Să știți că nu glumesc, dacă nu o luați și
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
cum ai ajuns pe-aci la ora asta? Normal ar fi fost să faci criza asta acasă, nu pe-aci. Văzând locul unde se afla și privindu-se atent, omul se simți stânjenit de postura în care se afla. Căpitanul urlă la câini să tacă din gură acum, în timp ce Sile observa stânjeneala omului. După ce potoli câinii, căpitanul se întoarse spre om și îl întrebă: - Cum te simți acum? Ți-e mai bine? Ai nevoie să te ajutăm să ajungi acasă? - Vă
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
soarele ca pe o floare de cicoare și când eu ascultam sunetele rupte din rai ale ciocârliei sub corul de îngeri ce cântau din alăute versete din Firdusi; s-au dus amiezile fermecate cu codrii foșnind, unde se auzeau centaurii urlând după hrană și unde timpul își purta cerul pe umeri ca într-o cupolă pictată de Bramante, s-au dus amiezile pline de vis când la margine de timp copilăria îmi făcea cu ochiul și cu pupilele mari visam vacanțe
S-AU DUS AMIEZILE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382069_a_383398]
-
ursul de voi să știe! Mai strigați din când în când Pentru a-l informa mergând. Cu o bâtă la-ndemână Loviți arborii c-o mână, Cu cealată v-ajutați Spre culme să vă urcați. Dacă ursu-i la distanță Nu urlați din aroganță! Lăsați-l în treaba lui... Să se ducă dracului! De este la hrănitoare Preocupat de a sa mâncare, Clipele să aranjați, Nu cumva să-l deranjați! Dacă are pui cu el, Nu-l provocați la duel! Mama-și
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
și ale fetelor... și telefoanele mobile. Le ia și pleacă cu ele. Spune că nu avem nevoie de așa ceva. Apoi ne închide cu cheia, în clădire. Când am văzut, ne-am înspăimântat toate de moarte. Am început să țipăm, să urlăm... noroc că, celelalte femei aveau niște voci, puternice, de puteau dărâma construcția. Atât de mult am zbierat, până ne-au dat drumul. S-au speriat probabil că ne aude cineva. Când ne-au dat drumul, am fugit care-ncotro rupând
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
se mai părea atât de romantic ca în ziua în care Mike îi propusese să-l intalneasc la cabană. Atunci era la restaurantul ei, înconjurată de clienții obișnuiți și câțiva prieteni și totul i se păruse perfect. Acum, cu vântul urlând printre copaci și fără telefon, nu i se mai părea atât de extraordinar. În sfârșit, în depărtare se vedeau umbrele unei cabane, vag luminate. Nu era nimic în jur și la un moment dat i se păru că aude un
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
era datoare să se bată pentru viața ei. Crezuse întotdeauna în miracole; poate că în seara asta Dumnezeu îi va asculta ruga. Se întoarse spre McKiddo și-l privi în ochii mici și apropiați. - Să te ia dracu parazit urât! urlă ea sărind pe el și surprinzându-l. Nu se aștepta ca ea să-i țină piept. Victimele lui niciodată nu-i țineau piept, ci se conformau docile în speranța că-l vor îmbuna și lui îi va fi milă. Dar
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]