4,529 matches
-
aceste constatări au fost confirmate de numeroase lucrări. Alimentele alcalinizante sunt: laptele, legumele (legume - lat. legumen): produse alimentare de origine vegetală (rădăcina morcovului, tija și mugurele sparanghelului, tuberculul cartofului, foile prazului, florile conopidei, fructul fasolei, fasole verde, boabele fasolei, mazării, usturoiului (Petit Larousse en couleurs, 1972)), patiseriile, spanacul, sfecla (Beta vulgaris), măslinele, cafeaua, fructele proaspete (cu excepția prunelor și afinelor, din cauza conținutului lor în acid benzoic, care este convertit în rinichi în acid hipuric ). O lămâie sau 200 g de căpșuni sunt
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de curcan marinat în coniac și ienupăr, cu zucchini, ciuperci și ierburi. După ce s-a răcit, am înfipt în crusta rumenă, ca de doboș, o morișcă în toate culorile curcubeului, iar de-a lungul am întins o frunză mare de usturoi. Pe ea am înșirat 13 buburuze mici de lemn. Fiindcă de fapt n-am găsit decât 12 de lipit, a 13-a a fost o buburuză proptită pe-o clamă de prins rufele, dar micămică. Am zis că parc-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
frumos. Uite așa, de-o pildă: „La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
În funcție de valențele lexical-sematice și gramaticale ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ce-i spusese tătâne-său și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Se vede că ce-a orânduit D-zeu minte de om nu poate să desfacă, încheie moșneagul luând cu degetul din usturoi și gustându-l de sărat." (Calistrat Hogaș, Spre Nichit) (d) "Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei, / Și că aveți cuvânt să vă plângeți de ei; / Dar nu sunt cum crezi; căci chiar asupra lor / Veneam să vă slujesc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
practici curente în unele sate, unde se dezgroapă morți și li se înfig în inimă țepușe, ca să nu se întoarcă printre noi ca strigoi; cunosc copii de douăzeci de ani, de altfel cultivați, școliți, europeni, care-și pavoazează ferestrele cu usturoi în noaptea de Sfântul Andrei ca să nu intre duhurile rele; iar ecourile scandalului cu femeia moarta anul trecut în timpul unui exercițiu de exorcism, care a încins pentru o vreme spiritele, nu s-au stins încă. Cel de acum a început
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
același timp fantomatic tată vitreg. Pe de-o parte, există lumea glamoroasă, în care se joacă golf și se voiajează în Europa, pe de altă parte lumea Vilmei, metisa cea frumoasă și fără noroc, a Nildei, bucătăreasa care miroase a usturoi și povestește lucruri incredibile din orașul Tambopata din ținutul îndepărtat Madre de Dios, a celor doi majordomi engleziți și a șoferului Carlos, a Berthei care moare alături de sticluța de colonie cu care o parfuma pe domnișoara Cinthia și a Armindei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sau, în alt tip de raportare, autoritatea locală și guvernul. Și doi candidați antisistem, Monica Tatoiu (PUR) și Mitică Dragomir (PRM). Sub diferite forme, PUR și mai ales PRM au participat la putere cât să prindă gustul, dar acum nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Lumea uită repede, amnezia funcționând la noi și ca o formă de autoprotecție națională. Să lăsăm doamnele înainte. Monica Tatoiu a continuat să joace rolul outsiderului ca alternativă pentru cei exasperați de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii Moldovei întâmpină
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
grecii (balada lui Codrean), sunt ungurii pe care-i blestemă cântecul: "Ungurean cu suman scurt, Nu ședea-n Moldova mult, Și te du în țara ta De-ți mănâncă slănina, Și-ți fă casă pe gunoi Ș-o freacă cu usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească Că-i în țara Ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
strecor în pat sub o dună pufoasă și caldă, trag cât pot pe nări mirosul gutuilor de pe dulap, îmi aleg o carte de când eram mică și o rog pe mama să-mi facă un ceai și pâine prăjită frecată cu usturoi și ulei. Mama vine șontâc-șontâc cu tava, ceașca albă și pâinea, iar mie - oricât de rău m-aș simți - mi se pare că însuși raiul coboară pe pământ și, ca prin minune, prind puteri. Așa s-a întâmplat și acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul și porumbul, iar dintre cele tehnice floarea soarelui, soia și chiar sfecla de zahăr . Se mai cultivă cartofii, fasolele și în grădini pătrunjelul, mărarul, roșiile, ceapa, usturoiul, prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe suprafețe mai mici cânepa și inul din care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a adăugat puțină apă și un pic de ulei și s-au așezat la masă la care m-au invitat și pe mine. Erau bătrâni de peste 80 de ani. Am rămas cam mirat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dorohoi. în prezent se cultivă în grădinile personale și sunt folosiți mai mult pentru nevoile personale ale gospodarilor din comună. Celelalte legume se cultivau pe suprafețe mai mici, mazărea și fasolea pe câte 50 ha., iar varza, tomatele, ardeii, ceapa, usturoiul, castraveții se cultivau pe suprafețe mai mici, 20-25 ha. în lungul Văii Bașeului unde existau și posibilități de irigații: La Velniță, la Odăiță, la Grădină la Vatra, legumele recoltate fiind valorificate prin chioșcurile cap-ului sau trimise la piață, în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la celălalt i se dădea foc, căldura trăgea răutatea afară din ureche; - guturaiul se alunga cu fire de păr din coada pisicii, aprinse, fumul trăgându-se pe nas; - febra se vindeca prin frecții cu apă rece și cu mujdei de usturoi pe tot corpul după care era învelit cu 9 obiecte de îmbrăcăminte, se frecau bine tălpile de la picioare peste care se trăgeau ciorapi de lână; - pelagra se vindeca cu zeamă de vâzdoage și ochișele care se bea, iar plantele se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și rondele din salam uscat și câteva triunghiuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
g făină, 5 ouă Laptele, sarea și untul se pun la fiert iar atunci când clocotește se adaugă făina, apoi, pe rând, ouăle. Gălbenușurile se adaugă pe rând, iar albușurile se bat spumă. Umplutura se face din ciuperci călite cu ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pune peștele, se dă gust de sare și piper și se toarnă peste ouăle puse pe platou. Se decorează cu măsline și pătrunjel tocat. OUĂ CU SOS PICANT 4 ouă fierte tari, 1 ardei iute, 4 roșii, 2 căței de usturoi, 50 ml ulei, o legătură de pătrunjel, o linguriță de oțet din vin alb, sare și piper. Se călește usturoiul și ardeiul, apoi adăugăm roșiile rase și pătrunjelul. Se așează sosul pe un platou, apoi ouăle fierte tăiate în două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
măsline și pătrunjel tocat. OUĂ CU SOS PICANT 4 ouă fierte tari, 1 ardei iute, 4 roșii, 2 căței de usturoi, 50 ml ulei, o legătură de pătrunjel, o linguriță de oțet din vin alb, sare și piper. Se călește usturoiul și ardeiul, apoi adăugăm roșiile rase și pătrunjelul. Se așează sosul pe un platou, apoi ouăle fierte tăiate în două se decorează cu verdeață. OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CASTRAVEȚI 4-5 ouă de prepeliță, 2 gălbenușuri de găină, 2 gogoșari murați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gălbenuș se aplică pentru ornament o rondelă de șuncă. Se glasează cu aspic, iar în spațiul dintre ouă și în jurul lor se aranjează aspic tocat. Aspicul - se folosesc un litru de supă de oase, trei pachețele de gelatină Dr. Oetker, usturoi, sare, piper - după gust. Punem gelatina în supă rece, apoi o încălzim la Bai - Marie. La sfârșit, strecurăm prin tifon ca să rămână limpede, apoi folosim la ce ne trebuie. OUĂ UMPLUTE CU CIUPERCI 10 ouă fierte tari, tăiate în două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
maioneză din 700 ml de ulei și cinci linguri de apă, pe care o împărțim în două - o parte o punem pe platou, peste care așezăm ouăle cu scobitura în sus. După ce ciupercile s-au răcit, adăugăm doi căței de usturoi tocați mărunt și restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
un rând de cremă, după care repetăm până terminăm. Se servește ca gustare, apoi se taie ca și tortul. TUSLAMA DE OUĂ 4 cepe, 1 kg burtă fiartă, 6 ouă, 500 g smântână, 200 ml vin alb, sare, piper, mărar, usturoi, ulei sau unt. Se toacă ceapa și se călește în ulei, după care adăugăm burta fiartă fideluțe, sare, piper, vinul și o cană de apă, lăsăm să fiarbă puțin, apoi adăugăm smântâna, usturoiul tocat și ouăle fierte tăiate în două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]