2,974 matches
-
perioadă următoarele caracteristici: - Intervențiile chirurgicale sunt efectuate între 18-36 luni, înaintea achiziției limbajului articulat, perioadă în care familia a fost instruită pentru a cunoaște mijloacele și procedeele de dirijare a formării și dezvoltării vorbirii după model. Operația a creat un văl suplu și funcțional. - Terapia logopedică s-a inițiat preoperator și apoi imediat după operație. - Terapia logopedică a avut o durată prelungită.Copilul a primit sprijinul afectiv al familiei în colaborare strânsă cu specialiștii. Concluziile importante din punct de vedere metodologic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din 113 cazuri, 22% au prezentat palate nefuncționale dar care au obținut o vorbire foarte bună, ceea ce demonstrează eficiența muncii logopedice. În legătură cu aceasta s-a observat că orificiile buco-nasale de calibru mic nu influențează pronunția, în timp ce orificiile persistente la nivelul vălului moale trebuie închise chirurgical. 3. Toate cazurile din grupa I au beneficiat de lucru logopedic pe o perioadă de timp, discontinuu la cabinet însă continuu acasă. Lucrul logopedic a fost eșalonat pe etape la intervale de 2 până la 6 luni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
atât cresc șansele de reușită logopedică (grafic 22). Majoritatea subiecților operați în jurul vârstei de 2 ani se plasează după reeducarea fonetică în grupa I și II, unde vorbirea primește calificativele de bine și foarte bine. Intervenția chirurgicală de închidere a vălului și a bolții palatine, este indicat să se facă în jurul vârstei de 2 ani înainte ca tipul defectuos neuromuscular în vorbire să se stabilizeze, factor ce poate modifica favorabil planul de lucru logopedic atât din punct de vedere metodologic cât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
elementelor vorbirii corecte după modelul normal. În această etapă factorul de legătură este mama care învață cum să stimuleze vorbirea printr-o serie de jocuri în scopul de a exercita puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, gimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin, accesibile copilului între vârsta de 2 ani - 4 ani. Gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale în momentul tratamentului complex, determină conținutul muncii logopedice și durata ei. Sistemul particular de autoaferentație a actului fonator, folosit în practica noastră logopedică este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și reușita ei este cu atât mai mare cu cât vârsta e mai mică, șansele cele mai mari obținându-le subiecții operați în jurul vârstei de 24 luni, deparece tipul neuromuscular de articulare verbală începe să se exerciteze pe condiția unui văl refăcut din punct de vedere anatomic (grafic 26). Din punct de vedere psiho-pedagogic vârsta la care începe terapia logopedică are de asemenea o pondere importantă în clasarea subiecților în grupa rezultatelor foarte bune. Perioada cea mai propice de corectare a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spune de fapt că noi realizăm în cadrul cabinetului de logopedie dispensarizarea tuturor copiilor cu despicături, urmărind prin controale din 3 în 3 luni progresele înregistrate pe etape de dezvoltare în activitatea fonoarticulatorie. Indicațiile logopedice continuă după plastia de boltă și văl palatin pentru realizarea programului de exerciții în familie, terapia organizată de reeducare fonetică fiind practic realizabilă începând de la vârsta de 4 ani. Între 4-6-7 ani se desfășoară o activitate logopedică intensivă alături de mamă, la cabinet, în lecții organizate psihopedagogic, în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și a limbii, demonstrate în oglindă. Apariția și dezvoltarea vorbirii este astfel dirijată prin exerciții preliminare programând formarea elementelor constitutive ale actului fonator printr-o serie de jocuri care exercită puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, miogimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin operat, accesibile copilului între vârsta de 1 an și 6 luni și 3 ani. 4. Crearea unui mediu psiho-afectiv, de intercomunicare în care copilul să fie solicitat - prin jocuri, imagini, manevrare de jucării, să vorbească și să capete încredere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de jucării, să vorbească și să capete încredere și satisfacție în urma încercărilor de rostire, pentru a stimula astfel reverberația și mai ales feed-back-ul în relația audiție-fonație. Instaurarea terapiei logopedice încă din perioada prevorbitoare - de regulă înainte de plastia de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de înțelegere a sarcinilor de rezolvat, precum și de hotărârea și voința necesară pentru a compensa incapacitatea fiziologică a vălului operat. De asemenea, hipoacuzia și acuitatea auditivă scăzută generează dificultăți în munca de reeducare, fie prin privațiunea de a imita corect modelul sunetului pentru corectat, fie prin lipsa de autocontrol fonoarticulator. Aceste tulburări otice sunt de altfel frecvent asociate despicăturilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a imita corect modelul sunetului pentru corectat, fie prin lipsa de autocontrol fonoarticulator. Aceste tulburări otice sunt de altfel frecvent asociate despicăturilor velo-palatine prin infecțiile repetate ale rinofaringelui și mai ales prin vecinătatea mușchilor trompei lui Eustache cu cei ai vălului moale - sinergia funcțională a acestor mușchi angajând o scădere a auzului. Ea se ameliorează adesea după operație. Pentru obținerea unor bune rezultate, colaborarea între pacient și logoped este însă hotărâtoare. Nu este suficient interesul pe care-l acordăm defectului, ci
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii, a istmului faringian, a buzelor, a obrajilor și a limbii. Amintim doar câteva din aceste exerciții: umflarea și sugerea obrajilor, țuguierea și tensionarea laterală a buzelor, tracționarea buzei superioare în jos și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
presupunând trecerea bruscă dintr-o mișcare în alta, efectuate cu amplitudine mare, ritmic și programat. Acest program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize pe zi de câte 1-2 minute, a 8-9 mișcări pe minut. Pentru antrenamentul vălului palatin se poate aplica o gimnastică pasivă cât și activă. Gimnastica pasivă se realizează prin masare. Masajul poate fi electric, instrumental sau digital. Seeman preferă masajul digital al vălului. El trebuie efectuat de 2-3 ori pe zi cu excitații electrice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de câte 1-2 minute, a 8-9 mișcări pe minut. Pentru antrenamentul vălului palatin se poate aplica o gimnastică pasivă cât și activă. Gimnastica pasivă se realizează prin masare. Masajul poate fi electric, instrumental sau digital. Seeman preferă masajul digital al vălului. El trebuie efectuat de 2-3 ori pe zi cu excitații electrice simultane pentru a provoca mișcări active. Masajul electric simultan pentru a provoca mișcări active. Masajul electric pe care l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular între peretele posterior al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc respectate o serie de principii generale în timpul executării exercițiilor de antrenament muscular : - Suprapunerea exercițiilor pe ritmul respirator
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mișcare este întovărășită de pronunție, când capul este ușor dat pe spate, laringele întins și ținut cu mâna pentru a nu lăsa aerul să iasă pe nas. Se fac exerciții de respirație diafragmatică, exerciții de gimnastică pentru obraji, buze, limbă, văl palatin, masaj pentru văl; efectuează aceste exerciții de mai multe ori, la diferite intervale de timp, până a 2-a zi, când ședința a II-a se compune din: exerciții fonetice preliminare, formate din intercalarea consoanei d în diferite poziții
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunție, când capul este ușor dat pe spate, laringele întins și ținut cu mâna pentru a nu lăsa aerul să iasă pe nas. Se fac exerciții de respirație diafragmatică, exerciții de gimnastică pentru obraji, buze, limbă, văl palatin, masaj pentru văl; efectuează aceste exerciții de mai multe ori, la diferite intervale de timp, până a 2-a zi, când ședința a II-a se compune din: exerciții fonetice preliminare, formate din intercalarea consoanei d în diferite poziții inițiale, mediale și finale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p. 429-435. 194. Tomescu, Margareta, Marinescu, C. „Un caz de sigmatism latero-lingual”. Revista de Stomatologie, 15, 1, București, 1968, p. 65-68. 195. Tomescu, Margareta „Particularitățile psihologice ale formării deprinderii de a vorbi corect” la copiii cu despicătură de boltă și văl palatin. Analele Universitare, București, 18, 1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693. 198. Tomescu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedique dans les divisions palatines en tenant compte des les conditions appliquées. Suomen Logopedis. Foniatrinen Yhdistys ry: n Jatkokoulutuspäivat. Joensunssa, Hesinki, 1976, p.32-45. 200. Tomescu, Margareta „Aspecte fonetice în vorbirea rhinolalică la copiii cu despicături congenitale de boltă și văl palatin”. Lingvistica aplicată în diverse domenii practicesub redacția Tatiana Slama Cazacu, București, Tipografia Universității, 1977, p. 195-200. 201. Tomescu, Margareta Aspecte psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice la copiii cu despicături congenitale labio-velo-palatine, „Teză de doctorat”, 1977, Universitatea București. 202. Tomescu, Margareta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
persoanelor cu handicap. 1995, p. 54. 204. Tomescu, Margareta Rhinolalia. Structură și dinamică. III. Rev. semestrială. Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap. Nr. 1, 1996, p. 42. 205. Tomescu, Margareta Intercomunicarea deviantă în rhinodislalia specifică malformațiilor congenitale de boltă și văl palatin. Comunicare la a X-a conferință G.R.L.A. România în „La langue et les parlants” editată de Tatiana Slama Cazacu, Editura ARVIN PRESS, București, 2003. 206. Vallancien, B., Borel-Maisonny, S., Psaume, J. Phonation et phonétique. Psysiologie et troubles de la phonation
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
interpretări inedite. După cum se poate observa, finalizarea acestui volum s-a făcut cu mare dificultate, iar suportul oferit, de-a lungul timpului a fost din partea unui număr important de persoane. Dar acum timpul a mai jucat un rol: a așternut vălul uitării peste acel suport punctual (dar de multe ori important), lăsând în urmă doar ceea ce a fost cu adevărat relevant. De aceea, trebuie să mulțumesc persoanei care din punct de vedere științific a fost în tot acest timp alături de mine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]