2,613 matches
-
de el"24. A continuat să-și exprime speranțele inutile că regele Carol și prințesa Elena se vor împăca. Deși Iorga păstrase relații bune cu amîndoi, Carol și prințesa Elena au vizitat separat școala de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte, în vara lui 193025. Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mării Negre, "o fată simpatică" l-a întrebat: "Sînteți fostul prim-ministru?" "Din nefericire, da", a răspuns Iorga. "Cel mai nepopular om din România", a replicat fata. După căderea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (în iulie 1932) erau chiar și la Văleni de tipul: "Iorga ne-a mîncat salariile și pensiile și ne-a luat pîinea de la gură". Chiar și doamna Catinca a fost obligată să suporte injuriile vulgare la adresa soțului ei în timpul unei călătorii cu trenul: "idiotul ăsta de Iorga". Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Așa cum am văzut, el și-a denunțat colegii comuniști de la Universitatea din București, deși acest lucru nu l-a oprit să se pună ulterior în slujba comuniștilor. Știa întotdeauna cum să-și atingă țelurile. Ca student al lui Iorga la Văleni, a scris de mai multe ori rînduri în care o ridiculiza pe doamna Catinca și a vorbit cu dispreț despre profesorul său, dar specifica: Sigur că l-am insultat pe Iorga... în gînd..." S-a lăudat în fața Camerei de la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a acuzat guvernul de lașitate. Radicalii de dreapta au replicat, declarînd că "Iorga a pierdut legătura cu tineretul". O avalanșă de amenințări legionare cu moartea s-a abătut asupra lui, iar Legiunea i-a organizat un simulacru de "funeralii" la Vălenii de Munte. Studenții legionari nu erau pentru Iorga decît simpli reprezentanți ai anarhiei și ai nazismului. Istrate Micescu, un neobosit susținător al extremei drepte pe lîngă regim, a încercat să penduleze conceptual între Iorga și Legiune. Nu m-a interesat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-a prețuit pe dr. Gaster, pe Sigmund Freud, Albert Einstein și pe mulți alții. A condamnat totodată orice atrocități comise împotriva evreilor de legionari și de naziști. Dr. Anna Colombo, o studentă evreică italiancă, a venit să conferențieze la Vălenii de Munte la invitația lui Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă la largul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă la largul ei și a plecat de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Antiquité el le Moyen Âge (București, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (București, 1935), iar ultimul, Epoque contemporaine (București, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucrării lui Iorga Trei lecții de istorie despre însemnătatea românilor în istoria universală (Vălenii de Munte, 1912), în care, la începutul secolului, încerca să plaseze istoria românilor în cadrul experienței omenirii. După părerea lui Iorga (prezentată în aceste trei volume), cultura română este o sinteză și este ca atare gata să ofere și să recepționeze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scot în evidență faptul că, indiferent de caracterul acesteia, provincia aparține etnic și istoric României. Comment la Roumanie s'est détachée de la Triplice (București, 1931 și 1932) se referă la "răsturnarea alianțelor" României în timpul Primului Război Mondial. În Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sorbona și la Colegiul Franței, continuînd în tot acest timp să țină cursuri la școlile sale din Franța, de la Veneția și de la Roma. Era în curs de organizare școala sa de Arheologie de la Sant-Quaranta (Albania)121. Universitatea de Vară de la Văleni a continuat să funcționeze pînă în vara nefastă a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici "școala Misionară pentru Femei"122. În aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universală. Cursurile au început în mai 1937 cu un ciclu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multă putere, adică URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o vară lungă și fierbinte, în timpul căreia ungurii și bulgarii și-au susținut tot mai insistent revendicările. Iorga și-a deschis pentru ultima oară școala de Vară de la Văleni, ceremonie desfășurată într-o atmosferă aproape palpabilă. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldați la granița cu România. URSS-ul a început să facă declarații cum că ei considerau drept "nesatisfăcător" acordul încheiat în iunie, concesiile teritoriale ale românilor fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decizia de a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tipărite pe ultima pagină, au devenit celebre: Atunci cînd ești înfrînt, steagul nu este predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit să stea cu ei, ca și fiica cea mai mică a lui Iorga, dra Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit să stea cu ei, ca și fiica cea mai mică a lui Iorga, dra Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din antichitate care se refugiau la sînul Mamei Gea și-și recăpătau puterea, el spera într-o regenerare. Devotamentul său față de Văleni ca un fel de sat sămănătorist era foarte asemănător celui al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai mică a lui Iorga, dra Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din antichitate care se refugiau la sînul Mamei Gea și-și recăpătau puterea, el spera într-o regenerare. Devotamentul său față de Văleni ca un fel de sat sămănătorist era foarte asemănător celui al lui De Gaulle față de Colombey les deux Eglises, unde acesta se retrăgea ori de cîte ori avea ocazia. Dar comparația se oprește aici. Alegătorii din Colombey l-au votat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîte ori avea ocazia. Dar comparația se oprește aici. Alegătorii din Colombey l-au votat în proporție de 100% pe De Gaulle, întrucît acesta prevăzuse în testamentul său dorința de a fi înmormîntat acolo. Iorga a fost mai puțin norocos. Vălenii deveniseră un bastion legionar! Bustul lui Iorga a fost distrus de către locuitori, iar el era supus unor provocări permanente. Oamenii de acolo îl spionau (conform inginerului Boeru, chiar în beneficiul Echipei Morții condusă de el). Deosebit de turbulent era Primarul legionar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionar, binecunoscutul Gheorghe Dinescu. Dar tipografia lui Iorga își avea sediul acolo, iar acum, lipsit de mijloacele financiare corespunzătoare, nu putea plăti salariile lucrătorilor. Iorga și-a continuat munca la istoria sa universală, părăsindu-și rareori locuința. O plimbare prin Văleni nu constituia o distracție, în ciuda extraordinar de superbei "veri tîrzii" care predomina în zona respectivă. În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, un cutremur violoent a zguduit partea de est a Valahiei, inclusiv Bucureștiul. Întrucît întreaga vale a Teleajenului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
distracție, în ciuda extraordinar de superbei "veri tîrzii" care predomina în zona respectivă. În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, un cutremur violoent a zguduit partea de est a Valahiei, inclusiv Bucureștiul. Întrucît întreaga vale a Teleajenului (unde se află Vălenii) este situată deasupra unei fisuri seismice, satul a suferit distrugeri foarte mari. Cu toate că nici Iorga, nici membrii familiei sale nu au fost răniți, casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
motive, întrucît nu se exclud unul pe celălalt. La cîteva zile după cutremur, familia Iorga s-a mutat în casa lor rămasă nevătămată de pe Strada Codrului din Sinaia. Trebuie să fi fost o ușurare după atmosfera infestată de legionari de la Văleni. Doamna Lucia a rămas la Văleni. Lui Iorga, doamnei Catinca și servitoarei lor, Aneta Cazacu, li s-a alăturat ulterior în casa de la Sinaia fiica lor cea mai mică, dra Alina Iorga. La Sinaia, Iorga a continuat să lucreze la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe celălalt. La cîteva zile după cutremur, familia Iorga s-a mutat în casa lor rămasă nevătămată de pe Strada Codrului din Sinaia. Trebuie să fi fost o ușurare după atmosfera infestată de legionari de la Văleni. Doamna Lucia a rămas la Văleni. Lui Iorga, doamnei Catinca și servitoarei lor, Aneta Cazacu, li s-a alăturat ulterior în casa de la Sinaia fiica lor cea mai mică, dra Alina Iorga. La Sinaia, Iorga a continuat să lucreze la istoria universală 34. Pe lîngă opera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Aceste dificultăți erau vizibile, dar ceea ce îl îngrijora mai mult pe Iorga era imposibilitatea de a-i plăti pe lucrătorii tipografiei sale. " Nefericiții aceștia trebuie să fie plătiți!... Fie ce-o fi!", repeta Iorga aproape monoton. Da, dar cum? În Vălenii plini de legionari, aceștia exercitau presiuni penibile asupra lui Iorga din cauza acestor salarii neplătite (chiar dacă lucrătorii tipografiei lui Iorga erau cuminți și răbdători). Iorga spera să adune bani din vînzarea unei părți a bibliotecii sale. Cu toate că aceasta era avutul său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și precauți! Iorga nu greșea în privința forței naționalismului, numai că el nu era un veritabil politician, urmîndu-și cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda a tot și a toate". Era un efort disperat. Văleni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga îl considera ca fiind cel mai aproape de un sat sămănătorist, număra puțini oameni sămănătoriști, transformîndu-se în schimb într-o fortăreață legionară. Dar Iorga rămînea inflexibil. În timpul vieții lui Iorga era imposibil ca un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol"", vol. XXII (Iași, 1985), pp. 135-149 36 Manning, op. cit., pp. 94-96 37 N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, București, 1934, p. I 38 N. Iorga, Românismul în trecutul Bucovinei, Vălenii de Munte, 1939, p. 261 39 Lipovenii erau ortodocși ruși sectanți, crud persecutați acolo, care fugiseră în Moldova. 1 Principiul de o viață întreagă al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat autorului în mai multe rînduri în timpul întrevederilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptului că "De Gaulle și-a ales primul-ministru direct dintr-o casetă depozitată într-un seif de bancă", referindu-se la Pompidou și la relațiile dubioase ale acestuia cu patronatul și cu banca Rothschild 33 Americani și români din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 34 "Neamul românesc", 29 noiembrie 1926 35"Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și N. Iorga, Cuvîntarea ținută la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și N. Iorga, Cuvîntarea ținută la întrunirea comitetului executiv al Partidului Național Democrat de la 11 august 1935 la Vălenii de Munte, București, 1935, p. 19 38 Autorului nu-i venea să-și creadă ochilor găsind în corespondența lui Iorga cîteva scrisori ale lui Cuza. Acesta descrie incidentul conflictual banal dintre evrei și gentili care avuseseră loc la Iași, rugîndu-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
capitala Californiei". El confundă cufundarea "Lusitaniei" cu cea a "Titanicului". Americani și români din America, pp. 108 și 160 55 Op. cit., p. 104. Cum spunea Iorga, "l-am respins, așa cum a făcut-o orice naționalist". 56 Bălcescu, Originile naționalismului român, Vălenii de Munte, 1908 57 Șeicaru, op. cit., p. 86. Americani și români din America, p. 71 58 Necesitatea unei enciclopedii a științelor economice, conferință ținută la 1 noiembrie 1934; Academia Înaltă de Studii Comerciale și Industriale din București, București, 1934 59
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]