2,798 matches
-
Teiului", și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor din Drajna. Comuna se află în nord-estul județului, pe cursul inferior al râului Drajna. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B, care o leagă spre sud de Vălenii de Munte, unde se termină în DN1A, și spre est de și mai departe în județul Buzău de , și (unde se termină în DN10). La Drajna de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă. În urma alegerilor locale din 2012, componența Consiliului Local Drajna
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
în trecut, Măgurelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coada Malului, Iazu și Măgurele (reședința). Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului. Este străbătută de șoseaua națională DN1A care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231, care duc la Bălțești, Iordăcheanu și Urlați, respectiv la Gornet și Păcureți. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măgurele
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
de Jos, Făgetu, Fundeni, Gura Vitioarei (reședința) și Poiana Copăceni. Comuna Gura Vitioarei se situează în partea de nord a județului Prahova, în zona subcarpatică din valea Teleajenului. Este străbătută pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, la 28 km de municipiul Ploiești, la sud de orașul Vălenii de Munte. Din DN1A, se desprinde lângă Gura Vitioarei șoseaua județeană DJ100G, care o leagă de Vărbilău prin pădurea Cazacului. Prin comună trece și calea ferată Ploiești
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
se situează în partea de nord a județului Prahova, în zona subcarpatică din valea Teleajenului. Este străbătută pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, la 28 km de municipiul Ploiești, la sud de orașul Vălenii de Munte. Din DN1A, se desprinde lângă Gura Vitioarei șoseaua județeană DJ100G, care o leagă de Vărbilău prin pădurea Cazacului. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta Făget Teleajen. Teritoriul comunei este caracterizat
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Transilvania și țările occidentale de zona dunăreană și de aici cu Orientul, calea văii Teleajenului a fost utilizată din antichitate, fiind singurul drum de care și de postă până la începutul secolului al XIX-lea. Hanul împarțea distanța dintre Ploiești și Vălenii de Munte în doua tronsoane egale; la Văleni, spre ieșirea din localitate, se aflau alte două hanuri tot atât de vechi (hanul "La Frâncu" a fost mutat și remontat în incinta Muzeului Satului din București). Singurul han postal "de drum mare" a
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
de aici cu Orientul, calea văii Teleajenului a fost utilizată din antichitate, fiind singurul drum de care și de postă până la începutul secolului al XIX-lea. Hanul împarțea distanța dintre Ploiești și Vălenii de Munte în doua tronsoane egale; la Văleni, spre ieșirea din localitate, se aflau alte două hanuri tot atât de vechi (hanul "La Frâncu" a fost mutat și remontat în incinta Muzeului Satului din București). Singurul han postal "de drum mare" a ramas "Hanu Roșu" de la Gura-Vitioarei, situație care a
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
secolului al XIX-lea, comuna era formată dintr-un singur sat și făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova. Acesta avea 147 de familii și o biserică zidită din fondurile mănăstirii Mislea. Copiii din comună mergeau la școală la Vălenii de Munte. Satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Satul Bughea de Jos era reședința comunei Bughiile, o comună ce avea școală din 1890, frecventată de 52
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Bughea de Jos era reședința comunei Bughiile, o comună ce avea școală din 1890, frecventată de 52 de copii și o moară pe pârâul Bughea. În Bughea de Jos exista o biserică zidită în 1813 de Damian și Steliana din Vălenii de Munte. Celelalte două sate formau comuna Scăioși (denumită după satul Scăioși, astăzi cunoscut sub numele de "Făgetu"); această comună avea 992 de locuitori, o moară pe râul Teleajen, o școală mixtă cu 53 de elevi și 2 biserici, una
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Văleni (în maghiară "Valény") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele David, Moreni, Munteni și Văleni (reședința). Comuna Văleni este situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Văleni (în maghiară "Valény") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele David, Moreni, Munteni și Văleni (reședința). Comuna Văleni este situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre vest de Bârgăuani și spre sud de Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Văleni (în maghiară "Valény") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele David, Moreni, Munteni și Văleni (reședința). Comuna Văleni este situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre vest de Bârgăuani și spre sud de Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre vest de Bârgăuani și spre sud de Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Văleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,75%), cu o minoritate de romi (23,77%). Pentru 3,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
de romano-catolici (1,23%). Pentru 3,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Cioplești, David, Moreni, Munteni-Ghirăești, Munteni-Văleni și Văleni, având în total 1545 de locuitori. În comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola de „la Țarini” (satul David) din secolele al II-lea-al III-lea e.n.; și situl de „la Morișca
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola de „la Țarini” (satul David) din secolele al II-lea-al III-lea e.n.; și situl de „la Morișca” (satul Văleni), cuprinzând așezări din Epoca Bronzului și din secolele al VI-lea-al IX-lea, precum și o așezare și o necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolele al
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
-al IX-lea, precum și o așezare și o necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), aflat în zona centrală a satului Văleni, ansamblu alcătuit din biserica propriu-zisă ridicată în 1519 și cu transformări suferite în 1866, și din turnul-clopotniță din 1878-1879. Flora Parcului Dendrologic din satul Văleni este foarte diversă, cu o varietate de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
arhitectură, este (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), aflat în zona centrală a satului Văleni, ansamblu alcătuit din biserica propriu-zisă ridicată în 1519 și cu transformări suferite în 1866, și din turnul-clopotniță din 1878-1879. Flora Parcului Dendrologic din satul Văleni este foarte diversă, cu o varietate de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Văleni este foarte diversă, cu o varietate de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni (fosta comuna Botești - acum Valeni), cu hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", ce a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare întâlnim 2 arbori rari și protejați
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Lipănești (reședința), Satu Nou, Șipotu și Zamfira. Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului, la nord-vest de orașul Boldești-Scăeni. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din aceasta, lângă Lipănești, se ramifică șoseaua județeană DJ217, care trece pe la mănăstirea Zamfira și duce mai departe spre Dumbrăvești. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta de călători Lipănești. Conform
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]