2,639 matches
-
sosit, era să trag la otel... dar birzarul... el stia de țe viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.) Zoe: (încet cătră Tipătescu, care râde) Și încă mai râzi, Fănică. Trahanache: Da, mă duceam pe la alegere să văz cum mergem... Nu-i vorba de mers, mergem strună... dar știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo... danache: (strângându-i mâna) Bine că te-am găsit, neicusorule, mersi. (vorbesc amândoi deoparte.) Zoe: (cătră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
avut. Să vedeți. Într-o seară... ținevas nu spui ține... persoană însemnată... da' becher vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă îsi uită pardesiul la mine... A doua zi, voi să-l îmbrac... gândeam că-i al meu... văz că nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe te gândesti? Tipătescu: Peste? Dandanache: (râzând) Peste o scrisorică. Amândoi: O scrisorică. Dandanache: De amor... Amândoi: (mișcați) O scrisorică de amor? Dandanache: O scrisorică de amor cătră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
își ascunde obrazul.) Pristanda: (venind repede din stânga) Coană Joițico! Coană Joițico!... Tipătescu: Ghiță! Zoe: (tresărind) Ghiță... Ce e? Spune! Pristanda: (oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o văz! (foarte agitată) Dă-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Joițico! Coană Joițico!... Tipătescu: Ghiță! Zoe: (tresărind) Ghiță... Ce e? Spune! Pristanda: (oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o văz! (foarte agitată) Dă-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
boală grea...Cere patimă și meșteșug.De aceea artistul nu poate fi un poligraf.Arta cere conștiință;fără un perfect simț de onorabilitate literară nu se pot scrie lucruri de seamă.” “Eroii mă persecută...Forfotesc în mintea mea... Vorbesc...Le văz gesturile;le aud cuvintele. Dar nu știu exact ce spun,nici ce vor face și,pe urmă,mă apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de oamenii religioși. Și unii și alții „se silesc pentru lacrimi”, și le provoacă. însă, în timp ce cei din urmă le înghit, le beau, își spală cu ele „împuțiciunea” din trup, ceilalți le exteriorizează, le lasă să curgă, le varsă în văzul lumii. Omul religios se plînge pe sine: poetul, cel mai adesea, îi plînge pe alții. Lacrima unuia e pentru autocompătimire; a celuilalt e de regret sau de compasiune. Așa cum în istoria vieții religioase a existat o perioadă de abundență lacrimală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noaptea înstelată Ședea pe stînca stearpă, spuindu-i ghicitori"81 ........................................................................... Ce s-a-ntîmplat de-atuncea eu nu-mi aduc aminte Adesea însă noaptea, cînd mai nebun veghez, Eu văd ca și aevea, biserică, morminte, Iar printre ele unul, c-o cruce neagră văz."81 În toamna aceea a anului 1865 județele Botoșani, Dorohoi, Suceava, Neamț, Bacău și Iași au cunoscut o foamete cumplită. La 3 noiembrie 1865, G. Ivașcu, subprefectul plășii Tîrgului, scria cître președintele comitetului permanent: "Suntem de-abia intrați în luna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
inima cultivatorului [...]. În anumite locuri sînt izvoare care scaldă cîmpiile cu apele lor limpezi, iar, din toate, cel mai frumos este Lignon, ce șerpuiește chiar de-a lungul ei [...]. Malurile sale, umbrite pe alocuri, sînt răcoroase și atît de plăcute văzului încît nu se poate să-ți aducă plictiseală. Undele-i limpezi și cristaline se zăresc de aici, iar din tufărișul de pe maluri se aud mii de triluri de păsări felurite. Se află aici fîntîni cu ape atît de reci și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
același timp, eram convins că mă aflu într-unul din colțurile de natură cele mai sălbatice și cele mai ferite, mi se părea că sînt primul muritor care a pus vreodată piciorul în aceste locuri pustii. Uimit, emoționat, fascinat la văzul acestui spectacol pe care cu greu l-ai putea imagina, am rămas pentru o clipă nemișcat și am scos fără să vreau un strigăt de fericire: "Oh Tinian! Oh Juan Fernandez! Iulia, capătul lumii e în pragul porții voastre!". M.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
O. Chrisman cercetează următoarele teme: I. Copilul în istorie; II. Copilul de azi; III. Un curs pedologic de laborator. 1. Cîteva indicații practice. 2. Aparatele. 3. Măsurări. 4. Observații. 5. Experiențe: a. forța corpului, b. capacitatea vitală, c. auzul, d. văzul (7, p. 67, nota 1). Chiar dacă această lucrare era, după cum spune Emile Planchard, "mai mult un manifest decît o contribuție pozitivă la studiul copilului" (2c, p. 29), ea marchează încă un moment în seria acelora care au dus spre conturarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
căreia îi corespund stimulii capabili să asigure dezvoltarea simțurilor. Maria Montessori a confecționat și experimentat materiale didactice pentru fiecare simț, pentru variate activități motrice și manuale. A stabilit dimensiunile, formele, culorile, asperitatea sau netezimea fiecăruia dintre materialele ce se adresau văzului și pipăitului; a stabilit, de asemenea, intensitatea, înălțimea și timbrul sunetelor, corespunzătoare diverselor momente din perioada senzorială. Materialul didactic confecționat de Maria Montessori era alcătuit mai ales din figuri și corpuri geometrice de diverse dimensiuni, culori etc. Ele se adresau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la Paști și o afundă prin ajutorul ciuturei sau lumânăricii până când se luminează bine fața apei. Când a ajuns lumânarea acolo, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, Ca aievea să-l văz! Atunci apa din fântână se tulbură și fata își vede se spune chipul ursitului ei"88. Noi, românii, avem în acest sens un cod anume de interpretare a apei: când visezi apă limpede, este semn că lucrurile se limpezesc și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o pun în brâu. Când se duc la culcat pun brâul jos, bat trei mătănii pe brâu și zic: Brâu, brâușorul meu, Arată-mi pe ursitorul meu, Care-i dat de Dumnezeu, În vis să-l visez, Aievea să-l văz, și apoi se culcă, având nădejde că-și va vedea ursitul"261. Exprimarea în versuri a dorinței ține locul unei formule magice grație căreia se invocă divinitatea. Aceasta poate provoca revelarea viitorului ursit. Termeni precum "arată-mi", "care-i dat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nădejde că-și va vedea ursitul"261. Exprimarea în versuri a dorinței ține locul unei formule magice grație căreia se invocă divinitatea. Aceasta poate provoca revelarea viitorului ursit. Termeni precum "arată-mi", "care-i dat", "să-l visez", "să-l văz" nu indică doar dorința tinerei fete, ci și caracterul operativ al întregii formulări verbale. Pe de altă parte, însuși limbajul persoanelor care practică divinația conține o serie de verbe care indică acțiunea operatorului: a face, a veni, a pleca, a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adică la registrul afectiv (inteligența emoțională de care vorbește Daniel Goleman), vulpea denunță certitudinea că rațiunea reprezintă unica și cea mai importantă cale de relaționare a omului cu realitatea, criticând în același timp serii întregi de filosofi care au privilegiat văzul în dauna celorlalte simțuri: "Zadarnic am sta să căutăm reflecții, fie ele și modeste, sau analize demne de acest nume referitoare la mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să le utilizeze, care să-l motiveze să vină în contact cu o lume care îi opune rezistență, o lume la care accesul se poate realiza cu precădere pe calea simțurilor: prin pipăit, prin miros, prin auz, prin gust, prin văz. "Corpul, afirmă Michel Onfray, este singura cale de acces la cunoaștere". (Onfray, 2000, p. 13) Etica slabă este etica trupului, adică a trecătorului, a momentului, a fragmentului, a întemeierilor locale și trecătoare, este ceea ce Howard Gardner a numit moralitate de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în filtrele memoriei a atmosferei de acasă, a memoriei inconfundabile ale unui ținut; „aerul tare al munților erupe precum aburii încălziți din vasul de înaltă presiune. Virtuțile senzitive ale liricii labișiene fac să se conserve în memoria mirosului ori a văzului crâmpeie de autentică viață epuizată pe cadranul timpului”. Situat în punctul de impact a două forțe, aflat între candoare și fervoare, între inocență și conștiență, poetul se regăsește la intersecția dintre basm și realitate, dintre mit și istorie, dintre o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fi numită „apocaliptică”, un nume, dacă vrem, impropriu pentru că sugerează că ar fi vorba de o mișcare unitară ceea ce era de fapt o serie de grupuri foarte diferite. Ceea ce le unește, după cum o arată numele, sunt „revelațiile” divine primite prin văz și auz sau prin intermediul personajelor preistorice sau istorice (Enoh, Ilie), ridicate la cer și reîntoarse de acolo pe pământ pentru a le comunica oamenilor ceea ce au văzut și auzit. Viziunile și cuvintele lor au fost apoi adunate și în înregistrate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dar din el nu au înțeles nimic! Din cîștigarea de adepți pentru scorneala lor, apostolii aveau și beneficii materiale și bănești, de aceea era mare fierbere între ei și nu se rușinau să-și administre- ze ghionturi și poace în văzul lumii. În Epistola întîi a lui Pavel către Timotei concurența este arătată în toată urîțe- nia ei și datul la gioale se face cu sîrg cum ne scrie Saul cînd se adresează lui Ti-motei care rămăsese la Efes să potolească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de taxie (fototaxie, termotaxie, trofotaxie), iar la ființele pluricelulare este denumită mișcare. Impresia și reacția vor fi cu atât mai complexe cu cât ne apropiem de animalele superioare. Aici percepția impresiei se face prin aparate special adaptate (aparate senzoriale; auz, văz, gust, miros, tact) ce includ celule senzoriale, căi de transmisie (ascendente și descendente), zone de integrare corticală, iar reacția este efectuată prin intermediul celulelor efectoare adică țesutul muscular striat sau neted. După cum ființa răspunde prin reacție la o impresie, fenomenele de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființa trăiește. Chiar și pentru ființele superioare (inclusiv omul), comportamentul în ultimă instanță, nu este decât modalitatea prin care un organism răspunde la un stimul. Acest răspuns presupune un mecanism complex, format dintr-un aparat senzorial de percepție (gust, miros, văz, auz și tact), un centru de procesare, asociere și elaborare a răspunsului (sistemul nervos central) și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Armagedon 2", denunțând acte de corupție ale Primului Ministru. Acuzat că ar fi pus în pericol siguranța națională prin difuzarea acestor informații (care nu erau decât un florilegiu al articolelor publicate în presă pe această temă), Ciuvică e dus în văzul tuturor televiziunilor la Parchet, după o percheziție imobiliară spectaculoasă, iar primul ministru apare în persoană la televizor pentru a "denunța" fapta și presupusele complicități, oferind tot felul de detalii, de pildă despre viața de familie a împricinatului, care probau fără
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în primii ani de după revoluție, când FSN transformase adversitatea politică într-un avatar al luptei de clasă. Invectivele și măsurile punitive au mers de la acuzarea publică a unor personaje de vază ale PNL, începând cu Dinu Patriciu (arestat preventiv, în văzul întregii țări) și continuând cu câțiva miniștri liberali (Teodor Atanasiu, Paul Păcuraru, Decebal Traian Remeș) acuzați public, dar cercetați exclusiv mediatic, pentru pretinse malversații pe care justiția nu le-a probat. Represaliile prezidențiale l-au doborât ulterior și pe Adrian
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât cu ideea importanței limbii în fenomenul național. Mi-aduc aminte că acum 30 de ani Rénan ținu o conferință la Sorbona despre "Patrie". Par'că-l văz. [...] In ultimă analiză el se oprește la limbă. Limba hotărăște despre Patrie și Naționalitate. Unul d-ar rămânea dintr-o patrie zdrobită care să-i vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
când s-a dus să-l vadă. Revenim: ,,Eu i-am propus de mult să-l iau la mine, ei /amicii lui/ au zis că la mine n-are distracție, ba încă și mai mult, m-am dus să-l văz de două ori la Iași și am șezut două zile în hotel până mi au dat amicii voie să-l văd. Niciodată în viața mea n-oi uita lovitura mea morală, când l-am văzut așa mizer, nefericitul a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]