3,233 matches
-
din Franța, cu o stofă englezească la care țineam foarte mult. Sanda a încercat să protesteze, dar cei doi i-au ordonat să stea liniștită pe pat și să nu se amestece. Le-am cerut voie să iau o mică valiză. Cunoșteam procedura. Pe vremea aceea, erau persoane care aveau în permanență pregătită o valijoară, în eventualitatea unei arestări. Era practic să poți avea strictul necesar la tine. Așa că m-am grăbit să iau câteva lucruri și, evident, n-am luat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și scriitor, care, dintr-un lagăr de muncă forțată, a ajuns în ghetoul din Oradea, unde a rămas simulând un tifos, alipindu-se mai târziu de grupul pasagerilor din trenul Kasztner. Cele trăite atunci au fost consemnate în volumul Nouă valize (Kilenc koffer). Cei care nu puteau fugi, așadar cei care nu aveau norocul de a-și rezolva situația, își așteptau soarta căzuți în apatie, ori, precum scriitorul Szerb Antal, precum și Karácsonyi Benő, autorul volumului Partea însorită (Napos oldal), cei care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
urmat preluării puterii de către comuniști s-au caracterizat printr-un amalgam de practici în privința căsătoriei. După unele mărturii, sătui de ororile războiului, oamenii s-au căsătorit în pripă, după câteva săptămâni sau luni sau "vedere"11. Cu câteva lucruri în valiză, tinerii o porneau pe drumul vieții, adesea nenuntiți, numai cu formalitățile îndeplinite la starea civilă, cu certificatul de certificatul în buzunar și cu speranța că lucrurile importante pentru familiei, în special problema locuinței, se vor rezolva de la sine. Câțiva ani
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Romania: reversing the Ceausescu legacy", în Studies in Family Planning, vol. 22, nr. 4, 1991, pp. 231-240. Petru Popescu povestește cum, în anii '70, a cumpărat din Berlinul de Est prezervative de 100 de mărci, suficiente cât să umple o valiză, pentru a le face cadou prietenilor din țară. Petru Popescu, Supleantul, Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 15-29. 9 Traian Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 227. 10 Ibidem, p. 227. 11 Vezi mărturiile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
infernului. Hoții, înarmați cu pistol și stinghii rupte de la paturi în chip de bâte, le fură mâncarea. Ceilalți orbi se supun mârșavelor condiționări pentru atâta mâncare cât să nu moară de foame. Întâi, sunt deposedați de tot ce aveau prin valize mai valoros. Apoi nelegiuiții au poftă și de o distracție cu femei. Degradarea e dincolo de orice suportabilitate. Una din femei moare și e dusă de suratele ei cu mare greutate în curte pentru a fi înmormântată. Soldații care-i dau
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lumea valorilor mercantile îi ținea prizonieră partenera. În realitate, prezența bijuteriei la încheietura mâinii lui Ondine avea exact semnificația opusă. Ea îi înapoiase lui Ian toate cadourile primite de la el, în afară de acel ultim vestigiu rătăcit inițial printr-un fund de valiză și ulterior păstrat, pe undeva în semn de disculpare definitivă a bărbatului de eșecul legăturii. În interiorul rupturii lor găsise în sfîrșit un loc înșiruirii de seninătăți diamantine; simțea că muchiile incisive și necompromițătoare ale pietrelor o definesc riguros, deși fuseseră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ocupase și de rezervarea mașinii. Mașina a fost să fie un Espace de 7 locuri, producție spaniolă după licență Wolksvagen. Dar insuficientă pentru a primi și bagajele. Se găsește soluția: ne va duce, până la granița Franței, Pere, care va lua valizele În mașina lui, și ne va prelua apoi Răgis. Cu Pere În frunte, ne Înscriem pe autostradă. Se circulă cu peste 130 km pe oră, dar Pere e prudent, alege mereu banda din dreapta. Pentru ceva mai mult de 100 de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe oră, dar Pere e prudent, alege mereu banda din dreapta. Pentru ceva mai mult de 100 de km. Plătim, la un punct de control, aproape 10 euro. În sfârșit, intrăm În Franța și ne Întâlnim cu Anne și Răgis. transferăm valizele și În scurt timp suntem la Collioure. Redescopăr sentimentul pe care l-am avut când am fost acolo prima oară. Îmi era teamă că am idealizat eu acel loc, că percepția mea, În timp, s-a dilatat. Dar nu m-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
soartă ciudată. După ce se întorsese în țară, le păstra într-un album, în casa părintească de la Gura Humorului. O dată cu apropierea frontului, în 1944, mama Stelei părăsește pentru a doua oară Bucovina, refugiindu-se undeva în sudul țării. În cele câteva valize care i-au fost furate în tren, se găsea și albumul cu fotografii ale fiicei ei! Pierderea era ireparabilă. Stela s-a resemnat cu greu, dar întâmplarea a făcut ca albumul să se întoarcă la proprietarul său! Stela Huțan cunoștea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
est” - și au păstrat această iluzie prin metode elaborate până la ușa camerelor de gazare pentru a evita revoltele. După cum au depus mărturie fotografii, evreii coborau din trenuri la gările de la Auschwitz și de la alte lagăre de exterminare ducând saci sau valize, neavând nicio idee cu privire la soarta care îi aștepta. Zvonuri despre realitatea lagărelor de exterminare se răspândeau doar foarte încet în ghetouri și nu erau de obicei crezute, așa cum nu au fost crezuți nici curieri ca Jan Karsky, luptător în rezistența
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
acel moment, populația este cuprinsă de panică. Opt milioane de refugiați se revarsă pe drumuri, într-un haos de nedescris. În zumzetul amețitor al bombardierelor germane, printre rafalele mitralierelor, merg împingând, care cum poate, biciclete, landouri, cărucioare pline vârf cu valize sau obiecte de mobilier. Are loc exodul. Astfel, în câteva săptămâni, armata franceză, considerată cea mai puternică din Europa, a fost spulberată de tancurile și aviația lui Adolf Hitler. Teritoriul este invadat, iar guvernul, pus pe fugă. Franța, această națiune
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de împrejurări. Istoriografa Dominique Veillon citează cazul lui Monique A., o fată drăguță care transporta ziare membrilor rezistenței. Ajunsă în gara Lyon-Perrache, vede că pentru a ieși de acolo trebuia să treacă de un baraj al poliției. Or ea avea valiza plină de tipărituri compromițătoare... Ce altceva putea să facă, dacă nu să accepte avansurile unui ofițer german, pe care l-a lăsat să-i ducă geamantanul în schimbul promisiunii unei întâlniri la care, bineînțeles, nu se va duce niciodată? În afara acestor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zit la poartă cu un bărbat care s-a recomandat Ștefan și ne-a explicat că este funcționar la contabilitatea Societății creditului carbonifer, Căuta o cameră de închiriat. s-a împăcat cu mama asupra prețului și imediat și-a adus valiza. A ocupat camera rămasă liberă de la cei plecați către răsărit... La alte câteva zile, într-o după amiază călduroasă, după ce sosise de la serviciu, în grădina casei, despărțită de ogradă printr-un gărduleț, care pleca de la stâlpul porții și ducea până la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rece, fără a-mi putea lua gândul nici o clipă că nu voi fi de folos mamei odată și odată, într-o seară mi-am făcut bagajele și a doua zi dimineața am și plecat la Iași. Îmi pusesem într-o valiză doar niște schimburi și ceva de mâncare. În Iași, orașul studenților și a culturii — Unde e strada Sărăriei ? întrebam eu pe unul și altul, ajuns în gară la Iași, loc unde lumea venea și pleca precum într-un furnicar, cum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o vezi, dacă ți o place, mi-a zis și m-a invitat omul în curte și în casă, să hotărăsc dacă îmi convine ori nu. i-am mulțumit foarte mult pentru vorbe și oferta făcută și, bucuros, am lăsat valiza la el, i-am zis că merg în oraș că mai am și alte treburi de rezolvat, m-am tot uitat bine în stânga și dreapta să văd unde, mă aflu, să-mi rămână întipărită în minte poziția casei, apoi am
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aur. Se făcuse ora cinci, abia se crăpa de ziuă, dar omulețul apăruse îmbrăcat ca din cutie, cu un costum cenușiu, proaspăt, cu cămașă sclipitor de albă și cu un nod ireproșabil la cravată. Proaspăt bărbierit, purta în mînă o valiză de mărime mijlocie și de cea mai bună calitate. Singura mea salvare, în clipa aceea, era să-i vorbesc, să-l fac să nu plece, să nu mă lase iar singură, pradă verbiajului agresiv al bețivului. Și pentru că harta Florenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
n-ar fi părut atît de sordide dac-ar fi avut puțină lumină și iată-ne ajunși pe un culoar curat și aerisit, în pragul căruia ne primește silueta adormită a unui bărbat șchiop și nebărbierit. Ne spune să lăsăm valizele acolo, fără grijă (!?) și să facem ce-om ști, căci paturile se eliberează abia la ora zece. Signora are un pat în camera asta, îmi arată el o ușă. Signore va avea unul mai puțin confortabil într-o mică încăpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
căci paturile se eliberează abia la ora zece. Signora are un pat în camera asta, îmi arată el o ușă. Signore va avea unul mai puțin confortabil într-o mică încăpere improvizată. Bruno rîde, îmi atrage atenția să încui totuși valiza și zice: Hai să-ți arăt Florența în lumina primelor ore ale zilei! Și atunci a început povestea. Căci ce altceva au însemnat oare acele două zile ce au urmat, zile și seri în care un spiriduș căzut de nu știu unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
roșu, cu șolduri, sîni și o gură coborîte dintr-o peliculă felliniană, ne primește cu un zîmbet izvorît din întreaga sa dantură impecabilă. Camerele sunt curate, paturile făcute și signora Cesca Manzo ne cere pașapoartele. Bruno pleacă să-și desfacă valiza în chilia ce-i fusese repartizată și signora Cesca mă măsoară lung, din cap pînă-n picioare, izbucnind în rîs: Cînd al meu mi-a spus că au sosit doi clienți, femeie și bărbat împreună, am țipat la el că de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aplicele de cristal și aramă, răspîndeau o lumină blîndă pe pereții tapisați cu mătase. Eram în încăperi din alte vremi, în timp ce de afară se auzea muzica de seară a naturii. De îndată ce groomul a bătut la ușă și ne-a adus valiza, ne-am dezbrăcat de hainele transpirate de peste zi și m-am repezit spre camera de baie. De fapt, camerele e mai bine spus. Prima, mai mare decît salonul meu din Fontenay, avea într-un capăt wc-ul și în celălalt un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
va trebuie. În definitiv de ce nu aș accepta?!... Câteva zile vor trece imediat... Voi merge la colonelul B. și-i voi cere un concediu medical la întoarcere. Se va descurcă el acolo, la Spitalul Militar. Începu numaidecât să-și pregătească valiză cu strictul necesar. Avea doar o mie de lei disponibili, dar speră să se descurce acolo, de o cafea, de un dulce, de niște suveniruri măcar... -Da, da, mulțumesc mult!.. Accept cu plăcere, doamna!... Vă voi vizită la întoarcere numaidecât
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
finalul de la Sarsanela: „PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De 18 ani nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în rucsacuri, în genți, coșuri, valize, pungi colorate de plastic, cu taxiul, pe jos, în tramvai sau pe bicicletă, în mașină, tren, avion, autocar sau vapor, ba chiar de două ori în căruță. Dacă socotesc o medie de 10 kg/zi (deși uneori duc de trei-patru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
un teren în centru. I-au sechestrat familia, iar acesta, disperat, a semnat. Acum, în sfârșit, aud că le-au închis. Pe viață, sper, pentru că dacă se trezește Băse cu vreo idee stupidă de grațiere, ne-am dat foc la valiză! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Castorul gol Luiza VASILIU Înțelegeți-mă, vă rog, n-o caut cu lumânarea. Dimpotrivă, am vrut să mai citesc și altceva, am deschis „Die Zeit“, și-acolo am dat de un articol de Joachim Fritz-Vannahme, despre caracterul scandalos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
cea mai performantă. Bărbatul ei, care nu se lasă condus de sentimente, crede că rațiunea trebuie să primeze. Rațiunea, în cazul de față, este avizul medicilor. Care este avizul medicilor? Avizul medicilor este favorabil reunirii familiei. Strâng tot și închid valiza. La ieșire, printre alte hârtii, i se înmânează o rețetă pentru o analiză a sângelui peste trei luni: să nu fi luat sida, din întâmplare, în urma unei transfuzii... În sfârșit, acasă. O așteaptă o înștiințare de la asigurările sociale, în legătură cu afecțiunea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de o casă cu aer burghez, destul de banală, care nu are nimic din acele locuințe aristocratice, bântuite de fantome și împovărate de taine de familie. Ziua se anunță frumoasă. Locotenentul se scoală bine dispus. Cât își face toaleta, Ion deschide valizele și aranjează lucrurile în dulap. Viața de regiment e pe cale să reintre în normal. Echipat în uniformă, cu obrazul încă arzându-i de tăișul briciului, iese pe terasă. Marea matinală îl amețește. Doamna Segal pare liniștită, lumina zilei i-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]