26,132 matches
-
Piața neagră a țigărilor este alimentată constant din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia, România având a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km. L-am întrebat despre fenomen pe Claudiu Ardeleanu, director general Direcția Generală a Vămilor: „Comerțul ilicit cu țigarete este un fenomen global și complex. Acesta cauzează pierderi anuale importante la bugetul Uniunii Europene și la bugetul național. Aceste pierderi sunt cauzate de neachitarea taxelor vamale, precum și a altor taxe, inclusiv taxa pe valoarea adăugată
Rețeaua Underground. Cât câștigă șefii din umbră ai unei operațiuni care costă România 600 de milioane de euro anual () [Corola-blog/BlogPost/339008_a_340337]
-
gest, dar mă gândesc în același timp că ar fi putut vorbi cu oamenii, ar fi putut escalada acest conflict”, povestește pentru Republica.ro Mirela Dumitrescu. Îți recomandăm Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! M.I. , care a dorit să nu îi fie făcut public numele „pentru că prefer să stau mai în umbră și să mă judec cu ei”, avea bagajele făcute vineri seara și spune că a avut un șoc atunci când a primit emailul
E-mailul care le-a stricat vacanța. „Sunt conștientă că nu-mi voi mai recupera banii” () [Corola-blog/BlogPost/339063_a_340392]
-
Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
legăturile comerciale. Pe drumurile țării circulația mărfurilor devenise mai consistentă, una din căile comerciale cele mai cunoscute și accesibile fiind drumul care lega Târgoviștea de Câmpulung și Brașov și care trecea prin Rucăr. Acest sat este menționat ca punct de vamă încă din primele documente ale secolului al XV-lea. Între cele 527 documente istorice slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ORAȘELE MELE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașele mele de fier, de nichel și de aramă luați aminte și nu mai dați vamă acestui din urmă pristav de boala timpului bolnav că e pătat de sânge pe mâini și slujește la doi stăpâni: pe unul îl cumpără, pe altul îl vinde și tot mai pretinde bir și merinde! Referință Bibliografică: Orașele mele / Ion
ORAŞELE MELE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340841_a_342170]
-
din ecou. E var-acum, iubito, pădurea-i amorțită sub valul de căldură ce urcă tropical, și-aștept un glas de mierlă să-mi fluiere romanța cu aripi de lumină venită din astral.. La ceasul, când amiaza își toropește glasul sub vămile albastre arzând cu dor sub frunți, te-aștept pe potecioara care-ți cunoaște pasul, să urci, să urci, iubito, în munții mei cărunți. Leonid IACOB Referință Bibliografică: vis de vară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul
VIS DE VARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340864_a_342193]
-
Sau ce teamă... Când îți înfiezi în fiecare zi Masca resemnării Și-o hrănești cu cea mai ieftină pâine, Necurmată întoarcere a visului Pe altarul de lumină Al apropiatei înălțări. ÎN PARTEA CEALALTĂ Vom afla atunci, că am trecut ultima vamă Când firea cunoscută a lucrurilor Va fi inversată Și îndărătul va deveni înainte, când toți cei deja plecați Cu toată uitarea lor Ne vor sta în față Precum cocorii în vârful cârdului, Iar noi, vom veni din urmă Învățând cum
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Avem fețe de icoane și ne credem măcar sfinți, Dar în ochiul dintre spații plânge gândul chinuit Care se trezește-n ruga ignoraților părinți... Nu avem nimic în lutul ce se pierde la hotare Între viață și tăcere, când la vamă ne oprim Suntem cu fățărnicia, frați; cu ortu-n buzunare Spre aceleași destinații, suflete și vieți hulim... Referință Bibliografică: Suflete și vieți hulim - poezie de post / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi
POEZIE DE POST de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341259_a_342588]
-
observă privirea aia pe care o știa atât de bine, nu era primul român care îl privea în felul acesta de când se întorsese în țară. De fapt făcuse cunoștiință cu acest fel de a privi de când intrase în țară, de la vamă. Vestimentația lui era plăcută de mulți, dar nu inspira încredere, ceea ce îl scotea din sărite. Observase că în țară, mentalitatea românului nu evoluase prea mult și multe lucruri erau la fel, începând cu felul de-a gândi. Avea impresia că
CĂPITANUL VASILE (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341200_a_342529]
-
găsit-am cărare, Lumi am umblat căutându-mi noroc Când norocul-mi ieșise în cale. Ascultă cum sună tulnicul, lung, Iubirea ei o simt cum mă cheamă, Doamne, mă lasă în creste s-ajung Viața mea ți-o las apoi vamă. Nu-ți cer să-mi îndrepți greșelile toate Nu-ți cer nici arvună vreo zi să-mi mai dai Mă lasă s-ajung , tulnicul sună Doar o clipa Doamne răbdare mai ai . Ce am pierdut n-am să aduc înapoi
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341374_a_342703]
-
și am aflat că am ajuns la „casa ouălor încondeiate”, care mi-a rămas în amintiri cu acest nume pentru că niciodată în viață nu am văzut atâtea ouă adunate la un loc. De fapt, este vorba de Muzeul oului din Vama, în „inima Bucovinei”, cunoscut în zonă ca atelier de încondeiat ouă. Localitatea VAMA din județul Suceava este așezată pe drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
rămas în amintiri cu acest nume pentru că niciodată în viață nu am văzut atâtea ouă adunate la un loc. De fapt, este vorba de Muzeul oului din Vama, în „inima Bucovinei”, cunoscut în zonă ca atelier de încondeiat ouă. Localitatea VAMA din județul Suceava este așezată pe drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a Bisericii din
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a Bisericii din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a Bisericii din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut, ca
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a Bisericii din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut, ca obiectiv turistic, Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată în 2001 la Muzeul Satului Bucovinean din
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată în 2001 la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Din jurnalul de călătorie al împăratului Francisc I, din 1817, aflăm că aici, la Vama, un mare proprietar de terenuri silvice și patron industrial din vremea stăpânirii habsburgice, pe nume Manz, avea o „uzină” metalurgică, o forjă cu cinci ciocane. El făcea șine și bare de fier pe care le vindea cu amănuntul în Bucovina
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului http://www.youtube.com/watch?v=5vdrTZqszVA&feature=plcp&context=C3dadc4eUDOEgsToPDskLcqP7ufWfcC4uJLDml95HH te voi căta Te voi căta în clipele-nserării când viscoli-va iarăși iarna grea, și, răsărit din vămile uitării, te voi chema să fii din nou a mea. Să nu te temi de glasul de vântoasă ce șoșotește-in gard de mărăcini; îmbracă-te, iubito, în straie de mireasă și vină-ncet spre munții mei cu pini, Unde troiene
TE VOI CĂTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341478_a_342807]