14,506 matches
-
și ale primilor gardieni de la penitenciarele care au acești funcționari, dar adaptate la specificul fiecărui penitenciar În parte. Radu Ciuceanu, op. cit., p. 184. Ibidem. Din tabelul care exprimă rezultatele SPSS În funcție de variabila origine socială, se poate observa că există o variabilă lipsă. Ceea ce Înseamnă că pentru unul dintre cei 100 de indivizi introduși În baza de date nu s-a completat nimic În dreptul respectivei variabile. Motivul este lipsa din dosar a informațiilor cu privire la variabila origine socială. AANP, Fond Secretariat, Dosar FN
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
socială, se poate observa că există o variabilă lipsă. Ceea ce Înseamnă că pentru unul dintre cei 100 de indivizi introduși În baza de date nu s-a completat nimic În dreptul respectivei variabile. Motivul este lipsa din dosar a informațiilor cu privire la variabila origine socială. AANP, Fond Secretariat, Dosar FN/1956, inv. sub nr. 24, p. 348. AANP, Fond Secretariat, dosar nr. 3/1968, vol. III, pp. 3-4. Paraschiv Vagu (coord.), op. cit., pp. 560-561. Ibidem, pp. 233-234, 682. Reciclarea cadrelor (În limbajul comunist
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
precizie; valoarea inițială; modul de alocare a memoriei pe parcursul prelucrării (static, dinamic). Valorile datei pot fi precizate prin enumerare sau printr-o proprietate comună și pot fi numere, valori logice, șiruri de caractere. În funcție de valoare, datele se clasifică în: date variabile (variabile) - date care pe tot parcursul procesului de prelucrare pot lua orice valori din domeniul de definiție a datei; date constante (constante) - date care pe parcursul procesului de prelucrare își păstrează aceeași valoare din domeniul de definiție al datei. Din punct
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
valoarea inițială; modul de alocare a memoriei pe parcursul prelucrării (static, dinamic). Valorile datei pot fi precizate prin enumerare sau printr-o proprietate comună și pot fi numere, valori logice, șiruri de caractere. În funcție de valoare, datele se clasifică în: date variabile (variabile) - date care pe tot parcursul procesului de prelucrare pot lua orice valori din domeniul de definiție a datei; date constante (constante) - date care pe parcursul procesului de prelucrare își păstrează aceeași valoare din domeniul de definiție al datei. Din punct de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
element are un unic element care îi succede, iar ultimul element are un unic element care îl precede. Cele două capete ale listei se numesc bază, respectiv vârf. Pentru definirea listelor liniare și a relațiilor de ordonare liniară sunt folosite variabile pointer, astfel încât elementele listei apar ca perechi sau triplete care, în afara elementului de dată, conțin referințe ce indică locul succesorului, respectiv locul succesorului și predecesorului. În practică se întâlnesc următoarele tipuri de liste liniare: stiva sau lista LIFO (last in
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
formează o entitate referită printr-un identificator. De regulă, acest identificator trebuie să sugereze conținutul informațional al înregistrării logice (de exemplu, articolul ARTSALAR conține date privind salariații unei întreprinderi). Caracteristicile înregistrărilor logice sunt: lungimea (numărul caracterelor conținute), care poate fi variabilă sau fixă și formatul (fix: toate înregistrările au aceeași lungime; variabil: înregistrările au lungimi diferite). Câmpul de date este o entitate de date constând dintr-un număr de caractere, cuvinte sau coduri, tratate împreună ca un tot unitar. Câmpurile care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
trebuie să sugereze conținutul informațional al înregistrării logice (de exemplu, articolul ARTSALAR conține date privind salariații unei întreprinderi). Caracteristicile înregistrărilor logice sunt: lungimea (numărul caracterelor conținute), care poate fi variabilă sau fixă și formatul (fix: toate înregistrările au aceeași lungime; variabil: înregistrările au lungimi diferite). Câmpul de date este o entitate de date constând dintr-un număr de caractere, cuvinte sau coduri, tratate împreună ca un tot unitar. Câmpurile care se referă la aceeași entitate (de exemplu: NRMARCA, NUMESAL, SALBAZA etc.
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
componentele lor, care sunt: suportul material, personalul, echipamentele, materialul informativ și simbolurile. Suportul material este format din clădiri și amenajări, mediul ambiental, și suportul logistic, ce se constituie în componente indispensabile pentru fiecare serviciu. Ponderea deținută de suportul material este variabilă de la un serviciu la altul, atât ca formă materială, cât și prin contribuția adusă în derularea și consumul serviciului. Sunt puține situații în care suportul material este mai redus, cum ar fi: în cazul serviciilor de consultanță, expertiză, evaluări sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sale și ca atare, este diferit pentru fiecare ocazie de realizare a sa. Serviciile presupun relații interumane directe. Gradul de satisfacție pe care îl produce un serviciu este greu de previzionat, deoarece derularea lui depinde de o multitudine de factori variabili pentru fiecare caz în parte. Prin acțiuni de standardizare se pot impune condițiile în care va avea loc prestația serviciului. Baza materială privind mașinile, aparatele, mobilierul, dotările care facilitează serviciul, fiind bunuri materiale, se pot supune sistemului de certificare a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un „rit purificator” (Lucian Raicu). Dacă nu se poate spune că ar fi propriu-zis un „poet fără evoluție”, trebuie observat că la el „evoluția” e discretă, greu sesizabilă, rezidând mai degrabă în fine modulații de ton ori în focalizarea „tematică” variabilă, decât în prefaceri radicale de viziune și manieră. Câte un „personaj” - cum ar fi „detectivul Arthur” și Julien Ospitalierul (preluat din Trois contes de Flaubert), parțiale alter ego-uri ale eului liric, dar și, cu „partituri” mai mici, Reparata și Pirata
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
început anual, apoi bianual, între 1983 și 1989. Primul număr iese sub îngrijirea unui colegiu de redacție alcătuit din Otto Benkö, Crișu Dascălu, Eugen Dorcescu, Rodica Suflețel, colegiu care se schimbă la următoarele apariții. C. C. de s. are un număr variabil de pagini, oscilând între 130 și 240. Pe lângă secțiunile Istoria limbii, dialectologie și Științe sociale, fiecare număr conține o secțiune substanțială intitulată Poetică și stilistică, în care sunt publicate studii teoretice și analitice asupra textului literar, asupra metodelor de abordare
CAIETUL CERCULUI DE STUDII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286008_a_287337]
-
, publicație culturală apărută la Cernăuți între 1920 și 1937. Numărul de pagini este variabil, de la 80 la 254. Se publică poezie de Al. Vlahuță (Vifor, Dreptate), St. O. Iosif, D. Anghel, precum și de G. Rotică, George Voevidca, Constantin Berariu, Adrian Forgaci, V. Loichiță, C. Morariu, V. Bogrea, George Ranetti, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
, revistă care a apărut la Paris între 1951 și 1960, trimestrial în primul an, bianual un timp, și anual în cele din urmă, cu un număr variabil de pagini (majoritatea numerelor având aproximativ 130 de pagini). Realizată în condițiile materiale modeste ale exilului și purtând subtitlul „Metafizică și poezie”, C. de d. are chiar aspectul unor mari caiete cu filele capsate și textul multiplicat. Redactori sunt Virgil
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în Iarba rea piesa lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe un șantier apare fără o individualitate bine precizată (...). Cum se manifestă individualizarea esenței
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele se întrepătrund parțial, se potențează reciproc, se presupun unele în altele. Procesul autonomizării este deosebit de complex, acesta presupunând atât o reproducere și o menținere a unor elemente stabile, viabile în contexte variabile, cât și o schimbare a perspectivelor vechi de înțelegere și lecturare a lumii. Autonomizarea în educație devine obiectul învățării pentru individ, reprezentând o garanție și un element determinant al perfecționării devenirii sale. Procesul autonomizării este acel act prin care persoana
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
numeroase, foarte variate, mediatizate și directe, fragile, specializate Forme de solidaritate Mecanică Organică Comutativă Teritorii (spațiul relațiilor sociale) Puternic autarhice și închise, centrate pe local Integrate într-un ansamblu mai larg, întredeschis, cu fundament național Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
p. 38): 1. Coevoluție și coexistență. Toate formele de medii de comunicare coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex, adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlalte forme existente. 2. Metamorfoză. Noile media nu apar spontan și independent - ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind mai degrabă să se adapteze și continuă să evolueze decât să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de mânuit Loc de desfășurare și testare Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) În sala de clasă În orice loc Data fixată dinainte 24 de ore/7 zile, în mod instantaneu Delimitare temporală exactă Intervalul de timp este variabil, atât cât îi trebuie fiecărui cursant Teste standardizate Teste individualizate Feedback sărac Feedback bogat Feedback întârziat, amânat Feedback imediat Teste cu același grad de dificultate și lungime pentru toți Flexibilitate sub aspectul dificultății și numărului de probleme de rezolvat Majoritatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
teoriile anterioare. Preocuparea sa principală este deprinderea pentru a cărei studiere face experiențe asupra reflexelor condiționate, fiind adeptul legii efectului, promovate de Thorndike. Logica de bază a sistemului lui Hull constă în aceea că a introdus în relația S-R variabila intermediară O. Stimulul S afectează organismul O și ceea ce se întâmplă în consecință răspunsul R depinde de O în egală măsură ca și de S. În conformitate cu această logică, în experimente se măsoară mărimile de intrare (input) și cele de ieșire
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
om preferință pentru activitățile scurte și ușoare (principiul celui mai mic efort) și este maleabil deci poate fi învățat. variabilele intermediare includ procese cognitive și de atingere a scopului, de unde se poate deduce natura psihologică și nu fiziologică a acestor variabile . În accepțiunea concepției lui Tolman (cf. M. Epuran) “subiectul este un participant activ în procesul învățării, organizând stimulii, acordându-le semnificație și răspunzând în consecință. Învățarea reprezintă formarea unor unități sintetice sau structuri de tip "gestalt" între datele cognitive. În virtutea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
metodă de investigație. În acest caz, metodologia de simulare se bazează pe definirea procesului de simulat în termenii unui model matematic sau statistic. Modelul poate fi atât stohastic, cât și deterministic. La modelele stohastice, secvențele de evenimente depind probabilistic (sau variabil) de relațiile cauză efect. În modelele deterministice secvențele de evenimente studiate depind în mod strict funcțional de relațiile cauză-efect. Modelul este apoi codat ca program de calculator ce poate fi rulat de câte ori este nevoie cu fiecare din condițiile de interes
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
următoarele laturi : • mulțime de elemente E; • mulțime de interacțiuni, în care se disting : • relații interne Ri între elementele E ; • relații externe Re între elementele mulțimii E și elementele mediului înconjurător -; • dinamica specifică, cele trei mulțimi E, Ri, Re având caracter variabil în timp ; • finalitatea -scopul sistemului-. Finalitatea scoate în evidență caracterul neîntâmplător al interacțiunilor, contribuind la individualizarea și caracterizarea fiecărui sistem. -D.Rădulescu, S. Minoiu ,E.Stan 1977 Un sistem E poate fi definit ca o mulțime de elemente aflate în
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
în interacțiune, cu o dinamică și finalitate proprii. În virtutea principiului conexiunii universale, orice sistem poate fi considerat subsistem element al unui sistem mai complex și invers, orice element -subsistem poate fi la rândul lui un sistem. Având în vedere caracterul variabil în timp evidențiat de șirul de stări ale sistemului luat în considerare sau, cu alte cuvinte, comportarea sa dinamică, rezultă că procesele și fenomenele pe care le simulăm sunt reprezentate tocmai de acest șir de stări. De exemplu, cuplul sportiv
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cuplul sportiv - antrenor poate fi considerat un sistem alcătuit din două elemente - sportivul și antrenorul între care există o mulțime de relații interne. La rândul său, acesta stabilește o mulțime de relații externe cu mediul. Sistemul are o dinamică -caracterul variabil în timp-, precum și o finalitate - performanța. Din punct de vedere al relațiilor interne, șirul de stări ale sistemului este reprezentat de procesul de pregătire, iar complexul care cuprinde atât relațiile interne - procesul de pregătire, cât și relațiile externe concursul și
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
a. Rezistență în regim de viteză; b. Rezistență în regim de forță; c. Rezistență în regim de detentă; d. Rezistență în regim de îndemânare. 4. În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a. Rezistență în efort constant; b. Rezistență în efort variabil. În schiul alpin, capacitatea aerobă este extraordinar de importantă, ea jucând un rol determinant în recuperarea (revenirea) rapidă între coborârile de antrenament, între manșele din concurs, etc. În plus și implicit, capacitatea aerobă își aduce din plin aportul la derularea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]