9,893 matches
-
mult conștiința moldovenească, adică românească! Am fost să-mi revăd prietenii. Pe Nichita, Ludmila, Lidia, Leo, Iurie etc. Mi-am făcut o mulțime de noi prieteni în atmosfera ce a atins cote incendiare pe parcursul călătoriei și a marșului Reunirii. La Vatra, după 15 km de marș, le-am urat drum bun bravilor tineri ce peste câteva zile vor fi la București. Cu siguranță pe drum la Strășeni, Călărași, Cornești, Ungheni și în România, vor fi întâmpinați de sute de mii de
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
că cei doi turci care dădeau foc casei erau chiar camarazii săi de oaste: Ismail și încă unul, Hakim, un sirian. Atunci Milan puse o săgeată în arc, ținti săgeata spre Ismail și strigă cât îl ținu pieptul: - Nu da vatra na moj kutija! Nu da foc la casa mea! Ismail, speriat de vocea puternică a lui Milan, întoarse capul și rămăsese stană. - Ti Milan? Ti si jiv? Tu Milan? Ești în viață? Te-am văzut căzut ca mort pe câmpul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
vale, spre sat. Aici mi-a făcut rost de un cal și o sanie cu care am ajuns la dispensarul comunei. De aici însă, constatându-se că sunt tare bolnav, au chemat o salvare ca să mă ducă la spitalul de la Vatra Dornei. Dar și aici, a doua zi, după câteva investigații și, mai ales, aflând că-i vorba de un caz grav de iradiere, medicii au decis să mă trimită la Cluj. Situația m-a speriat și mai tare și pentru
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
și că am atâtea neliniști doar din cauză că nu ne cunoaștem bine. Cât am stat la bunica mea, în fiecare zi am trăit cu speranța că vei veni să ne vizitezi. De ce n-ai venit? Chiar și pe peronul gării din Vatra Dornei încă te-am așteptat. Nu știu de ce n-ai venit! Pentru mine, satul bunicii mele este paradisul de pe pământ. Mă crezi cumva o fată înfumurată? Aș putea să fiu, desigur, doar sunt bucureșteancă. Părinții mei sunt profesori universitari: tatăl
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Puterea razei abastre (2) Îmi amintesc cu lux de amănunte ziua când venisem să-mi iau în primire postul de la primul meu loc de muncă. Întâi și-ntâi m-am prezentat la Primăria orașului Vatra Dornei, de care ținea Observatorul, ca să arăt peticul de hârtie pe care era scrisă repartiția mea. Celor de acolo numai de Observator nu le ardea în acel moment! Ce să facă ei cu unul ca mine? Văzând nerăbdarea cu care
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ziua bună ziua? Uită-te și tu la palmele tale cum arată! Uită-te la călcâiele tale crăpate! Nu-ți mai încap în pantofii de mireasă, femeie... Ce-am făcut noi în toți anii ăștia? Și noi n-am stat pe vatră ca puturoșii... - Da' ce-ai fi vrut să facem mai mult, omule? Îți lipsește ceva? a sărit femeia ca arsă. N-avem ce îmbrăca ori ce mânca? N-am înțeles... - Că nu înțelegi tu, e treaba ta... Tu nu vezi
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
și umbra ta-n mine se mai ascunde,O, femeie, unde-mi sunt anii rătăciți, unde?... XII. LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT DE IUBIRE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016. Am mâncat pâine de vatră, băut-am vin de nemurire, pentru că era prea seară în vie, ne-am întâlnit în poezie. Am tot cântat ,am tot dansat, pictați pe pânzele abstracte, am tot zâmbit, am lăcrimat, de bucuriile înalte. Ne-am amintit de Donna Alba
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
calul și șareta. ascunse în timp de neuitat. Când am plecat era prea seară, cu despărțiri de rămas bun, din Drăgășaniul cel Bătrăn, primitor și iubitor, ca vinul bun, Nu mai plecam nicicând! Citește mai mult Am mâncat pâine de vatră,băut-am vin de nemurire,pentru că era prea seară în vie,ne-am întâlnit în poezie.Am tot cântat ,am tot dansat,pictați pe pânzele abstracte,am tot zâmbit, am lăcrimat,de bucuriile înalte.Ne-am amintit de Donna Alba
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
se căpătuiască. Puțini dintre ei, s-au transformat în agricultori navetiști - de nevoie, bine-nțeles - și își ajută părinții sau bunicii, la muncile câmpului, doar în weekend. Relativ animate sunt crâșmele, unde se mai adună încă puținii locuitori rămași în vatra satului, spre a pune țara la cale, în compania unei pălinci băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
toate melicurile!” Îar tăcurăm, urcam niște serpentine abrupte și șoferul era atent la volanul lui. Se zăreau pe fereastră stânci prăpăstioase, hăuri adânci și coame de dealuri potolite cu câte-o stână spânzurată în vârful lor în care ardea o vatră de foc. Pe parbriz, jos la bord, șoferul își lipise o colecție de ilustrate japoneze cu fete care-ți fac cu ochiul pe care eu le vedeam în farurile mașinilor care ne depășeau. Îmi pusesem în gând ca de fiecare
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Minișului și am devenit, pentru o zi, gugulani. Aflată la a șapta ediție, Sărbătoarea Muzeelor sătești de la Bozovici , a reunit sub cupola exponatelor, colecționari din Covasna, Arad, Timiș, Caraș, Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi, înscrisuri, icoane, obiecte de uz gospodăresc , reviste, degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie, Gheorghe Fulga
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
Jarul din poveste iarăși ia amploare, Renii înhămați la sănii de dor Aduc bucurii chiar din lumea lor. Cerul potcovit cu norii de plumb Umbrele își lasă pe satul din dâmb Poalele câmpiei înflorind ninsori Iarăși se-aranjează pentru sărbători. Vetrele bătrâne întețesc iar focul, Din icoane plânse crește busuiocul. Lacrima-nghețată într-un vâsc sfios Ne vestește Anul Nou și cu folos. La căsuțe sure îngropate-n nori Vin cu-alai de îngeri fete și feciori Și cântă colinda din
VEȘNICIA CLIPEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382073_a_383402]
-
adăpost noaptea. În rest, toate acareturile și toate vasele de bucătărie erau prin curte, pe sub umbrare de frunze, sau pe jos pe rogojini, ori atârnate pe garduri și ramuri de copaci, să fie cât mai aproape, mai la îndemână, lângă vatra de foc. Dintre sutele de căsuțe, una atrăgea privirea cel mai mult. Era casa evreului Efraim. Ziua, o femeie tânără, Hannah pe nume, având fața arsă de soare și părul negru, înveșmântată în cămașă lungă, albastră și încinsă cu sorț
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
reviste, emisiuni radio și, nu în primul ori ultimul rând, la TV... Și atunci, în asemenea condiții, mai putem vorbi de existența unei reale culturi, în creștere, pe tărâmul strămoșesc, din care nici un adversar istoric nu ne-a clintit de pe vatra străbună?! Mai putem vorbi despre aportul revistelor în educarea oamenilor, în formarea de caractere? Eu cred că NU..., cel puțin în următorii ani. Poate doar, dacă actualul președinte al țării nu va uita că „educația este o prioritate”, cel puțin
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
-ti haină Și imbraca-ma pe mine ! Tristă , sunt și rătăcita , Iar hainuta-ti cenușie , Mi se potrivește mie . Vântul aspru ma-nfasoara, Ploile îmi bat în geamuri, Pun zăvoarele la ușă , Focu-i stins , e doar cenușă Și funingine , în vatra . Cucule , stinghera-s astăzi , Părăsita si-ntristata . Mierla ,-n ram nu vrea Să-mi cânte , Ciutele nu vin la ape . Norii negri-isi cern durerea , Pește câmpuri zboară corbii , Croncănind , bătând din aripi , Stoluri negre , soli funebri Dintre nori , zâmbind șăgalnic
CUCULE , DEZBRACA-TI HAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380342_a_381671]
-
mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea frunte. ------------------------------ Gențiana GROZA Mărișel, Munții Apuseni toamnă
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea rotundă, Cașul, abia scurs, tăiat, Ne-aștepta, legat cu fundă, Să-l ducem la botezat. Cu un colț de pâine ruptă, Înmuiată-n mierea dulce, Gura lacomă se-nfruptă Și pe buze-un of aduce
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
adună în Sala „Mircea Eliade” din incinta Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”, nu doar din bucuria de a se întâlni să-și dea de veste unii altora despre realizările lor literare, cât mai ales din setea de a adăsta împreună la vatra culorilor fără grai, preschimbate-n poveste de artiști pictori și, care-și așteaptă de la poeți tălmăcire în cuvânt, după ce aceștia îl vor fi trecut prin „filtrul” celor cinci simțuri, făcând o reverență fiecăruia, cum se cuvine unor îngeri păzitori. Așa
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
În așa numita Problemă Basarabeana se află pe pozițiile istoriografiei burgheze românești... 2. Pledează pentru necesitatea revizuirii hotarelor RSSM... Ca urmare este exmatriculat, rechemat în Țară. După mai multe necazuri obține restabilirea la catedră. Mai tarziu, Vasile este întemeietorul cenaclului „Vatra” (1989), care a adunat mii de oameni ce s-au încadrat în Mișcarea pentru Renaștere Națională din Basarabia. V.Dobrogeanu a fost de la începuturi unul din membrii activi, fondatori ai Frontului Popular. În 1989 întemeiază filiala Bălti al Frontului Popular
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă joc și eu, mă joc dar nu cu pietre pe care la-ntâmplare să le-arunc. Nu tulbur ape și nu-mi las pe vetre de sihăstrii sau vifor niciun prunc ce nu mai tace și nici nu zâmbește. Îi legăn cerul pe un braț de gând, îi desenez pe-un geam ce se-aburește cu degetele liniștii un rând și-ncerc orice ca să se
MĂ JOC ȘI EU de AURA POPA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380516_a_381845]
-
articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. SATUL MEU, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. Satul meu, grădină-n floare, Nu-ai în lume - asemănare, Grădinar din vită crasă-i Satul meu, vatra duioasa. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, ... Citește mai mult Satul meu, grădină-n floare,Nu-ai în lume - asemănare,Grădinar din vită crasă-iSatul
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, ... Citește mai mult Satul meu, grădină-n floare,Nu-ai în lume - asemănare,Grădinar din vită crasă-iSatul meu, vatra duioasă.În Ponoare pe colineAuzi cântece străbune,În satul cu nemureleUnde-s dorurile mele.Satule, tu astăzi eștiFăt-Frumosul din povești,... ÎI. OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI?, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
fericit pentru urmași. Nu scriu intru slavă mea... Scriu pentru a slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
fericit pentru urmași. Nu scriu intru slavă mea... Scriu pentru a slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească...În limba mea...În limba mea zâmbește codrul cu ponoare,În limba mea izvoarelor mă vreau.În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare,În limba mea și-a mamei visele mă iau...Să plâng nu pot deloc în
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
lumine au fost cândva - în vremuri sfinte - dar cine-și mai aduce-aminte ? acum e crivăț și pustie zbătut neam în nemernicie au fost cândva - în vremuri pline - azi - dintre păsări - corbul vine și din moșia necuprinsă a mai rămas o vatră stinsă a fost cândva - cine s-o știe când bate vântul de robie... lungi șiruri - umbre fără cale se scurg pe drumuri voievodale și nici măcar nu-s rupți de jale... lumină - unde ești - lumină ? te-ai stins - și noi suntem
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]