6,807 matches
-
Găujanilor, râulețul de munte, desfată privirile oricui, ce s-ar apropia de el, plin fiind de păstrăvi și molani. Până și scuregerea vremii- a timpului, cu zilele și nopțile sale, se deapănă parcă mult mai domol, în ghemul etern al veșniciei, decât în alte părți, ba, chiar poți spune că timpul s-a oprit în loc, lăsând oamenii și toate viețuitoarele să se bucure în tihnă, de traiul zilnic, în pace și prietenie cu cei din jur. Acesta este meleagul, pe care
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste: / A fost, / va fi, / este”. GEORGE BALAN. O mecanică a scrisului în care forța vizualului învinge rezistența cuvântului. „Zadarnic roua-i pe nisip, / E numai veșnicie pe aici, / Sunt doar spre Dumnezeu poteci, / Umbrare nu-s de niciun chip, // Nicio ființă și nici fapte, / Oglinzi se pierd, se suprapun, / Mirajuri, doruri se adun / Și le ascult cum cad în șoapte”. Farmec în stare de trezie. „Amurgul
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
serafimi, / care veghează / și se roagă în cer / Dumnezeului Cel Sfânt, / ca noi să-L preaslăvim / pe pământ”) sau aforistică („Șoaptele iubirii / bat la ușa Tăcerii, / Tăcerea strigă / la ușa Cuvântului, / Cuvântul strigă, / la ușa Luminii / Lumina strigă / la ușa Veșniciei...”). Meditații. Probleme. „Oare... / câte virtuți / sau patimi / ascunzi, / ale celor dispăruți, / ce-au ajuns / în tine, / cană de lut?...”. Analiză, descifrare. „Bucurie, / Amărăciune, / Durere, / Revoltă, / Neputință / Pocăință, / Resemnare, / Tristețe, / Recunoștință, / Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
și înainte de a muri, / dorul de Tine”. Cât despre suflet, „Azi mi-am întrebat sufletul: / - Ce nu te doare? / Mi-a răspuns așa: / - Să nu te mai rupi de mine!”. IONEL MARIN. Versuri catehetice. „De la zidire pornim / Călători pe drumul veșniciei. / Oaspeți astrali vom fi / Când clipele / Se vor întoarce în bucurie”. Observații încorporate în stih. „Planeta albastră / Este o stație / În trecerea spre / Nemărginire...” poezie lucrată, în mare parte, în tehnica ingambamentului, care se combină, uneori, cu hiperbatul. „Iubirea plutește
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Și m-am gândit la tine, micuța mea regină Scriind poemul ăsta și-n rama mea te-alint, Cuvintele se-apleacă și-n fața ta se-nchină, Sunt omul ce te cheamă cu părul de argint. BANALĂ NEMURIRE Trec poarta veșniciei spre lumea altor vieți, Să văd cum naște clipa, cât moartea are preț. M-am stins și cu apusul și-aprins în dimineți, Simțind călcâiul nopții și-al valului dispreț. Într-un izvor de munte scriind, mi-am așternut Cuvinte
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]
-
Moldova și pământu-i sfânt, Copoul veșnic lăcrimează, Purtându-i versurile-n gând. De la poet și-a lui iubită, Din Cerul care i-a unit, Către aleea părăsită Picură gând de bun venit. Așteaptă Iașiul în tăcere, Îl trec fiori de veșnicie! În Catedrală, de Înviere, Va fi o Sfântă Cununie! Referință Bibliografică: Nunta lui Eminescu! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate
NUNTA LUI EMINESCU! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369571_a_370900]
-
Acasa > Poeme > Antologie > DESPĂRȚIREA DE RĂU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Despărțirea de rău Puterile scad în mine, dar crește setea de lumină, O fi veșnicia o lumină nestinsă? Tânjesc spre o iubire pură ca laptele mamei. Și numismații vor să iasă din anonimat, Pe lângă trei monede adaugă un Titanic, Metaforele vor fi părăsite precum oasele La Muzeul de Științe Naturale, Contează sentimentele, numai ele ne
DESPĂRȚIREA DE RĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369585_a_370914]
-
să-i spun tot așa: „Bădia Eminescu!” Să-i pregătesc în suflet acest cuib, în care să-l odihnesc atunci când tristețea și frigul cosmic îl cuprinde în zborul prin Universul nemuririi sale. Dar l-am văzut străbătând ca fulgerul prin Veșnicie, așa cum este, „nemuritor și rece”, însă, foarte trist și mânios. L-am întrebat cu sfială: Care vi-I supărarea, Mărite Poet? Și l-am auzit tunând: „prea v-ați bătut joc de limbă,de străbuni și obicei!” -Nu ne sudui
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
-n geamantane. Cuum? De ce nu ți-au citit poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”? Au citit-o, bieții de ei. Alții n-au citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile din vârf. A mai tunat Luceafărul Eminescu din Veșnicia lui: „ce-ați făcut cu râul și ramul țării?” Ăăă...m-am bâlbâit, este adevărat că am ciopârțit tot ramul, de-au rămas numai cioatele de el, dar noi îl ținem tot de prieten, așa ciuntit cum e. I-am
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
-te să nu mai fii trist și supărat pe noi! Pentru că noi te iubim mult de tot. Dacă ne vei părăsi, să știi că te vom căuta prin tot Universul, până dincolo de steaua Antares și te vom striga prin toată Veșnicia: bădie Eminescuu! bădie Mihaai! bădieeee!.. Avem nevoie de tinee! Tu ești steaua noastră sfântă,care ne luminează viitorul! Năstase Marin Galați,ianuarie-2012 Referință Bibliografică: BĂDIA EMINESCU / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1839, Anul VI, 13 ianuarie 2016
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
cei care ne vor duce în viitor... atunci când noi vom dispărea de pe acest pământ, atunci când ne vom duce să fim alături de strămoși sau de părinții noștri dragi! Am căutat o cale vizuală de a-i vedea și am inclus în veșnicie câteva obiecte ce numai eu pot simți și chiar vedea ce reprezintă ele... Deseori îi visez, sau inchid ochii și mă trezesc în lumea amintirior, în lumea copilăriei, în lumea fericirii alături de parinți... Așa că: trec pragul de lemn al casei
BANCA AMINTIRILOR (15) PĂRINŢII de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369630_a_370959]
-
-ți apun, pe perne de vise, rătăcind pe sub pleoape, să simți că trăiesc într-o lume de șoapte, să cauți iubirea aprinzând felinare, să vezi cum din flăcări, doar umbra mea moare, speriat, să tresari peste-atingeri cu mine, să simți veșnicia curgându-ți prin vine, să urle tăcerea de prin camera goală, sub rochii de fum să mă dori ca o boală, și-n ceasul de cruci încleștat sub un ger, să-mi ții umbra-n brațe și iubirea în cer
DOAR O UMBRĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369680_a_371009]
-
Cu rădăcini înfipte printre stânci Și aripi largi în adieri de vânt Din apa și din piatra lui ne-am înălțat Suntem aici ca sarea pe pământ. Urmași de Daci, copii ai gliei, Să-i ducem numele cu slavă-n veșnicii, Să mulțumim c-avem o Românie, Să ne-amintească copiii din copii Referință Bibliografică: BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (Laudă țării mele) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
-N MIEZUL IERNII Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E - N MIEZUL IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
de gheață, După furtună, liniștiri adânci, O mână-ntinsă să te-ntorci la viață, Iar când ești sus, ușor primești un brânci!” E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre veșnicie . . . Doar Dumnezeu, mai știe ce-o să fie! . . . -Detroit - Michigan - USA - 4 IANUARIE 2OO4 - Referință Bibliografică: E-n miezul iernii / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1830, Anul VI, 04 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Davidiuc
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
cu ochii deschiși, culcat pe pământul încălzit încă de razele soarelui, acel soare care își pierdea puterea în fiecare zi cu cât iarna bătea mai puternic la ușă! Acel pământ călduț, care ne hrănește și ne primește când trecem în veșnicie, îmi făcea bine, îl simțeam așa de bun, atât de prietenos, de parcă am fi fost un singur corp! Priveam cerul albastru pe care se plimbau norișori albi ca niște miei albi jucăuși. Sus la înălțimea copacilor mai cânta încă „ciocârlia
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
Lăsînd în urmă dragostea. Cu mâna-i dalbă neuitarea, M-a-mbrățișat avid de cer. Și mi-am urmat așa chemarea, De a umbla cu Dumnezeu. M-am răsfirat în calde versuri, În stropi de cer cu sacru har, Trăind prin ele veșnicia Și dragostea fără hotar. Înlăcrimat, fără să număr, Privesc iar cerul înstelat... Azi, timpul m-a atins pe umăr, Dar n-a luat niciun oftat. Baia Mare, 28 decembrie 2016 Biruință M-ai strîns de mână peste timpuri, Să nu mă
ZBORUL CLIPEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369703_a_371032]
-
am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat pădurile la sân, Nici cerul nu ne sperie când tună, Cad fulgere, dar crestele rămân. Doar glia ne aduce împreună, Purtând în piept eternul crez român. SONET POETULUI Poetul este însăși veșnicia Ce-a sărutat cuvintele cu jale Și-a tremurat în doine abisale Zidind din trupul vieții poezia. Atâtea lacrimi varsă în pocale, În ochi i se-oglindește elegia, Din veacuri izvorăște fantezia, Privire mângâiată de petale. O lacrimă de înger
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
o vină A rănilor ce dor necontenit, De-atâtea ori făptura ta divină În gândul meu părea că a-mpietrit. De câte ori îmi caut înțelesul, Un rost pe lume de a exista, De-atâtea ori mă-ndeamnă universul Ca să renasc din veșnicia ta. AI LOCUIT Ai locuit o vreme într-un gând Și era pace, liniște, lumină, Dar ai plecat de-acolo prea curând Lăsând în urmă doar tristeți și vină. Ai locuit o vreme-n sinea mea Și era soare, tihnă
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
copii!/ Dă-ne holde pe ogor,/Dă-ne pâine în cuptor/Mângâiere pentru flori/ Apă rece în izvor!...” (“Invocație”, p. 33) Mai declarative, mai prozaice, mai reanimate de undele unui autentic lirism mi se par unele poeme din ciclurile “Pământul veșniciei” și “Dedicații”. Tipărind volumul de versuri “Nori în soare”, distinsa profesoară Elena Trifan ne-a deschis larg cu emoție și bucurie, o fereastră luminoasă către labirintul afectiv al unui suflet frumos și curat. Referință Bibliografică: JURNAL DE LECTURĂ - VICTOR RUSU
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
ochii... Acum cîteva zile, soarta ne-a lovit, din nou... cu o mare și dureroasă pierdere... O rudă, foarte apropiată nouă, ne-a părăsit, în liniște, fără a se plânge de dureri (deși suferea de o boală necruțătoare), luînd calea... veșniciei. In aceste zile am simțit aceeași durere, tristețe și apăsare în suflet... Suferim, plângem, ne amintim de orice moment trăit alături de ființa ce ne-a părăsit... Dar, moartea mea...? Niciodată nu am gândit la mine, la... Sfârșitul meu. Chiar de
MOARTEA MEA... NU MĂ DOARE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369753_a_371082]
-
pașii unei singurătăți Care flutură în zare marama Ca un semn al unui plânset Ce bate la ușa necunoscutului. - Lasă viața să-și urmeze cursul! susură râul păcii... Ploaia binecuvântărilor veni-va Ca un început plin de lumină, Cântat de veșnicie... Ca un sărut al eternității. Și lacrimile s-au transformat în versuri. Cluj Napoca, 23 iulie 2015 Să scriu despre iubire Să scriu despre iubire? Despre care iubire? Cea adevărată? Ce aș mai putea adăuga La ceea ce s-a spus cândva
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
uitați Și nu văd că pe pământ Oamenii-s grăbiți, frustați Și au înserarea-n gând. Câtă trudă fără suflet! Câtă dragoste de eu! Cătă grabă-n a lor umblet Fără cer și Dumnezeu! Doar șoptit adânc în suflet Gândul veșniciei iar Cheamă oamenii la sine Să le dea Viață în dar Singuri bâjbâind prin bezna Sinelui însingurat Oamenii se pierd în haina Unui univers trădat. Haideți astăzi la Izvorul Vieții sfinte și curate! Recunoaște-ți Creatorul, Râul dragostei adevărate, Ce
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
TĂU... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mai arde-o lacrimă gemând, Dorul de tine, dulce nebunie, Ce-ar vrea ca-n seara de colind, Să-l ți în brațe pentru veșnicie! Acum numai în vise îmi apari, Iar zorii mă găsesc plângând, Din colivie ca și din coșmar, Eu aș zbura spre al tău gând! Și știu ca te-oi avea aproape, Chiar de nu suntem împreună, Însă prea mult nu
DE DORUL TĂU... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368089_a_369418]
-
stea, Cu tine sunt un vis zurliu, Totul e vers, totul e viu, Hai prin oceane cu lumini Să înotăm ca doi defini, În zborul lor cel diafan Să fim iubito-n alean, Sa fim purtăți de vântul serii, De veșnicia vie-a mării, A inimilor fără glas Purtate de al iubirii vals, Cu tine n-aș putea să fiu Decât un veșnic zurbagiu Purtat ades de focul viu, Chiar de am fi doi pinguini Purtați de ger în albul chin
TANDRUL AGEAMIU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368095_a_369424]