7,806 matches
-
nască personajele / ca pe vremuri / lumea mărită și ipocrită / a biografiei tale.../ și-atunci te pândește; așteaptă momentul prielnic / când toate se închid... și sensurile ideale - / și ușa, da, ușa!... / tot ce ai trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
Catulle Mendès (versiuni de Traian Demetrescu și D. Stăncescu), Villiers de L’Isle-Adam, Al. Dumas, Paul Déroulède, Lessing, Petó´fi ș.a. Cele mai multe transpuneri sunt făcute de I. S. Spartali. S-a publicat și literatură populară culeasă de V. Alexi (Alexiu Viciu), I. Bidie și D. Stăncescu. R. Z.
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații (de nuntă, de înmormântare, de Paște, de Crăciun), colinde, doine, balade ( Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe mai multe numere, sunt Monumente limbistice ale Măhaciului din comitatul
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
îndepărtat, rând pe rând, de amândoi. Copilul intră în panică, simțind pericolul de a fi abandonat, și începe să caute în altă parte dragoste și înțelegere, la bunici, la rude sau prieteni. Când certurile dintre părinți sunt generate de un viciu al unuia dintre ei, copilul suferă foarte mult, simțindu-se umilit față de cei din jur. În aceste condiții eforturile de a se pregăti pentru școală se intensifică, încercând să învingă oboseala de peste zi pentru a învăța noaptea, când în casă
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
blândețe să observe aceeași lege (regulă) folosind mijloacele cele mai eficiente și adaptate acestui scop. 1. În primul rând e necesar ca părinții să fie preocupați de inocularea în sufletul copilului a iubirii față de Dumnezeu prin: practicarea virtuților, oroarea față de viciu, învățarea catehismului și a unou principii morale potrivite vârstei; 2. În al doilea rând să folosească atenționări oportune și binevoitoare, să-și încurajeze copiii cu afecțiune și atunci când uită de îndatoririle proprii să le amintească cu amabilitate, să-i atenționeze
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
ceea ce slujește ca pedeapsă". S-a observat, de pildă, că un simplu gest ce exprimă nemulțumirea părintelui, „o privire deloc iubitoare asupra unora produce un efect mai mare decât l-ar produce o palmă..." „Să ne amintim că forța pedepsește viciul, dar nu l vindecă pe cel vicios". III. Educația religioasă Pentru familia creștină, educația religioasă a copiilor reprezintă o altă problemă foarte importantă. Să vedem deci de ce au nevoie copiii noștri în formarea lor religioasă. 1. În primul rând când
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului Micu, acestea nu au pregnanță, prezența lor întregind doar imaginea spațiului rural, gândit ca măsura caracteristică a etosului național. În al
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 197-225, 239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, îngr. Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Hermann, The Arming of Europe and the Making of the First World War, Princeton, New Jersey, 1996, p. 13, 61, 207. </ref>. Instrumentul de securitate creat În 1883 a fost departe de a fi unul perfect. Situația românilor din Ungaria, viciu originar al alianței, fără a fi fost de la Început o problemă critică În relațiile româno - austro-ungare a evoluat În timp spre un asemenea stadiu, Încât Înțelegerea dintre cele două state a ajuns În cele din urmă să depindă exclusiv de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
să depindă exclusiv de voința unui grup eteric de decidenți, aceiași ce hotărâseră perfectarea ei <ref id="30">30 Cf. Keith Hitchins, România, 1866 1947, București, 1994, p. 158. </ref>. Caracterul secret al tratatului a constituit, În egală măsură, un viciu de fond, prevederea Înscrisă la art. 6 și cu obstinație reluată la fiecare reînnoire făcând practic ca impactul său asupra opiniei publice (În România și În Ungaria) să fie aproape nul. Datorită secretului, parteneriatul cu Tripla Alianță a rămas pentru
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Vechiului Regat, obligând guvernul de la București să caute remedii pentru salvarea mecanismului ce asigura securitatea regatului pe termen lung. Decidenții români, artizani ai alianței, regele Carol I, D. A. Sturdza, P. P. Carp, Alexandru Beldiman, au părut să Înțeleagă atunci că viciile originare necesitau a fi cumva estompate, dacă nu chiar extirpate. Secretul alianței a rămas Însă. Prudența excesivă lui Carol I a funcționat negativ În acest caz, decizia În această privință, motivată de o eventuală reacție negativă a elitei preponderent maghiarofobă
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile greșite”. Nu se va folosi o continuă reprobare, ci un permanent apel la accesibilitatea lui spre ceea ce este bun. Temperamentul coleric, o mare energie a voinței, veșnic activ, înclinat spre patima dominației, a
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cu destinul acesteia. Suferința va apărea întotdeauna ca o schimbare negativă, ca o amenințare sau chiar ca o întrerupere a cursului vieții. Starea de suferință care însoțește, de regulă, boala, nu trebuie însă confundată cu starea de „rău moral”, cu viciul, corupția sau cu păcatul ființei umane (H. Ey). Constituirea conceptului de boală mintală este intim legat de evoluția istorică a concepțiilor despre om în medicină, în general și în psihiatrie, în special. H. Ey și K. Schneider pledează pentru natura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pulsiunilor acumulate într-o comunitate umană, care se „descarcă” periodic, realizând un act de catarsis colectiv. Este calea de „purificare” și de „regăsire” a originilor, fapt care corelează nebunia cu miturile salvatoare, ale „reparației” morale a unei lumi roasă de vicii, de păcate și care, după un ritual prestabilit, se restaurează periodic (M. Eliade, Y. Pelicier, J. Starobinski). Pentru Socrate nebunia este de două feluri: nebunia divină (theamania), dar al divinității, și nebunia boală, alterare a spiritului, a minții și comportamentului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la tată a fiului, iar Isus este cel care va realiza această legătură ruptă, restaurând omul ca fiu al lui Dumnezeu, redându-i valoarea morală originară. În Evul Mediu creștin, nebunia era considerată ca suferința morală, fiind inclusă în „ierarhia viciilor”. Păcatele și patimile sufletești se amestecau. Instituția care era investită cu cenzurarea patimilor sau a păcatelor umane era Biserica. În Renaștere asistăm la o bruscă schimbare a atitudinii față de nebun și nebunie. D. Erasmus din Rotherdam publică un opuscul, devenit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fazelor lunare; 2) Insanii, care desemnează o afecțiune ereditară; 3) Vesanii, la care boala este caracterizată prin pierderea simțurilor și a rațiunii datorită abuzului de băuturi și a unei rele alimentații; 4) Melancolici, cazuri în care nebunia este datorată unui viciu intern al naturii acestor indivizi. O altă clasificare, dintr-o epocă mai analitică, este cea a lui Plater (1609) care distinge tot patru grupe principale de nebunie. 1) Mentis imbecillitas, cu două variante: a) generală: hebetudo mentis; b) particulară: tarditas
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „degenerații superiori” (dizarmonici, originali, excentrici), b) degenerații propriu-ziși sau „degenerații medii”, c) monstruozitățile sau „degenerații inferiori” (imbecili și idioți). 2) Degradările se caracterizează printr-o stare de degradare a ființei morale și psihice a bolnavului. Ea nu este un „viciu de organizare” sau o „slăbire congenitală”, ci o stare de „degradare, o slăbire a facultăților psihice complet formate” (E. Régis). Tabloul clinic al acestora este reprezentat prin demențe: a) demențe primitive (demența senilă, demența ASC, PGP), b) demențe secundare (demența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este considerat ca o boală, iar persoana alcoolicului ca un bolnav care necesită tratament medico-psihiatric. b) Punctul de vedere social, sau normativ-juridic, în conformitate cu care evaluarea acestei obișnuințe și a acestui comportament are o semnificație social-morală centrată pe noțiunea de „păcat”, „viciu” sau „devianță” cu directe consecințe asupra judecății morale, a responsabilității sociale și juridice a individului și, implicit, a sancționării faptelor acestuia legate de schimbările comportamentale sub influența consumului de alcool. Predispoziția către alcool a dus la descrierea în psihopatologie a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
I-II, introd. edit., București, 1971-1972; Arthur Schott, Albert Schott, Rumänische Volkserzählungen aus dem Banat (Märchen, Schwänke, Sagen), București, 1971 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich); Povești din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Alexiu Viciu, Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), introd. edit., Cluj-Napoca, 1976 (în colaborare cu Romulus Todoran); Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mittleren Harbachtal, București, 1977 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich). Traduceri: Lucian Blaga, Antologie de poezie populară - Volksdichtung
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
care a declanșat războiul troian? Era ușor să interpretezi sirenele ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul nu putea fi explicat în termeni stoici. De aceea exegeții nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orice mizerie. Erorile anticilor, prejudecățile medievalilor și turpitudinile contemporanilor. Nu a uitat indecențele și perversiunile, ticăloșiile și crimele, depravările și escrocheriile. Și nu a uitat nici un autor al acestora - de la papi și regi până la filosofi și slujitorii științelor oculte. Suma viciilor și a prostiei! Bayle propovăduia, în schimb, știința adevărată, toleranța și evitarea credinței oarbe în Dumnezeu. Cartea a stârnit un uriaș interes în rândul masonilor, devenind curând „îndreptarul” tuturor lojilor. Ultimul Mare Maestru al Masoneriei Vechi, cel care condusese construcția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o viziune mai largă în timp (nu ne-am născut o dată cu comunismul), ce explică de ce astăzi suntem cum suntem și de ce am fost cum am fost. Ieșiți din totalitarism, românii, indiferent de gradul lor de educație, au invocat frica între viciile majore ale vieții sub vechiul regim. și nu pentru că represiunea și presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale și omniprezente. Fie că a fost o evidență, ca în primele două decenii, fie că a funcționat doar ca o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eticii bolșevice, ridicând și „problema femeii”. „Partidul are dreptul să-și arunce privirea în familia fiecăruia dintre noi și să-și promoveze în ea linia”, a declarat cu un asemenea prilej comisarul instrucțiunii publice, Lunacearski, exprimându-și speranța că printre „viciile învinse de partid” va fi și acela al „dezordinii din viața familială a comuniștilor”. Din tatonarea unor norme etice a rezultat hotărârea Politburo, ce-a atribuit familiei, ca funcție principală, aceea de „celulă de sprijin” pentru membrul/membrii de partid
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
instrucțiuni speciale organelor de partid și judiciare, precum și direcțiilor forțelor de muncă. Nu s-au făcut publice până în prezent nici măcar documentele proceselor în care victimele represiunii, apărându-și cu demnitate și mult curaj civic cauza, au putut pune în evidență viciile juridice ale acuzațiilor aduse și, prin aceasta, absurditatea întregii acțiuni. Dacă sunt bine informat, încă nu s-a produs până în prezent reabilitarea juridică a celor penalizați. Desființarea arbitrară a unor instituții științifice și de cultură, precum și penalizarea abuzivă a membrilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și laturi negative, căci unii cred că s-ar putea salva și spinarea altora. Ca de multe ori în astfel de situații, unii au devenit victime ale manipulărilor, și-au căutat „țap ispășitor” în propriile rânduri, în loc să caute vina în viciile sistemului, care, după cum era știut, iniția în mod periodic acțiuni de curățire și de intimidare. Deosebit de atacați au fost cei ce nu voiau să se plece, mai ales directorul V.Radulian și specialistul în hipnoză și sugestibilitate V. Gheorghiu, care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]