34,796 matches
-
criticii și exegeții la momentul debutului lui Blecher și care a provocat în mare măsură interpretarea și încadrarea eronată a prozei lui a fost definirea speciei literare a întâmplărilor... Majoritatea nu i-a recunoscut capacitatea de a-și organiza epic viziunile, experiențele și a inclus întâmplări în irealitatea imediată sub zodia jurnalului. Sebastian vorbește despre "jurnalul unei sensibilități", "jurnalul unei conștiințe", Pompiliu Constantinescu despre caracterul hibrid și ambiguu al acestei scrieri care "nu e un roman, dar nici un eseu, care nu
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
ale lui Huxley, Wassermann și Malraux, scriitori care au creat un nou model literar, explorând metafizic, nu psihologic temele eterne ale prozei. Blecher face parte în opinia lui Șerbu din acest grup de inovatori, el este un prozator cu o viziune personală, teribilă a realității iar romanul său de debut "o carte a cunoașterii". Lucian Boz alătură numele lui Blecher de cel al lui Kafka, Ovid S. Crohmălniceanu nefiind așadar pionierul absolut al acestei apropieri spirituale. Eugen Ionescu, al cărui articol
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
grindina, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie. În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
fronturi: din punctul de vedere al cadrului fizic și moral, aceasta se desfășoară în spațiul eclezial - a se vedea abundența iconografiei sacre, de la îngeri și pînă la formele asimilabile, în repertoriul său de imagini -, iar, din punctul de vedere al viziunii formale și al codificării stilistice, interesul ei merge către modelele inocente ale copilăriei, ale începuturilor de civilizație și, în general, ale marilor momente fondatoare. Există, în aceste forme, la nivelul unor reprezentări ezitante, fără expresie particularizată și fără nici o finalitate
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
a diferitelor sofisme, ci prin deposedarea chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinsecă a substanței de a se comunica doar pe sine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursa cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia Radu s-a întors către expresivitatea crudă, adică necoaptă, și, nu
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
inutil. Mistuit de un furor naționalist larg răspîndit în epocă, Ștefănescu va călca răspicat pe drumul mesianismului cultural, conferințele ținute la Ateneul Român sau în cadrul Asociației "Cultul Patriei" nedeosebindu-se prea mult de cursurile predate la facultatea din Cluj: o viziune creștină pliată pe un tipar național de înțelegere a sensului omului în lume. În 1922 își va publica volumul Filozofia românească, iar ecourile stîrnite în rîndurile colegilor îi vor întări convingerea că împotriva lui există o subtilă conspirație filozofică. Printre
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
bată-l Dumnezeu să-l bată, și în fața străinilor." (p. 45) Dar ce conține volumul de "diaree verbală" al lui Marin Ștefănescu ca să îndreptățească atîta furie contestatară din partea lui D. D. Roșca? Simplu spus, avem de-a face cu o viziune dualistă și ierahică asupra lumii. Universul e alcătuit din două principii ireductibile, materia și spiritul. Materia este însuflețită de spirit și, grație acestei animări, ea se organizează ierarhic pe trepte de evoluție. Treapta supremă de dezvoltare e cea umană, iar
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
în al doilea rînd o atitudine națională. Așadar, spre deosebire de științe, care nu sunt impregnate de un specific național sau etnic, filozofia este expresia unei mentalități naționale. Cîte națiuni, atîta filozofii, adică tot atîtea concepții despre univers. Și cum în orice viziune asupra lumii trebuie să existe și o parte privitoare la originea universului, adică la temeiul divin din care izvorăsc toate, orice filozofie națională este străbătută în intimitatea ei de elementul religiei pe care o împărtășesc membrii comunității. În cazul românilor
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
să se dezvolte mai mult decît noi. Dar acum a sunat ceasul nostru: ce sîntem în potență vom deveni în act. De la Neagoe Basarab și pînă la Xenopol, Găvănescul sau Rădulescu-Motru, în istoria românească se simte închegarea treptată a unei viziuni. Această viziune e de fapt un creștinism copt în alveolă națională, iar toată generația Marii Uniri este chemată să-i dea glas. Acestea sunt ideile principale pe care Marin Ștefănescu le prezintă prin intermediul celor 22 de nume de cărturari cărora
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
dezvolte mai mult decît noi. Dar acum a sunat ceasul nostru: ce sîntem în potență vom deveni în act. De la Neagoe Basarab și pînă la Xenopol, Găvănescul sau Rădulescu-Motru, în istoria românească se simte închegarea treptată a unei viziuni. Această viziune e de fapt un creștinism copt în alveolă națională, iar toată generația Marii Uniri este chemată să-i dea glas. Acestea sunt ideile principale pe care Marin Ștefănescu le prezintă prin intermediul celor 22 de nume de cărturari cărora le atribuie
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, și-a prezentat viziunea despre rolul ICR și a replicat jurnaliștilor care l-au atacat pe tema ”caloriferul”. Profesorul Marga a explicat, într-un interviu acordat DeCeNews, conceptul pe care l-a lansat în dezbatere publică, respectiv deschiderea ICR către orice domeniu al culturii
Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință () [Corola-journal/Journalistic/80908_a_82233]
-
Mihăilescu, istoricist. Și încă într-o manieră aparte. Ca prestație publică onestă. S-a observat sau nu anterior, autorul Ideilor cu zimți nu e niciodată susceptibil de ipocrizie. Desigur, uneori îl putem considera prea reticent, alteori - prea atașat de propriile viziuni, din când în când se dovedește predictibil în atitudini, mult mai adesea îl surprindem delectându-se cu mici indiscreții culturale. Exemplific cu o glosă emblematică pentru dispoziția în care a fost conceput volumul: "Ce mă interesa în contextul întru care
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
atunci când nemulțumirile sale au circulație mediatică, editorială sau măcar revuistică. Polemizează, de pe poziții de naturalețe jucat cordială, cu noii intelectuali de stânga, se indignează în fața gafelor gramaticale pe care le comit redactorii singurului post de televiziune cultural, se distanțează de viziunea simplificatoare a unor critici literari cu - altminteri - admirabile cunoștințe de teorie. Când, de pildă, Eugen Negrici enunță, cu ochii închiși, o teză conform căreia întreaga literatură postbelică s-ar compune din reacții la adresa hotărârilor de partid, Dan C. Mihăilescu nu
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
ale lui Lucian Raicu sau în cele sadoveniene la Nicolae Manolescu?" (pag. 254) Așa cum am citit-o eu, cartea aceasta îmi oferă numeroase teme de reflecție. Inegale? Cu siguranță. Lipsite de interes? Nici vorbă. Iar dacă vă mai îndoiți de viziunea rafinat istorică a ei, dacă încă vă amăgiți că veți urmări cine-știe-ce transmisiuni live din centrul pieței culturale a momentului, gândiți-vă că proiectatul volum al patrulea va începe, la anul, cu un eseu pe care tocmai l-ați parcurs
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
că întrebări de genul ”cu ce fel de criză avem de-a face?”, de unde vine această criză?” sau ”ce este de făcut pentru ieșirea din criză?” nu mai sunt adresate doar economiștilor, acesta consideră că este ”datoria intelectualilor să articuleze viziunea asupra realităților trăite de oameni, în scrieri cât mai accesibile”. Sunt întrebări la care toți factorii decidenți, nu numai economiștii, sunt chemați să găsească răspunsuri pentru a se putea acționa în viitor, consideră renumitul profesor de filosofie contemporană și logică
”Criza și după criză - Schimbarea lumii”, un nou volum semnat Andrei Marga () [Corola-journal/Journalistic/80936_a_82261]
-
un articol redactat împreună cu A. Kramers și J.C. Slater, afirmă că, în cazul unui proces fizic individual cuantic, nu se poate vorbi despre evidență experimentală asupra conservării energiei, impulsului și cauzalității. Un asemenea punct de vedere, evident în contradicție cu viziunea clasică a fizicii, generează - pentru prima dată - un conflict deschis între Einstein și Bohr. În 1936, O.R. Frish, colegul lui Bohr a facut descoperiri vitale pentru dezvoltarea ulterioară a bombei atomice. Fiul lui Niels Bohr, Aage Niels Bohr, a
Google sărbătoreşte 127 de ani de la naşterea lui Niels Bohr () [Corola-journal/Journalistic/80948_a_82273]
-
dar ne învață și cum să trăim ca să o așteptăm fără sfială" (Cap.XVI). Curioasele Suveniri ale lui Ralet ne dezvăluie nu doar un talent neajuns la desfăvîrșire (cum se întîmplase și în cazul lui Alecu Russo), ci și o viziune asupra lumii mai puțin conformă cu regula pașoptistă. Dacă pașoptiștii se întrecuseră în a lăuda țările și orașele europene, i-a revenit lui Ralet rolul de a reabilita Constantinopolul, în pagini penetrante și de mare inteligență. A făcut-o fără
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
de dezvoltare locală, sunt soluția potrivită și deasemenea faptul că Acțiunea LEADER este abordarea pe care noi toți merită să o susținem, în interesul României. Pentru a avea cât mai mulți campioni și performanță în mediul rural. Fac apel la viziunea dunmeavoastră pentru aceasta țară pentru anii următori și vă rog să vă implicați pentru acordarea de șanse inclusiv acelor GAL-uri care merită, care își doresc, muncesc și se luptă pentru ceea ce își propun. Lupta și eforturile să fie și
Ivan Patzaichin le scrie premierului și ministrului Agriculturii () [Corola-journal/Journalistic/81020_a_82345]
-
ar trebui urmați pentru ca elevii să învețe și, totodată, să le facă plăcere să învețe. Puțini sunt acei dascăli care nu sunt adepții teoriei potrivit căreia predarea ar consta doar în transmiterea unor cunoștințe și care sunt de acord cu viziunea lui Smith, în opinia căruia predarea devine un sistem de acțiuni destinate să inducă învățarea. Deși, această perspectivă lasă o libertate mare cadrului didactic, ea implică o responsabilitate imensă din partea profesorului care este, astfel, nevoit să identifice acea cale prin
Părinți de succes: Harta dezvoltării copilului (VI): Învățarea () [Corola-journal/Journalistic/81054_a_82379]
-
chip o anume seninătate, o expresie de liniște. Nu-i afectează nimic. Viața o consideră o farsă și și-o asumă ca atare. Acest lucru e sesizat în profunzime de interpreții ambelelor distribuții și aportul lor creator e extraordinar pentru viziunea regizorală. Citită într-o astfel de cheie a personajului (personajelor), Așteptându-l pe Godot atinge, în lectura lui Purcărete, dimensiunea extremă a teatralității, miza cade categoric pe așteptare ca pe o sursă de teatralitate, justificând o viziune edificată pe metafora
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
e extraordinar pentru viziunea regizorală. Citită într-o astfel de cheie a personajului (personajelor), Așteptându-l pe Godot atinge, în lectura lui Purcărete, dimensiunea extremă a teatralității, miza cade categoric pe așteptare ca pe o sursă de teatralitate, justificând o viziune edificată pe metafora teatrului în teatru, deconspirată clar de aducerea în scenă a unui personaj de culise, sufleorul. Imaginația regizorului, cu apetit pentru enormitate în atâtea împrejurări dovedit, de astă dată limpezește și nu obscurizează demersul. Echivocul, ambiguitățile și "confuziile
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
credincioși practicanți fac regulat pelerinajul la racla Sf. Ulgmat, în Jzerbo. În acel loc, în 1534, doi păstori care se întorceau acasă de la crâșma locală au pretins că au văzut o apariție ce plutea pe câmpul din fața lor. Puterea acestei viziuni a fost atât de mare, încât amândoi au căzut într-un somn adânc și s-au trezit a doua zi dimineața cu o grozavă durere de cap și cu vederea tulbure. În săptămâna mare, din Duminica Floriilor până la Paște nu
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
la iveală de fostul deportat siberian cu șase ani mai înainte. E vorba de cel intitulat Din carnetul unui visător, inserat, sub semnătura Visător, în ziarul "Lumea nouă"3. Foiletonul cu pricina se ocupa de fenomenul cel mai important, în viziunea lui C. Stere, la sfîrșitul veacului al XIX-lea, de "venirea maselor" (l'avenement des masses, l'avenement de la démocratie), și, în legătură cu el, argumenta ideea că "religia viitorului" este chiar socialismul. Ca prim pas, "Visătorul" reliefa existența a "două curente
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
celebră, este cea după James. Aceasta evocă tinerețea Fecioarei Maria, nașterea lui Isus, dar și primii ani din viața acestuia. 7. Păstorul lui Hermas Acesta este un capitol alegoric, scris în mare măsură la persoana întâi singular și care evocă viziunile lui Hermas, un fost sclav. Cuprinde, de asemenea, 12 amendamente și 10 parabole, majoritatea vizând Etica Creștinismului și importanța de a fi supus. 6. 1 Clement Este una dintre cele două scrisori atribuite lui Papa Clement de la Roma. Se spune
Enigmele Bibliei: Despre cele 10 cărți care nu au fost incluse în Noul Testament () [Corola-journal/Journalistic/81107_a_82432]
-
începe cu evocarea triburilor trace și se încheie cu integrarea României în Uniunea Europeană. Un veritabil maraton istoriografic în aproape patru sute de pagini, plus încă vreo treizeci de note și bibliografie, condus cu dificila artă a narațiunii istorice ghidate de o viziune a întregului răsfrîntă în fiecare dintre capitolele celor cinci părți cîte are în totul această Istorie a României. Spațiul cel mai larg, mai mult de două treimi, este acordat, natural, secolelor al XIX-lea și al XX-lea, limita istorică
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]