2,768 matches
-
lumea animală, el funcționează în chip inconștient numai în această direcție normală. Omul, bucurându-se de libertatea ontologică, are facultatea să separe scopul determinat al instinctului, care e procreația, de mijlocul lui de realizare, care e voluptatea, și să transforme voluptatea în scop unic al iubirii. Devierea instinctului de la scopul procreator și consumarea lui în voluptatea sterilă constituie patima desfrâului. Exact așa înțelege lucrurile Ioan Damaschin și mai limpede încă Maxim Mărturisitorul, care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de libertatea ontologică, are facultatea să separe scopul determinat al instinctului, care e procreația, de mijlocul lui de realizare, care e voluptatea, și să transforme voluptatea în scop unic al iubirii. Devierea instinctului de la scopul procreator și consumarea lui în voluptatea sterilă constituie patima desfrâului. Exact așa înțelege lucrurile Ioan Damaschin și mai limpede încă Maxim Mărturisitorul, care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca acesta să fi cunoscut doctrina sfântului. Amorul ca instinct de temelie al vieții e liber
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca acesta să fi cunoscut doctrina sfântului. Amorul ca instinct de temelie al vieții e liber să zburde pe toate pajiștile înflorite ale artei. Amorul liber însă, ca deviație de la normal, ca voluptate devenită scop în sine, ca forță negativă, diabolică, de suprimare a vieții, constituie în esență grava problemă a moralității în artă. Se poate cere eliminarea lui? Hotărât, nu! Revelarea păcatului în formele artei poate avea o acțiune salutară asupra sufletelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
domine totul ca incendiul într-o clădire. Dar precum admirând flacăra incendiului, ne îngrozim de puterea lui devastatoare, tot astfel admirând opera, să ne facă să ne îngrozim totodată de negativismul diabolic al păcatului. Operele imorale sunt acelea care apoteozează voluptatea ca scop în sine și în care autorul însuși își asumă orgoliul cinic al păcatului. Romanele lui Andre Gide și Marcel Proust, contrafacerile lor în literatura noastră, nudurile obscene din plastică și aproape toată arta iudaică fac parte din această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fazei de decrepitudine din amurgul lumii vechi e, în realitate, unul din aspectele diabolice ale nihilismului modern, de care am vorbit altădată. Arta cu asemenea izvoare de inspirație lasă impresia unui suflet care, nemaiputând crede bărbătește în viitor, agonizează în voluptatea putrefacției, pe ruinele unui lupanar antic. Există și o altă literatură și artă franceză, aceea a sănătoasei renașteri creștine și naționale, reprezentată de un Francis Jammes și de un Paul Claudel, care recomandă ca izvoare de inspirație familia, patria și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la om. Abia la copiii noștri și numai în anii cei dintâi, s-ar putea întrezări ca un reflex îndepărtat, destul de slab, al acestei frumuseți”. Oamenii aceștia erau fericiți și se iubeau: „dar niciodată n-am văzut la ei bețiile voluptății crude, ce pecetluiește aproape toate ființele de pe pământul nostru, pe fiecare și pe toate și care e izvorul aproape al tuturor păcatelor omenirii noastre”. Munca era o desfătare, iar moartea o senină adormire... În descrierea fără pereche a viziunii acesteia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Androginitatea, susțin acești reprezentanți ai unei metafizici extrem de nebuloase, e adevăratul chip și asemănare a lui Dumnezeu în om. Asemenea interpretări pornesc desigur, între altele, de la experiența comună a profundei noastre imperfecțiuni, ce se manifestă cu deosebire în dragostea erotică. Voluptatea oarbă a instinctului erotic, un instinct atât de van, cum îl numește Eminescu, poartă în ea germenii suferinței și ai nefericirii. Dezechilibrul nemăsurat al naturii omenești, alterate de păcat, nicăieri nu izbucnește mai catastrofal decât în această pasiune, disecată de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e la îndemâna tuturor, în apropierea instinctivă, pe care o fac poeții între dragoste și moarte. în pasiunea erotică dusă la extrem, setea de viață e atât de aproape de setea de moarte încât amândouă se confundă în haosul nebuniei și însăși voluptatea satisfacției are ceva din gustul amar al neantului. Berdiaev are profundă dreptate în considerațiile sale asupra erotismului, când declară că omul e o făptură bolnavă, sub imperiul păcatului. Insuficiența naturii noastre iese cu prisosință la iveală în căutarea fără spațiu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când declară că omul e o făptură bolnavă, sub imperiul păcatului. Insuficiența naturii noastre iese cu prisosință la iveală în căutarea fără spațiu și fără frâu a unui alter ego erotic, prin care simțim nevoia să ne întregim ființa. Nesațul voluptății e trandafir cu ghimpi înveninați. Nesațul voluptății e una din cele mai mincinoase iluzii ale vieții în dezlănțuire oarbă. Credem că trăim în beția triumfului când suntem pe alunecușul abisului și al neantului. Creștinismul pune în fața acestui frenetic marș spre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bolnavă, sub imperiul păcatului. Insuficiența naturii noastre iese cu prisosință la iveală în căutarea fără spațiu și fără frâu a unui alter ego erotic, prin care simțim nevoia să ne întregim ființa. Nesațul voluptății e trandafir cu ghimpi înveninați. Nesațul voluptății e una din cele mai mincinoase iluzii ale vieții în dezlănțuire oarbă. Credem că trăim în beția triumfului când suntem pe alunecușul abisului și al neantului. Creștinismul pune în fața acestui frenetic marș spre neființă al omului bolnav de osânda păcatului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dezasimilare din robia pasională a naturii și de asimilare a vieții veșnice. Dragostea erotică, în formele ei cele mai pure chiar, rămâne parcă stăpânită de fatalitatea de a te iubi pe tine însuți în celălalt, de a iubi propria-ți voluptate în al doilea eu întregitor. În adâncul ei zace astfel o izolare egoistă; și orice izolare de acest fel se petrece sub seninul morții. În ascetism această izolare e înfrântă de renunțarea totală. Eul în care îți cauți întregirea e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ține cheile sau frâul acestui echilibru spiritual, înțelegem că acest echilibru e rezultatul unui act eroic de renunțare. Ideea e lămurită în strofa următoare, unde renunțarea apare ca o desăvârșită impasibilitate, ca o plutire suverană peste patimile ce zac în voluptatea cărnii: Nu simt astfel nici junghiul dezbinării. Nici jugul dorului și nici fierbintea Crucificare a împreunării, Ci pururi zămislesc numai cu mintea. Dragostea erotică e considerată ca o „crucificare”, ca o răstignire cu sens întors față de cel creștin, ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bacon preia ideile acestei arte din concepția despre atletică a vechilor greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate de celelalte științe, nu reprezintă decât ajutoare date filosofiei. Istoria, prin acumularea datelor, formează premisele de la care pleacă orice încercare de studiu științific. Poezia, un fel de știință a voluptății sufletului, este un mod de purificare a acestuia. Prin intermediul imaginației, omul se eliberează de insatisfacțiile cotidiene. Sintetizând putem obține următoarea schemă: Astfel, această filosofie primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o putere de invenție viu afirmată. Acest tip este, fără îndoială, o nimereală cu totul rară a naturii. În schimb societatea, prin formațiile sale ierarhice a trebuit, de la origini, să stîrnească și să cultive pornirea elementară de a stăpîni și voluptatea, arogantă și leneșă, de a porunci. Neapărat, viața civilizată cere administrare organizată, si administrarea implică ierarhie. Dar activitatea administrativă este pur formală și prin ea însăși sterilă; de aceea în ea se poate deschide loc pentru un uriaș parazitism, ascuns
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
doar relativ aplicabilă, pentru că nu-i plauzibil ca doar erotica perturbată să fie izvorul unic al producției poetice. Semnificative sînt paginile despre Cuvîntul în libertate. Cuvîntul care poate fi și simplu suport logoreic. Culminația activității elocvente este cuvîntul în libertate, voluptatea eminent socială provocată de ornamentul verbal" (P.Z.). În pofida trîmbițatei originalități, asistăm la dispariția diferențierilor individuale, astfel în modele verbale, imitația ovină pare să se îngroașe în forme din ce în ce mai tîmpite. Sistemul economic dominant duce la proliferarea cantitativă în dauna calitativului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci...". Simțualist în toată fibra sa lirică, Bolintineanu are ca țintă dominantă seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și melancolia unui romantic, meditația aspră a lui Miron Costin, voluptatea senzorială a lui Rabelais. E precis că un pictor flamand și inefabil că un muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile, un dramaturg în proza, un cunoscător al individului și al colectivității, al grupurilor arhaice și al
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
istorico-literar dedicat lui Macedonski are toate atributele genului, având o primă parte strict biografică și o a doua dedicată evaluării axiologice a operei. Vladimir Streinu, istoricul literar de tip pozitivist, pune la contribuție un întreg eșafodaj documentar, etalând o nebănuită voluptate de biograf, care urmărește riguros ascendența poetului, anii formării intelectuale, relațiile cu contemporanii notorii (Alecsandri, Maiorescu, Eminescu, Caragiale ș.a.Ă. Încheierea este că poetul n-a avut relații de prietenie cu niciunul din fruntașii literaturii române din vremea lui, disociindu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
capitol dedicat primilor noștri poeți moderni: Nevroticii (Traian Demetrescu, Iuliu C. Săvescu, Mircea C. Dimitriade, Al. Petroff, Constant Cantilli, Al. Obedenaru, Gabriel Donna, Ștefan Peticăă. Fiecăruia dintre cei amintiți i se dedică un scurt paragraf biografic (fără pregnanța și fără voluptatea anecdotică proprii lui G. Călinescuă, exact însă și semnificativ, urmat de succinte definiri ale operei și personalității creatoare. Traian Demetrescu, bunăoară, mort la doar " de ani, și-a așezat "identitatea de poet între un prim Macedonski din trecut și G.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
inefabilă și sinteză epică, Vladimir Streinu depășește permanent factologia documentaristă, grupând scriitorii în familii de spirite și revistele după program, ideologie și cristalizări estetice, dând un număr însemnat de judecăți exacte. Dacă Șerban Cioculescu practică în cuprinsul aceleiași Istorii, cu voluptate, incursiuni istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoretico-ideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propriu pentru gînditorul Cioran. Existența umană îi apărea încă de atunci întocmai cum va recunoaște, mai tîrziu, în raționamentele despre Nae Ionescu o cădere, ceva de care nimeni nu-l putea convinge că nu este un declin, o autotortură, o voluptate satanică 109. Erau acolo exerciții prin care se încerca un diapazon al sincerității rostirii, chiar cînd o asemenea atitudine înseamnă "fondul unui bogat lirism", cum va spune într-o notă110 din 11 decembrie 1928, iar lumea în raport cu care își va
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de bărbăția noastră). Acesta era în fond omul disperat, cel ce va transforma pînă la urmă, dacă vrea să facă din viața sa ceva fecund, pătimirea ca atare în destin. Pentru omul cioranian astfel conceput, exista doar etica sacrificiului și voluptatea pătimirii 150; suferința, înțeleasă dostoievskian, va rodi astfel în forul interior al omului, în acord cu vorbele Sfintei Tereza: "A suferi sau a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]