2,517 matches
-
de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experiență în manevrarea lui. Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aparatul "Vuia I" a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
din Franța, Statele Unite și Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fără "ajutor extern" (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuși, au fost și mai există multe contradicții și dezbateri asupra definiției de "primul aeroplan
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
roibul fără chingă, / pornii spre Olt în goană... De-aici, din stufărișuri, / mi se părea că toamna mă cheamă cu tăișuri / de strigăte de lișiți și gemete de plopi... Din văgăuni, din mlaștini, din bălării, din gropi, / ieșea, adâncă, seara, vuind, ca o bulboană"...» (Ov. S. Crohmălniceanu, "Literatura română între cele două războaie mondiale", vol. II, București, Editura Minerva, 1974, p. 166 sq.). Un rafinat expresionism, cu extraordinare metafore plasticizant-revelatorii, se remarcă și în volumul "Cununi uscate" (1938), determinându-l pe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Gura-Văii, județul Bacău) este profesor universitar român, Doctor în Științe medicale sportive, cu doctoratul obținut la Facultatea de Medicină a Universității din Bruxelles, veteran de război cu gradul de general de brigadă (retr.), fost Prof. univ. la Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Timișoara, cercetător în domeniul medicinei sportive, scriitor, autor a peste 150 de lucrări de specialitate și a 71 de manuale-îndrumătoare din domeniul pedagogiei, psihologiei, kinetoterapiei, medicinei sportive, istoriei sportului, teoriei și metodicii de olimpism, unul dintre puținii specialiști europeni
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
toate gradele universitare didactice: lector, conferențiar, profesor, profesor doctor. Este primul român căruia i s-a acordat titlul academic de doctor în educație fizică la “Universite Libre de Bruxelles”, în 1968. Activitatea sa academică s-a desfășurat la Politehnică “Traian Vuia” și la “Universitatea Timișoara”. După pensionare, a cooperat cu Academia Română, Filiala Timișoara, care i-a apreciat o serie întreagă de studii de specialitate. Ulterior va fi ales ca membru titular al Academiei Româno-Americane din SUA. La vârsta de 82 de
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
200 de profesori de educație fizică din România și a fost descris în tratatul “ Un sistem românesc de educație fizică și sport”, experimentat pentru prima dată cu succes în România, pe când autorul era titularul catedrei de sport de la Politehnica “Traian Vuia” din Timișoara. Pe același plan tematic se înscriu și cărțile “Izvor de energie” și “Arta de a trăi 100 de ani”, ultima în colaborare cu Virgil Ludu. Pentru activitatea de cercetare și publicistică, în 1989, Universitatea din Craiova i-a
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
de medalii, între care 15 de aur și 2 de argint. A fost răsplatit cu numeroase medalii dintre care: Medalia de Aur Nikola Tesla, Medalia de Aur New Time, Medalia de Aur Archimedes, Medalia de Aur Henri Coandă, Medalia Traian Vuia, Medalia de Aur a Asociației Inventatorilor din Asia, Medalia de Aur International World Invention Show 2014, Ordinul Nikita Mihalkov, Medalia de Aur a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci al Republicii Moldova, Marele Premiu al Salonului de Invenții Nikola Tesla
Emil Străinu () [Corola-website/Science/319183_a_320512]
-
s-au realizat turnuri de sapte nivele și "cinc de set" a fost cel mai înalt turn construit. Între 1969 și 1974, grupul s-a perfecționat considerabil, construind primele turnuri din categoria de opt nivele: "torre de Set", "quatre de vuit", "tres de vuit", "pilar de șiș" și "torre de vuit amb folre". În 1972, grupul a câștigat Concurs de castells de Tarragona, o competiție de turnuri umane organizată o dată la doi ani în orașul Tarragona din sudul Cataloniei. În acea
Castellers de Vilafranca () [Corola-website/Science/315032_a_316361]
-
turnuri de sapte nivele și "cinc de set" a fost cel mai înalt turn construit. Între 1969 și 1974, grupul s-a perfecționat considerabil, construind primele turnuri din categoria de opt nivele: "torre de Set", "quatre de vuit", "tres de vuit", "pilar de șiș" și "torre de vuit amb folre". În 1972, grupul a câștigat Concurs de castells de Tarragona, o competiție de turnuri umane organizată o dată la doi ani în orașul Tarragona din sudul Cataloniei. În acea perioadă "cap de
Castellers de Vilafranca () [Corola-website/Science/315032_a_316361]
-
provocat o divizare a grupului. Din 1975 până în 1982, turnurile de opt nivele au fost construite frecvent, dar cu dificultăți. În 1983 și 1984, grupul și-a recăpătat prestanta la această categorie și, în 1985, a construit primul cinc de vuit. Această importantă realizare a deschis drumul spre construcția unor impresionante turnuri de nouă nivele. În 1987, primul tres și quatre de nou amb folre ("carregat") au fost construite, iar în 1989 primul "tres de nou amb folre" ("descarregat") a fost
Castellers de Vilafranca () [Corola-website/Science/315032_a_316361]
-
de cel mai mare succes de până acum. În această perioadă, cele mai înalte și mai dificile turnuri au fost construite: demontate complet și cu succes torre de nou amb folre i manilles, pilar de set amb folre, pilar de vuit amb folre i manilles (primul din secolul al XX-lea), quatre de vuit amb l’agulla (primul din secolul al XX-lea), quatre de nou amb folre i l’agulla (primul de acest gen din istoria turnurilor umane), cinc de
Castellers de Vilafranca () [Corola-website/Science/315032_a_316361]
-
limbă și cultură română pe lângă catedra romanistului Hugo Friedrich. În următorii doi ani locuiește la Paris. Aici conduce secția literară a Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbonna, fiind unul din fondatorii lui alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Octavian Vuia, Edmond Jaloux, Marcel Brion ș.a. Între anii 1951 și 1961 trăiește în Spania, unde la Madrid desfășoară o multiplă activitate literară în limba română și în limba spaniolă, ca redactor al revistelor ""Libertatea Românească"" și ""Fapta"", luând parte la întemeierea
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
feudalismului, iscusiți meșteri anonimi au realizat mari valori materiale și spirituale: construcții de o mare ingeniozitate, obiecte de meșteșug și de industrie casnică, instalații originale pentru folosirea apelor curgătoare. În epoca modernă, se afirmă mari ingineri și inventatori ca: Vlaicu, Vuia, Coandă, Saligny și mulți alții, care în multe domenii s-au manifestat ca adevărați deschizători de drumuri. În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
limbă portugheză la Universitatea din Berlin. Aici frecventează seminariile lui Nicolai Hartmann și vizitează orașul Freiburg cu scopul de a cunoaște gândirea lui Martin Heidegger, devenind un atent comentator al operei acestuia. Aici îi cunoaște pe Constantin Noica și Octavian Vuia, între alți intelectuali români care studiau în Germania, și cărora le devine prieten și corespondent. A obținut titlul de doctor în 1940 la Facultatea de Litere a Universității din Coimbra, cu o dizertație despre "Cunoaștere și Realitate", revenind apoi la
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
cofondator, la înființarea Ligii Naționale a Românilor din America, fiind ales președinte. Liga a fuzionat, în data de 13 septembrie 1918, cu Comitetul Național Român din Transilvania și Bucovina fondat, în 17-30 aprilie 1918, la Paris, sub președinția lui Traian Vuia. În februarie 1919 a participat, ca ofițer de legătură între delegațiile engleză și americană, la Conferința de Pace de la Paris, la propunerea lui Ion I.C. Brătianu. Începând din 16 iulie 1921 intră în Ministerul Afacerilor Străine din București, unde devine
Vasile Stoica () [Corola-website/Science/320967_a_322296]
-
peisajul românesc transilvănean, un spațiu mioritic format din dealuri și văi străbătute de ciobani cu turme de oi și din păduri care freamătă nostalgic. Această natură nu este însă idilică precum în peisajele grigoresciene, ci împrăștie un aer amenințător și vuiește surd de sunete chinuitoare, devenind scena unei tragedii. Chipul lui Katalin Varga se remarcă prin duritate și chiar cruzime, purtând o pecete a destinului ca în tragedia antică, iar actrița trece cu ușurință de la sentimentele materne la cele de răzbunare
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
a fost un etnolog și folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină. Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, a fost profesor universitar la Cluj și la Sibiu și Doctor Honoris Causa al universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia. Gheorghe Pavelescu s-a născut în satul Purcăreți din Pianu, Alba, o localitate cu veche tradiție păstorească, la 18
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
ani devine doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unor somități ale culturii românești: doctor în sociologie și estetică (1942), cu Dimitrie Gusti, doctor în filozofia culturii (1942), cu Lucian Blaga, și doctor în etnografie și folclor (1945), cu Romulus Vuia. Toate titlurile poartă calificativul "Magna cum laude". A ocupat de timpuriu posturi universitare, a fost director al Secției de Artă Populară a Muzeului Național de Artă și Arheologie din București, apoi director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Urmează o perioadă
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
Alecsandri - Brașov: Prințul Constantin Mavrocordat, Pietrele lui Solomon - București: Adrian Dohotaru, Orion, Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Cantemir, Dan Amedeo Lăzărescu, Constantin Brâncoveanu, Armonia Universului, Edmond Nicolau, Alfredo Diomede, Eduard Caudella, Jean Pangal, Zenith, Nicolae Titulescu, Armonia, Clubul Alianței, Columna - Caracal: Traian Vuia - Constantă: Cosmos, Nicolae Iorga, Aurora, Fred Kleinknecht - Dej: Inima Transilvaniei - Deva: Burebista - Focșani: Atheneum Duiliu Zamfirescu - Iași: Fidelitas, Lux în Tenebris - Pitești: Frații Golești - Ploiești: Prahova - Reșița: Fidus Ultra Finem - Rm. Vâlcea: Miron Cristea - Sibiu: Nicolaus Olahus - Suceava: Iancu Cavaler
Ritul Scoțian Antic și Acceptat () [Corola-website/Science/326052_a_327381]
-
Alte încercări de zbor fuseseră efectuate și de Félix du Temple în 1874, de Alexandr Mojaiski în 1884 și de Clément Ader în 1897, dar nu au o confirmare precisă în documentele epocii. Pe data de 18 martie 1906, Traian Vuia devine primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul (avionul Vuia 1). Jacob Ellehammer zboară în circuit închis 42 m la înălțimea de 50 cm pe data de 12 Septembrie 1906. Alberto Santos-Dumont, după
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
1884 și de Clément Ader în 1897, dar nu au o confirmare precisă în documentele epocii. Pe data de 18 martie 1906, Traian Vuia devine primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul (avionul Vuia 1). Jacob Ellehammer zboară în circuit închis 42 m la înălțimea de 50 cm pe data de 12 Septembrie 1906. Alberto Santos-Dumont, după mai multe zboruri cu balonul si un zbor cu martori de 4-7 m la inaltimea de 50-70
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
mare avion de pasageri din lume este un Airbus A380, cu o capacitate de circa 800 de pasageri, iar cel mai mare avion de marfă este un Antonov An-225, care poate ridica 700 de tone. Realizările lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă au determinat nașterea aviației românești simultan cu cea mondială. În 1906 Traian Vuia reușește primul zbor autopropulsat cu un aparat de zbor mai greu decât aerul. Aurel Vlaicu realizează un avion sub forma mai multor modele (Vlaicu
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
de pasageri, iar cel mai mare avion de marfă este un Antonov An-225, care poate ridica 700 de tone. Realizările lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă au determinat nașterea aviației românești simultan cu cea mondială. În 1906 Traian Vuia reușește primul zbor autopropulsat cu un aparat de zbor mai greu decât aerul. Aurel Vlaicu realizează un avion sub forma mai multor modele (Vlaicu I, Vlaicu II) cu care, în 1912 câștigă cinci premii memorabile la un miting aerian din
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este numit director onorific. Este membru al Societății Române de Fizică; al "American Society of Civil Engineers - Mechanical Divsion" (din 1969) și al "World Academy of Sciences" (Trieste, Italia). A primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic "Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering", Editura Academiei Române, 1987.
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
inginer informatician român. 1952 Școală Medie Electrotehnica din Cluj, absolvent (șef de promoție) 1952 - 1958 Institutul Energetic din Moscova, Facultatea Radio, Inginer Electronic (diplomă de merit) Teza de doctorat: Studiul sistemelor cu prelucrare paralelă a datelor 1978 Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timișoara, Facultatea de Electrotehnica Conducător științific: prof. dr. ing. Alexandru Rogojan, Doctor-inginer Perioade, locuri de muncă, funcții, proiecte și beneficiari 1958 - 1968 Academia R.S.R. Filiala Cluj, Institutul de Calcul, cercetător Concepția și implementarea calculatoarelor: DACICC-1, Academia R.S.R. Filiala Cluj, Institutul
Gheorghe Farkas () [Corola-website/Science/336946_a_338275]