3,544 matches
-
sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Văcărel, I., Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995. Voinea, L., Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995. Voinea, L., Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Weber, M., Sociologia religiei, Editura Teora
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Weber, M., Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998. Weinberg, S., Visul unei teorii finale. În căutarea legilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Weber, M., Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998. Weinberg, S., Visul unei teorii finale. În căutarea legilor ultime ale naturii, Editura Humanitas, București, 2010. Wilson, E. O., Cucerirea socială
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Weber, M., Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998. Weinberg, S., Visul unei teorii finale. În căutarea legilor ultime ale naturii, Editura Humanitas, București, 2010. Wilson, E. O., Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. Zak, P. J., Molecula morală. Sursa
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Chirițescu (nicio legătură de rudenie, doar de idei) cu fostul nostru mare monetarist Costin C. Kirițescu) ne oferă o abordare clasică, în stilul unui alt mare specialist român în monedă, Victor Jinga, multidisciplinară, o "socioeconomie a banului", inspirată de Max Weber, o abordare diacronică, aproape o istorie a banilor, conținând însă și elemente de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare inter- sau transdisciplinară. Pe întreg
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi "Crizele economiei dominate de moneda metalică". Am rămas la acest titlu pentru sugestivitatea sa și pentru că se contrapune ideatic altui capitol despre crizele monedei de hârtie sau în acest caz "Crizele economiei dominată de moneda de hârtie". 498 Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 287. 499 Vezi Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul bancar și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 81. 500 Alex Berca, Crizele economice și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ca metal monetar, realizată de autoritățile ruse în anul 1928. Ideea a fost rapid abandonată prin neacceptarea de către utilizatori. Vezi și Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, p. 12. 503 Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 31. 504 Între anii 476-1000 d.Hr. 505 Gheorghe Manolescu, Moneda și ipostazele ei, Editura Economică, București, 1997, p. 14. 506 Sau "crizele monedei metalice", așa cum le-am numit în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem. 582 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Editura Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, pp. 160-161. 583 Vasile Turliuc-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, p. 28. 584 Ibidem. 585 Ibidem. 586 Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 15 587 Ovidiu Drâmba, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 329. 588 Karl Marx, Friederich Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, Conspect
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
113. 632 Thomas H. Greco Jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 111. 633 K. Marx, "Salariu, preț, profit", în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 110. 634 Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 37. 635 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 121-145. 636 "Zece jucători se reunesc într-un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 23. 776 Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5. 777 Ibidem. 778 Max Weber este cel care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat moral prin mijloace cât prin scopuri. "Morala scopurilor" a lui Weber vine în continuarea celebrului "scopul scuză mijloacele" al lui Machiavelli. Vezi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5. 777 Ibidem. 778 Max Weber este cel care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat moral prin mijloace cât prin scopuri. "Morala scopurilor" a lui Weber vine în continuarea celebrului "scopul scuză mijloacele" al lui Machiavelli. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este inventatorul conceptului de Realpolitik. Iată ce spune Ion Jude. "Max Weber elaborează celebra realpolitik, prin care realizează o analiză a factorilor ideologici ai politicului și politicii, emițând judecăți de valoare prin care sunt rezumate opiniile despre politică, cum ar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este inventatorul conceptului de Realpolitik. Iată ce spune Ion Jude. "Max Weber elaborează celebra realpolitik, prin care realizează o analiză a factorilor ideologici ai politicului și politicii, emițând judecăți de valoare prin care sunt rezumate opiniile despre politică, cum ar fi: a) politica trebuie separată de sentimente și legată de gândirea politică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 16. De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim - tradițională; - dominația legitim - charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim - tradițională; - dominația legitim - charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu excepția lui Robert Owen,69 a lui Saint-Simon70 și a lui Charles Fourier 71) nu s-a evidențiat cu mai multă intransigență poziția claselor sociale. Prof. Ralf Dahrendorf 72 consideră că cei mai mulți dintre sociologi, până la Werner Sombart 73 și Max Weber 74, au asociat conceptul de clasă socială cu diverse tipuri și aspecte sociale, în special cu cele referitoare la stratificarea socială. În literatura marxistă, definirea claselor sociale se referă la locul pe care îl ocupă o clasă socială într-un
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
41, 54 Smith, Adam, 17, 18, 34, 36, 41, 75, 80, 81, 172, 263, 264, 280, 291, 296 Sombart, Werner, 77, 267 Stănescu, Nicolae S., 24, 25, 39, 291 T Tytler, Alexander Fraser, 245, 246 V Volcker, Paul, 167 W Weber, Max, 77 Wheeler, Raymond H., 68, 292 Y Young, Andrew, 149, 281, 283, 292 În colecția Dezbateri contemporane au mai apărut (selectiv): • ... Așa se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
72 Ralf Dahrendorf (1925- ), op. cit., p. 6 și urm. 73 Werner Sombart (1863-1941), economist istoric german. În 1890 a fost numit profesor de economie la Universitatea din Breslau și în 1917 a devenit profesor la Universitatea din Berlin. 74 Max Weber (1864-1920), sociolog și economist german. 75 F. Engels, The Conditions of the Working-class in England. Introduction, [primul paragraf] în: http://www.marxists.org/archieve/marx/works/1840/cond-wce/cwe02.htm [1 of 11] (23 /08/2000]. 76 K. Marx și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Mozart (1756-1791), Ludwig van Beethoven (1770-1827) sunt nume de mare rezonanță și aparțin istoriei universale 342. Ultimul amintit între aceștia, Beethoven, chiar dacă aparține clasicilor, apare ca un precursor al romantismului în muzică, deschizând calea unor muzicieni de excepție, între care Weber, Schumann, Franz Schubert, Mendelsn-Bartholdy sau Wagner. Cu adevărat se susține afirmația că de la sfârșitul secolului al XVIII-lea Germania era cunoscută ca "țara poeților și a filosofilor" (Land der Dichter und Denker). Se urmărea, chiar dacă nu ca regulă generală, voința
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
curentul ce reprezenta noua entitate politică, al unificării, se întretăia cu reacțiile critice la adresa noii societăți. Este perioada în care s-au afirmat personalități de talie universală, precum Thomas Mann în literatură, Richard Wagner în muzică, Fr. Nietzsche sau Max Weber, întemeietori ai unor noi orizonturi în filosofie, politică și în domeniul teoriei sociale. Opera lor nu a fost niciodată depășită prin valoare și erudiție 343. V. GERMANIA SUB IMPACTUL REVOLUȚIILOR INDUSTRIALE 1. Revoluțiile industriale: un impact pozitiv Dacă revoluția franceză
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pentru a regîndi dimensiunea istoriei. În Cadrele, el se folosea intens de istorie, așa cum era istoria științifică a epocii sale, istorie a cauzelor și a efectelor, a intențiilor și a rezultatelor, istoria sistemelor de valori ale grupurilor, ca la Max Weber. Marea miză a cadrelor este că această convergență a progresului prin cauzalitate sau prin dezvoltare a valorilor în istoria religioasă ori socială ar fi paralelă cu progresul tehnologic așa cum este el definit în reprezentarea de către Halbwachs, în prima parte, a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Editura Institutul European, Iași, 1993. Ungureanu, Traian, Despre securitate: România, țara "ca și cum", Editura Humanitas, București, 2006. Vintilă, Horia, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura Europa, Craiova, 1990. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, Editura Fundației culturale române, București, 1991. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Postfață de Ioan Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 2007. Weil, Simone, Forme implicite de iubire a lui Dumnezeu, traducere în românește de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 2005. * * * *** Colocviul,,Familiei", Cartea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
arată nici un semn de inteligență, ci se mulțumesc pur și simplu să imite ceea ce văd", scrie la sfîrșitul secolului al XIX-lea un institutor din Cantal. Cu părere de rău se pare că trebuie să fim de acord cu Eugen Weber cînd acesta conchide că "educația [în această epocă] întreținea prostia fiindcă impunea modele de comunicare pe care mulți nu le puteau atinge"197. Am putea chiar să ne imagimăm că acest mod de instruire servea unui alt scop, în mod
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unele privințe, această raliere argumentată ideologic prefigurează lupta antifascistă a anilor 1930 și apoi cel de-al Doilea Război Mondial, fiind acompaniată în paralel de o reconversiune a mediilor intelectuale. La intelectuali, tonul seamănă adesea cu cel al lui Max Weber care, în Germania, se laudă cu faptul de a fi reconciliat elitele, clasele și partidele antrenate de "acest mare și minunat război"300. Naționalismul războinic va duce la extrem pasiunea șo-vină inițiată de imageria bunilor alsacieni persecutați de stupiditatea feroce
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]