3,277 matches
-
mentorului ei, Titu Maiorescu n.n.), prelucrată astfel încît adevăratul ei conținut de clasă să dispară sub o frazeologie pseudorevoluționară despre libertatea creației, lovește Lenin". O altă chestiune rezolvată "magistral" este "o problemă estetică veche, problema libertății artistului"... "Lenin, afirmă criticul, zdrobește aceste teorii estetice idealiste, transformate de lumea burgheză în adevărate prejudecăți". Ne este prezentată rețeta sigură de accedere la libertatea de creație: "Lenin aplică reprezentarea marxistă a raporturilor dintre necesitate și libertate la activitatea creatoare. Liber cu adevărat va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau Yalta, de război rece și de competiție între Est și Vest. Din 1917 pînă în 1989, absolut totul se poate reduce la comunism, la acest straniu și neașteptat mesianism care a pus în mișcare milioane de oameni pentru a zdrobi alte și mai multe milioane". Îndemnînd la deschiderea arhivelor Statului, ale decedatului Partid și ale fostei Securități, în primul rînd istoricilor de astăzi, aceștia fiind contemporani cu evenimentele, autoarea crede îndreptățit că doar ei pot "să descifreze procesele-verbale de anchetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost doar amenințați cu exterminarea de regimurile lor, dar și calomniați de stînga occidentală. Faptul că acești bărbați și aceste femei, crescuți, închiși în sistem, și-au putut păstra inteligența și au îndreptat-o împotriva mașinii menite s-o zdrobească, în timp ce erau părăsiți, repudiați de intelectualii ce-ar fi trebuit din Occident să le sară în ajutor, acest fapt, împreună cu energia și luciditatea lor, răscumpără orbirile și lașitățile noastre și dovedesc că speța umană merită poate totuși să supraviețuiască". Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Un citat exemplar din Alain Besançon ne este propus și credem necesar să-l reproducem pentru stringenta sa actualitate: "Cea mai mare surpriză din postcomunism a fost că el n-a făcut obiectul unei damnatio memoriae. Nazismul, cînd a fost zdrobit, a provocat o reacție de oroare universală, perfect justificată și care, încă în zilele noastre, își păstrează toată vigoarea. Trimitem mai departe la închisoare niște nonagenari inculpați pentru că au participat, deseori ca subalterni, la acțiuni mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unilateral, înseamnă că instalăm nedreptatea la temelia noilor structuri. E ceva groaznic (...). De altminteri amnistia a fost imediat urmată de amnezie. E ceva cu totul extraordinar dacă ne gîndim că experiența comunistă a făcut mai mulți morți decît nazismul, a zdrobit mai profund sufletele și spiritele decît nazismul, a distrus mai fundamental societatea decît nazismul, a ruinat viața a zeci, sute de milioane de persoane (...). Și imediat s-a luat hotărîrea ca totul să fie dat uitării. Pe drept cuvînt, nazismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dogmatism, făclierul raportor explică pentru ce trebuie să continuăm lupta noastră, indicînd și căile de realizare "pentru adîncirea înțelegerii fenomenului literar, a concepției marxist-leniniste despre literatură și artă, împotriva abaterilor de orice fel de la principiile de bază ale realismului socialist, zdrobind orice încercare de revizuire a bazelor teoretice ale realismului socialist". Avînd ghid principiile marxist-leniniste, sarcinile ce revin Uniunii Scriitorilor (prevăzute în cel de-al doilea capitol al noului statut) sînt comentate de Aurel Mihale: "Obiectivul principal al Uniunii Scriitorilor este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la foame sus, cum era sloganu, versurile alea, cine le-a scris, al dracu, că incitau la nenorocire, voi osîndiți la moarte, și așa mai departe, rob cu rob să ne unim, să facem pe dracu, dușmanii poporului să-i zdrobim, pînă la unu să piară. El nu se gîndea ce era acolo? Numai ăla cu sfîntă tinerețe legionară, trebuie condamnat? Ăia măcar credea în căpitan, dar aici a fost cu dușmanii poporului să piară pînă la unu: era din interior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și bătătorite de femei și bărbați care culeg ciorchinii și îi pun în coșuri, să simți mirosul lor proaspăt, dulceag, și să simți păianjeni mici și musculițe cum încep să- ți meargă pe mâinile parfumate. Să auzi apoi fiecare bob zdrobindu-se și scurgân- du-se sub tălpi, să simți mustul intrându-ți printre degetele picioarelor și să nu-ți fie jenă de o ușoară excitare. Să te murdărești tot și să-i strivești cu bucuria unui copil care se joacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
văzând că imobilul - hotelul Splendid, cu douăzeci de etaje - ia foc, fără putință de scăpare ; mașini în flăcări, cu șoferul mort la volan, cu ocupanții mașinii calcinați în adâncul ei, trecând în zigzag cu o viteză nebună prin fața porții noastre, zdrobindu-se la prima cotitură a străzii ; trecă- torii fugeau fără țintă, unde să se ducă ? Făcuți fărâme sub ochii noștri, de explozii ce își accelerau ritmul din minut în minut, zgâlțânau din temelii casa pe care nu ne hotăram să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Transilvania, până la 1918. Rusia Începe și ea În vremea lui Petru cel Mare (1683-1725) expansiunea spre sud-estul Europei. După căderea Bizanțului, Moscova se considera continuatoarea ideii imperiale: „cea de-a treia Romă“. Își asumase misiunea de a ajunge la Constantinopol, zdrobind Imperiul Otoman. Drumul său trecea prin țările române! Fără să aibă ambiții chiar atât de mari, și Habsburgii se interesau de Balcani. De aici, un lung șir de războaie Între austrieci, ruși și turci, care jalonează Întregul secol al XVIII
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partida jucându-se În trei, forțele adverse se neutralizau Într-o anumită măsură, ceea ce a permis supraviețuirea principatelor. Imperiul Otoman nu s-a prăbușit dintr-odată. A cedat pas cu pas, rezistând mai bine decât se scontase. Nereușind să-i zdrobească pe turci și supravegheați de austrieci, rușii n-au putut să ajungă la Constantinopol. Dacă Imperiul Otoman ar fi dispărut, poate că astăzi Constantinopolul ar fi fost oraș rusesc, iar Europa Sud-Estică parte a Rusiei! Așa au scăpat și țările
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
democratic cu practica totalitară. Proiectul afișat era crearea unei lumi noi, În care să nu mai existe inegalități, asuprire și nedreptate, și a unui om nou, eliberat de toate servituțile: un om liber Într-o lume liberă. Dar, pentru a zdrobi lumea veche și a pune bazele lumii noi, era necesară o fază (preferabil cât mai scurtă) de violență revoluționară. Este ceea ce s-a numit dictatura proletariatului, corespunzătoare, În terminologia oficială, construirii socialismului, fază premergătoare comunismului desăvârșit. Dar, cum lumea lipsită
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ce totul atât de Încet?). Fapt este că societatea românească Înclina puternic spre stânga. O Întoarcere completă față de situația dinainte de comunism. Pe atunci, România Înclina spre dreapta, fiindcă era o țară de proprietari, mari sau mici (Îndeosebi țărani). Comunismul a zdrobit proprietatea și i-a Învățat pe oameni să fie dependenți de stat. Asistența statului a continuat să fie preferată riscurilor liberei inițiative. Nici măcar refacerea proprietății rurale până la cincizeci de hectare nu a stârnit entuziasmul scontat. La sate a rămas o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dubla gafă din ultima sa zi de președinție, când l-a grațiat pe Miron Cozma, condamnat la ani grei de Închisoare În 1999, pentru rolul său În mineriada din 1991; Își exprima astfel recunoștința pentru cel care-l ajutase să zdrobească În 1990 „Piața Universității“ și să scape În 1991 de Petre Roman; În urma protestelor aproape unanime, la câteva ore a anulat grațierea! În declin lent, dar constant de mai mulți ani, Iliescu Își grăbea singur sfârșitul politic. Cu totul neașteptat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
demente indiferent cât de dulci erau condițiile exterioare ale vieții pe care o ducea. Și din cauza asta lumea constituia o amenințare pentru noi, de o manieră vagă și abstractă, din care nu reușeam să ne desprindem - harta dispăruse, busola fusese zdrobită, eram pierduți. Eu și surorile mele am descoperit o dimensiune lugubră a vieții la o vârstă neobișnuit de fragedă. Am învățat din comportamentul tatălui nostru că lumii îi lipsea coerența, iar în acest haos oamenii erau condamnați la ratare, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă îndemnă să observ ciorile aliniate pe firele telefonice de deasupra mea, iar eu am azvârlit păpușa pe câmp, unde a aterizat imobilă. Frunzele moarte săltau în briza care vălurea câmpul. Auzeam ropotul unui râu, sau erau valurile care se zdrobeau de țărm? Terby se pomeni imediat învăluit de un nor de muște. În depărtare păștea un cal - poate la treizeci de metri de unde stăteam - iar în momentul în care muștele s-au năpustit asupra păpușii calul și-a scuturat capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rusoaică, angajată de organizatorii spanioli. „Când am terminat cu declamatul, am spus că aceste versuri le-am învățat în 1965, pentru că eram ahtiat după poezia rusă. În 1968, cu trei ani mai târziu, tancurile sovietice intrau în Praga și ne zdrobeau mișcarea pentru reforme. Cu aceste cuvinte i-am luat rusoaicei piuitul.” Tot Verner ne avertizează, înainte de a se ridica de la masă: „Nu coborâți, vă rog, din trenul Europei!” O metaforă cât se poate de adecvată în conținutul ei și potrivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc, reges, intelligite; erudimini, qui judicatis terram. Vezi, Doamne, întristarea mea. Perduți sunt copiii mei, fiindcă vrăjmașul s-a întărit. A pus mâna sa vrăjmașul pe tot ce-mi era mai scump. A zdrobit regatul și pe principi. Lăsați-mă, amar voi plânge; nu încercați a mă mângâia. Eremia. Vai vouă celor ce râdeți! vai vouă celor sătui! Mai violent decât un jurnal în opoziție. Brav, așa de brav încât ar fi în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inimă, a fost pus parcă aici anume de Dumnezeu ca să înflorească între pustiuri și neamuri sălbatice. Așa în vechi vremuri, aici, între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă, după ce cu ajutorul Domnului și cu braț de criță a zdrobit fălcile tuturor liftelor păgâne. Asta a fost vremea acea din bătrâni povestită când voevozii noștri cei de demult au înălțat steagurile cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e fată... Și Jder moare în luptă (?)... (Descrieri din munții Mazurilor) În munte, (pe Bistrița poate, lângă Moara dracului), Jder se luptă cu Ungurul. Jder rănit, când se aude venind ajutorul ungurului. Bucuros, magnatul rânjește. Jder însă rănit fiind îl zdrobește. Apoi ucide și pe acea care acuma înțelege că l-a iubit... Ca să nu fie greutate tovarășilor, și ca să nu cadă în mânile dușmanilor, cere să fie dat pe apă, alături de fată... După împrejurările morții Jderului celui tânăr, el se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își plânge viața, își aduce aminte de "Grozna" și fericește țara care are pe Ștefan, apoi își spune cabazlâcurile și-și face giumbușlucurile lui... Sf. Ion cel Nou, care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți. La 31 Dechemvrie 170000 turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde moare (în ținutul Făgărașului). La 1474 Ștefan bate pe Laiotă 5 Octomvrie 1474 tocmai atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păreți improvizați. O mizerabilă mansardă păstrează ferești frumos arcuite și balcon sculptat în piatră. Leii au fost ciumpăviți; un sfinx stă singur și fără rost pe un piedestal; al doilea, a fost târâit în altă parte după ce i s-a zdrobit capul. Porțile de aur, argint, aramă și fier sunt deschise celor patru vânturi. Rămășițele împăratului vechi nu s-au mai găsit. Statui de episcopi și sfinți prin colțurile cetății și biserica improvizată în mauzoleu. Săgetează cu trufie spre cer o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el: „ceea ce în planul lui Ștefan cel Mare trebuia să devină o acțiune de nimicire s-a transformat într-o luptă grea, cu pierderi mari de o parte și de alta”. Papacostea considera însă că „elanul înaintării ungare a fost zdrobit”, regele fiind obligat să se retragă. Așadar, elanul și nu oastea maghiară a fost zdrobită, și după cum mai observa Papacostea, până acum nu s-a făcut nici un studiu despre felul în care s-a desfășurat bătălia din punct de vedere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a transformat într-o luptă grea, cu pierderi mari de o parte și de alta”. Papacostea considera însă că „elanul înaintării ungare a fost zdrobit”, regele fiind obligat să se retragă. Așadar, elanul și nu oastea maghiară a fost zdrobită, și după cum mai observa Papacostea, până acum nu s-a făcut nici un studiu despre felul în care s-a desfășurat bătălia din punct de vedere tactic. Studiu ce părea să fie făcut de Emanuel Antoche, după cum reieșea din titlul studiului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]