3,844 matches
-
vlădica Theodosie, umblau pe la mânăstirile oltenești ca să arate meșterilor ce anume vor să fie folosit ca izvod. Erai și domnia ta, neică Mihai. Copii eram doar cinci, că Stanca era la casa ei, Maria doamnă în Moldova și Ilinca își pregătea zestrea la Târgoviște. Așadar noi, Constantin, Radu și cu mine și Safta și Ancuța, abia, abia ridicată. Poate eram la Cozia, poate la Sărăcinești la schit sau poate la Ostrov, nu-mi aduc aminte prea bine unde eram. Maica și taica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până la București? Atunci când a răposat Șerban Vodă, iute s a gândit: „Să vină Constandinul Stancăi la domnie, că are bani să-l mulțumească pe sultan”. Și am dat și ca să-l răscumpăr pe beizadea Gheorghiță al lui Șerban Vodă, și zestre Casandrei când s-a măritat, și bani la marele seraschier, și la han ca să nu jefuie țara trecând spre Zărnești. De drumul la Odrii ce să mai zic, altă politică de-a lui naș Dinu și neica Mihai. Li se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jilțurile încrustate cu pietre scumpe, sidef și fildeș, pentru scoarțele oltenești sau orientale topind în țesătura lor cele mai minunate culori, dar acum păreau imense în pustiul ce se căsca în ele. Iatacul doamnei, cu tot ce putuse să aducă zestre o femeie din neamul ei, era golit, chiar și icoanele erau smulse de pe pereți, doar o candelă stingheră ardea în dreptul unui crucifix. — Mâine este Joia Mare, se pomeni vorbind singur, Doamne ferește, cum pot să iasă cu muzici în Dealul Văcăreștilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care au existat, transpuse În legende și povești. Frumusețile țării noastre nu pot fi comparate cu a altor țări " de aicerea", ci reprezintă un "tot al nostru și numai al nostru". Elevii fac cunoștință cu personalități care au contribuit la zestrea poporului nostru. Acestea le Întâlnim de-a lungul claselor primare. Ei află că a existat un Enescu care afirma" mi-am slujit țara cu armele mele: pana, vioara și bagheta", un Victor Babeș părinte al medicinei. un Brâncuși, Luchian și
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
principii morale. De aceea agresiunile militare, sclavia, pirateria, tortura, persecuțiile religioase și discriminarea rasială au ajuns să fie scoase în afara legii. Astfel, într-o bună zi, vom putea limita și mai mult abuzurile împotriva femeilor, inclusiv violența domestică, "crimele pentru zestre", "crimele de onoare", traficul cu ființe umane și infanticidul comis împotriva fetițelor. Aceasta nu este o încercare de a ne impune concepțiile asupra altora, ci de a convinge un număr suficient de oameni dintr-un număr suficient de locuri că
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
bine câmpul de bătălie; trecerea de la Călugăreni e foarte dificilă. Folosind acest loc de trecere, am găsit chiar în mijlocul apei o logodnică valahă gătită cu cele mai frumoase veșminte ale sale și cu un înșesit colier din monede, etalându-și zestrea pe umeri. Rudele o înconjurau; așteptau cu toții răbdători în carul lor bătut de curent o plută ce se construia pe mal. O orchestră de țigani (boemieni), tocmită pentru nuntă, le cânta lucrătorilor cântece de circumstanță. O ceată obraznică de copii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încărcat de ipoteci. Se prezintă totuși un pretendent, un tânăr militar de grad înalt, bogat, foarte bine plasat. Perfect primit de către viitoarea soție și îndrăgostindu-se în fiecare zi mai mult de farmecele ei, îi cere mâna, nepretinzând decât o zestre de 10 000 de ducați, sumă foarte moderată, având în vedere marea avere a pretendentului. La această cerere nesperată, tatăl, încântat, promite tot fără a ști prea bine cum va da zestrea, dar contând pe dibăcia sa. Bate la toate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
farmecele ei, îi cere mâna, nepretinzând decât o zestre de 10 000 de ducați, sumă foarte moderată, având în vedere marea avere a pretendentului. La această cerere nesperată, tatăl, încântat, promite tot fără a ști prea bine cum va da zestrea, dar contând pe dibăcia sa. Bate la toate ușile, anunță vestea cea bună, își copleșește rudele cu insistențe reînnoite, pledează despre avantajele enorme ale uniunii proiectate, descrie cu forță riscul de a mai lăsa o zglobie fată de optsprezece ani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
facem actul". "Iată-l, spuse tatăl prudent, trăgând o hârtie din buzunar." Deși un pic surprins de această repeziciune, nepotul semnează, unchiul semnează; asistența face la fel; cad cu toții unii în brațele celorlalți. Tablou vivant. Căsătoria se făcu fără întârziere; zestrea fu plătită și creditorii, avertizați, încă de a doua zi, să se prezinte la cumpărătorul pământului pentru a-și vedea conturile reglate. Nu așteptară să li se spună de două ori; dar vai! în aceeași seară reclamațiile atingeau cifra de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Pocuției. Rănit grav într-o bătălie, bătrân și slăbit în urma războaielor, Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 fiind îngropat „cu multă jale și plângere” (Grigore Ureche) la Putna. Domnise 47 de ani, 2 luni și 3 săptămâni. Zestrea lăsată de Ștefan era inestimabilă. Economie, politică, apărare, cultură toate sferele vieții sociale înfloriseră la căldura și lumina acestui astru. Moldova rămânea după el mai puternică și mai frumoasă, mai temută și mai respectată, mai bogată și mai sigură de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și ouă cu jumări. - Bun, bun.... Sfioasă, femeia îi așeză masa. Nu ridică privirea. Îi era teamă să nu-l supere. Când l-a luat, era flăcău mândru și gospodar în sat. Nici ea nu era de lăsat. A avut zestre frumoasă și era întrebată de flăcăi. În sat nuntă mare de sâmbătă până luni. Ion așa era, pâinea Celui de Sus. Cu vorbe dulci o dezmierda. Se lăuda în sat că femeie ca a lui nu mai are nimenea. O
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Iosif Bologa. Casa avea încăperi multe, cu mobile vechi, severe, amestecate, și o curte mare, cu acareturi în fund, și mai încolo, o grădină ce mergea până la Someșul cu ape gălăgioase. Aceasta a fost, împreună cu câteva "table" de pământ roditor, zestrea fiicei doctorului Hogea, primul medic de plasă în Parva, al cărui mormânt se află de asemenea în curtea bic-ericii, ca o amintire a unei vieți de cinste și sârguință, și vrednic urmaș al fostului subprefect din vremea revoluției și domniei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
De aceea Domșa îi făcea puțină curte, în speranța că îi va atrage atenția asupra domnișoarei Marta, o fetiță de vreo șaptesprezece ani, drăgălașă și isteață cum nu s-a mai pomenit pe valea Someșului, și care, pe deasupra, avea o zestre boierească, fiind singura odraslă a însuși domnului Domșa. Într-o bună zi, dorind să continue discuția, Apostol făcu o vizită avocatului. Nu-l găsi acasă, dar îl primi domnișoara Marta. Stătu o jumătate de oră, vorbind cu domnișoara numai despre
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
i-a plăcut, în vara când a fost înaintat sublocotenent și s-a dus acasă în concediu, s-a amorezat nebun de fata unui profesor, tot din Znaim. A vrut s-o ia de nevastă, dar iubita lui n-avea zestrea reglementară, ba chiar nici un fel de zestre. Atunci, fiindcă nu putea renunța la fată, s-au logodit. El s-a hotărât să-și creeze o carieră nouă, iar ea s-a legătuit să-l aștepte. S-a înscris în aceeași
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fost înaintat sublocotenent și s-a dus acasă în concediu, s-a amorezat nebun de fata unui profesor, tot din Znaim. A vrut s-o ia de nevastă, dar iubita lui n-avea zestrea reglementară, ba chiar nici un fel de zestre. Atunci, fiindcă nu putea renunța la fată, s-au logodit. El s-a hotărât să-și creeze o carieră nouă, iar ea s-a legătuit să-l aștepte. S-a înscris în aceeași toamnă la Drept și s-a așternut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sfârșitul lumii... Gross îl privi cu dispreț, zâmbitor mai întîi, apoi cu mirare și în sfârșit izbucni adânc indignat: ― De mii de ani se zbuciumă omul implorând binefacerile Dumnezeului iubirii, și din an în an mai rău! Fiindcă iubirea e zestrea fricoșilor și a neputincioșilor... Martirii întru Hristos primeau moartea preaslăvind pe Dumnezeul iubirii, și totuși Dumnezeu... Victoria creștinismului a fost dobândită prin umilință și lașitate, de aceea a întronat pe pământ domnia falsității, prefăcătoriei, nedreptății... Dumnezeul iubirii a ucis mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
carnea unui animal, dobândești și ceva din însușirile lui. De aceea simțim înrudirea cu porcul, oaia și găina, nu cu leul, tigrul și leopardul. Furnicile sunt ireproșabile sub dictatură, albinele - în democrație. De tandrețe au nevoie și plantele. În privința eficientizării zestrei genetice, furnicile și albinele ne-au luat-o zdravăn înainte. Ce neobrăzare! Adaptabilitatea la mediu poate fi soluție de supraviețuire. Sau înfrângere. Omul contemporan se grăbește să devasteze o planetă muribundă. Stresul este dovada cea mai clară că sfidăm ritmurile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a dreptul terapeutic. Părintele trebuie să fie alături de copil. Nu în locul lui. Dintr-un maestru țâșnesc discipolii precum ciupercile după ploaie. Ceasul rău este, de regulă, și deșteptător. Tineretul de astăzi învață cum să-și protejeze sexul, nu și sufletul. Zestrea genetică apropie popoarele. Gradul de educație le diferențiază. Șlagăr didactic : un tânăr maltrata o poezie. Școala are nevoie de manuale inteligente, nu doar alternative. Educația trebuie să transforme inteligența în caracter. Dacă pământul este un Infern, de ce pregătim copii pentru
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
atitudinea lui față de propriile valori. Istoria nu a dus niciodată lipsă de killeri culturali. Multe dintre popoarele mici nu sunt decât cobaii istoriei. Dictatorii au vrut să democratizeze lumea prin soluții totale. Popoarele zbuciumate istoric le-a intrat prudența în zestrea genetică. Interpretăm ca niște cabotini sufletul bietului român torturat de istorie. Memoria coagulează o națiune. Și lumea contemporană face piramide. Dar din capete. Orice tranziție este destinată ascensiunii persoanelor secundare. În epocile confuze, leneșul satului ajunge primar. Cu o istorie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
doi lobi ai respirației celeste. Creatorul de artă are nevoie chiar și de lumea care îl sfidează. Arta înseamnă revelație, nu enciclopedism. Creatorul de artă este un Dumnezeu în haine civile. Arta ar putea curăța totuși jegul de pe destine. În zestrea spirituală a oricărui geniu intră și arta. Arta autentică tulbură, nu cosmetizează. Pamfletul spurcă. Uneori - sublim. Artistul este puțin anormal chiar în vremuri cumsecade. Arta autentică constă în ruguri interogative, nu în curcubeie exclamative. Talentul topește și apoi prelucrează influențele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tîrgul Ieși, am dat... zapisul nostru la cinstita mîna dumisale coconului Vasile Roset spat(ar) precum... am vîndut dumisale patru pogoane vie lucrătoare, ce sînt tot într-o ogradă cu alte patru pogoane vie ale dumisale pe care le are zestre de la... spăt(arul) Manolache Dimache, socrul dumisale, ce sînt cumpărate... de la Varvara sor(ă) mai mare a noastră... Dar alte scrisori mai vechi n-am avut,... de vreme ce aceste vii din pajiști s-au făcut pe moșie mănăstirii de răposat(ul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
înțeleseră și nu-i mai urmăriră. Curând s-au pierdut în cetate, prin ieșiri nenumărate, în labirinturile nesfârșite dintre pietre și ziduri până găsiră în situl transformat, locuința ispășită de tradiții și plină de vise bizare moștenite din viitorul tăinuit. Zestrea care-au găsit-o aici le era suficientă... nu le trebuia decât o mână de fân răspândit la întâmplare, mirosind a floricele albastre din păduricea de pe malul strălucitor al Dunării. Au luat mașina și s-au scurs nevăzuți prin ținutul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
noi, țara vă stă înainte; rămîneți în ea, faceți negoț și cumpărați pămînturi în ea." 11. Sihem a zis tatălui și fraților Dinei: "Să capăt trecere înaintea voastră, și vă voi da ce-mi veți cere. 12. Cereți-mi o zestre cît de mare și de multe daruri și voi da tot ce-mi veți zice; numai dați-mi fata de nevastă." 13. Fiii lui Iacov au răspuns, și au vorbit cu vicleșug lui Sihem și tatălui său Hamor, pentru că Sihem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dificultăților ivite în procesul învățării. Nu vă grăbiți să le plătiți lenea, pentru că le faceți un mare deserviciu și săvârșiți o gravă eroare educativă. Nu uitați! Cunoștințele acumulate prin efort propriu sunt mai trainice, mai funcționale și se tezaurizează în zestrea intelectuală a omului. Educație elementară Din păcate, întâlnim tot mai frecvent copii și tineri care, prin manifestări aparent banale, dovedesc minusuri în educația elementară. Am în vedere lipsa de politețe întâlnită în mijloacele de transport în comun, în care copiii
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
nu se oprește niciodată nicăieri și nu trece de două ori prin același loc, locuiește stăpâna lui, zâna Ngui, care și-l alege ginere pe Tî Thîk. Fata ei e foarte frumoasă și nemuritoare și îi dă și lui de zestre nemurirea, totuși Tî Thîk pleacă și el spre patrie după un număr de zile, ca să afle apoi că de fapt trecuse un veac. Basmul e din Vietnam. Vor mai fi și altele... - Basmele astea sunt foarte frumoase, numai că tema
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]