2,805 matches
-
Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
peste 9.000 de volume, formate din colecții de cărți rare. A fost distrusă acum și imensa colecție de istorie naturală. Pavilioanele au căpătat destinații de siloz, cămin și școală culturală. După 1944 a fost reclădită numai o parte a zidăriei în perioada 1975-1976, iar capela Kornis a fost preluată de biserica ortodoxă. Nu au existat însă lucrări serioase de refacere a castelului și domeniului, castelul ajungând astăzi în ruine. Castelul a rămas cunoscut și pentru statuile celor doi inorogi care
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
DECIZIA COMISIEI din 17 februarie 1997 privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții conform art. 20 alin. (2) din Directiva Consiliului 89/106/CEE referitoare la ancorele din metal fixate prin injecție, utilizate în zidărie (Text cu relevanță pentru SEE) (97/177/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Directiva Consiliului 89/106/CEE din 21 decembrie 1988 privind apropierea dispozițiilor legale, de reglementare și administrative
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
pentru liniile directoare pentru certificatul european de conformitate. Articolul 3 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 1997. Pentru Comisie Martin BANGEMAN Membru al Comisiei ANEXA I Ancore de metal fixate prin injecție pentru utilizarea în zidărie: pentru fixarea și/sau susținerea în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații. ANEXA II CATEGORIA DE PRODUSE ANCORE DIN METAL FIXATE PRIN INJECȚIE PENTRU UTILIZAREA ÎN ZIDĂRIE Sisteme de atestare
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
conformitate. Articolul 3 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 1997. Pentru Comisie Martin BANGEMAN Membru al Comisiei ANEXA I Ancore de metal fixate prin injecție pentru utilizarea în zidărie: pentru fixarea și/sau susținerea în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații. ANEXA II CATEGORIA DE PRODUSE ANCORE DIN METAL FIXATE PRIN INJECȚIE PENTRU UTILIZAREA ÎN ZIDĂRIE Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul(ele) și utilizarea
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
pentru utilizarea în zidărie: pentru fixarea și/sau susținerea în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații. ANEXA II CATEGORIA DE PRODUSE ANCORE DIN METAL FIXATE PRIN INJECȚIE PENTRU UTILIZAREA ÎN ZIDĂRIE Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană de Certificare a Conformității (EOTA - European Organization for Technical Approval) să specifice, în liniile directoare relevante pentru certificatele europene
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
directoare relevante pentru certificatele europene de conformitate, următorul(oarele) sistem(e) de atestare a conformității: Produsul(ele) Utilizarea(ările) proiectată(e) Nivelul(ele) sau clasa(ele) Sistemul(ele) de atestare a conformității Ancore din metal fixate prin injecție, utilizate în zidărie Pentru fixare și/sau susținere în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații 11 1 Sistem 1: Vezi Directiva 89/106/CEE anexa III pct. 2 subpct. (i), fără încercarea mostrelor
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
următorul(oarele) sistem(e) de atestare a conformității: Produsul(ele) Utilizarea(ările) proiectată(e) Nivelul(ele) sau clasa(ele) Sistemul(ele) de atestare a conformității Ancore din metal fixate prin injecție, utilizate în zidărie Pentru fixare și/sau susținere în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații 11 1 Sistem 1: Vezi Directiva 89/106/CEE anexa III pct. 2 subpct. (i), fără încercarea mostrelor în vederea auditului. Precizarea sistemului ar trebui să
jrc3225as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88382_a_89169]
-
acoperit pe o cupolă pe patru arce ce susțin bazele unei foste turle octogonale prăbușită la o dată necunoscută. Ca elemente particulare, ferestrele, patru la număr, două în naos și două în pronaos, sunt lipsite de ancadramente, iar iconostasul este de zidărie. Pereții exteriori, prezintă expresivul joc de asize de cărămizi aparente și casete de tencuială, având două rânduri de firide despărțite de un brâu simplu de cărămidă. Pictura interioară, de dată recentă, nu mai păstrează decât în spirit pe cea originală
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
Munteanu, născută Hiotu, urmașă a Rudenilor veacului al XVII-lea, inițiează, împreună cu localnicii, o serie de reparații destul de importante la biserică, iar în 1916, Ilarian Marian, proprietarul de atunci al moșiei, aduce și el o serie de îmbunătățiri substanțiele la zidărie și pictură, cu această ocazie schimbândui-se și hramul în acela pe care îl are și astăzi. Ultima mare refacere este cea din 1955, făcută pe cheltuiala enoriașilor când i se dă aspectul actual. Departe de a fi un mare monument
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
El a fost restaurant în mod remarcabil în perioada 1950-1970 de catre fostul lui proprietar, Jean Ferragut, care a organizat aici frumoase expoziții (Picasso, Bernard Buffet, tapiserii, etc.). Fortăreața posedă încă palisade de lemn (vezi fotografia, este partea între acoperiș și zidăria turnurilor) care permitea să se arunce pietre și ulei fierbinte peste asaltatori. Castelul este deschis pentru vizitare. El posedă frumoase cămine monumentale din sec. XV. In jurul castelului au fost amenajate la sfârșitul sec. XX grădini medievale. In apropierea castelului
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
civilă care păstrează o pisanie a ctitorului. Foișorul, a cărui ruine sunt situate la 60m de spre est de zidul de incintă, a fost prima oară construit de Matei Basarab, fiind folosit lemnul ca material. Constantin Brâncoveanu reface construcția, din zidărie, astfel devenind un superb loc de odihnă și recreere pentru cel ce se plimba prin parc. În ziua de azi nu se mai păstrează decât temeliile și câteva coloane și capiteluri în "Lapidarium".
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
mici.Astfel în albia Pescenei se găsesc și se exploatează nisipuri și pietrișuri folosite de localnici la lucrările de construcții.Ca material de construcție luat din subsol se mai poate adăuga și argila,din care care localnicii pregătesc cărămida de zidărie sau cea pentru sobe. Pentru cunoașterea exactă a resurselor subsolului s-au făcut prospecțiuni geologice prin foraje făcute de Institutul Geologic,dar rezultatele acestora nu au fost comunicate. Solurile se încadrează în zona solurilor de pădure.Tipul de sol cel
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
lui Aron vodă a fost construită pe fundațiile vechii biserici zidite de Alexandru Lăpușneanu. Această ipoteză este demonstrată de fundația unitară a bisericii, care a aparținut inițial unui lăcaș cu pridvorul închis. Noua construcție a avut un pridvorul deschis, cu zidărie numai pe colțurile de vest și cu coloane ce sprijineau arcele de susținere de pe cele trei laturi. Peretele despărțitor dintre naos și pronaos a fost înlocuit de două coloane, având capiteluri identice cu cele de la exterior, pe care se sprijineau
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul era inițial deschis, având arcade sprijinite pe doi pilaștri prismatici (la colțuri) și pe patru coloane cilindrice de cărămidă, cu capiteluri. Ulterior, spațiul liber dintre coloane și pilaștri a fost umplut cu zidărie. Pridvorul este boltit, având două calote sferice. Ușa de intrare în pronaos era inițial de factură gotică, terminată la partea superioară în arc frânt; ea a fost lărgită ulterior, stricându-se astfel chenarul. Pronaosul are formă pătrată, fiind luminat prin
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
în Corpul C, a fost inaugurată succesiv între 20 decembrie 1973 și anul 1976. Clădirea a rămas neterminată la exterior, deoarece Nicolae Ceaușescu nu a agreat niciuna dintre variantele de frescă prezentate pentru a fi executate pe pereții rămași „în zidărie aparentă”, se pare că din cauză că nu apărea și el reprezentat. Ulterior, cărămida aparentă din zona rezervată frescelor a fost îmbrăcată cu un placaj din marmură de Rușchita. Modificarea din 1983 - În anii 1980, la cererea lui Nicolae Ceaușescu, clădirea a
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile cerului. Restul bisericii și altarul - cu abside care îi împlinesc forma de cruce - susțin de asemenea o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
în apartamentul de locuit și care fusese construit probabil din lemn, lipsea cu totul. În perioada 1910-1911, clădirea egumeniei a fost restaurată de arhitectul Gheorghe Lupu. Cu această ocazie, s-a refăcut acoperișul și s-a completat partea superioară a zidăriei de sub streașină (care a fost decorată cu un șir de ocnițe din cărămidă aparentă), s-au construit două foișoare cu scări de acces la cele două intrări principale și s-au efectuat unele reparații interioare. Istoricii Dan Bădărău și Ioan
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
secolul X. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era inițial plasat în afara zidurilor bisericii și care va fi legat, prin lucrări de zidărie și tâmplărie, abia în 1487. De la început, turnul a aparținut orașului, rolul lui fiind preponderent acela de pază și supraveghere în vremuri de primejdie, dar mai ales ca loc de observare a izbucnirii unor incendii. Turnul a fost construit în
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
după cum consemnează și inscripția de pe aticul portalului vestic, lucrările meșterului elvețian au încorporat în structura și aspectul bisericii parohiale din Bistrița elemente noi ale limbajului plastic renascentist. Cu această ocazie, fațada vestică se schimbă fundamental prin construirea unui pilon de zidărie de dimensiuni impresionante care își are corespondența în spațiul polonez - de unde și denumirea de atic polonez. În anii următori biserica nu mai cunoaște refaceri majore, dar în urma incendiului din 1857, când este distrus acoperișul și ceasul turnului, va fi refăcut
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
castelului (dinspre parc) - în special cele două aripi care închid curtea de onoare - prezintă mai multe elemente de decorațiuni: ferestrele podului de formă barocă, altoreliefurile cu tematică bine definită (motive heraldice și cu tematică inspirată din mitologia greco-romană) încastrate în zidărie. Pe lângă acestea importante sunt feroneria de secol XVIII ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
identic și se compune - în centrul tractului principal (sud) - dintr-o sală dominantă, perpendiculară cu fațada, care trece prin întregul corp al clădirii. La parter această sală s-a format prin zidirea unei mai vechi intrări boltite, fapt observat în zidăria clădirii. În stânga și în dreapta acestei săli principale, sunt câte 2 odăi - în total 5 încăperi - iar în aripile de est și de vest ale clădirii, alte 3 încăperi deservite de câte un coridor în fiecare aripă. În colțurile moarte sunt
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
linii de cale ferată etc. urile pot fi uscate sau plutitoare. Un doc uscat (denumit și bazin de radub) este o construcție hidrotehnică asemănătoare ecluzelor, de regulă, pe lângă șantierele navale, având forma unui bazin cu pereții din beton, piatră sau zidărie construiți în trepte, și cu porți etanșe sau ecluză, destinată andocării navelor pentru lucrări de reparații și întreținere a operei vii. După intrarea în bazin, se evacuează apa iar nava se așază pe scaunele de calaj. În acest scop, docurile
Doc () [Corola-website/Science/302971_a_304300]
-
terasament de rambleu. Cele trei părți ale complexului de poduri însumau 4088 m. Pentru lucrările de la Borcea, boltă și viaducte, s-au executat 19000 m³ săpături cu aer comprimat, s-au folosit 610 t oțel la chesoane, circa 62850 m³ zidărie, 9554 t oțel moale, 310 t oțel pudlat. Terasamentele au însumat 3 mil. m³, iar pereurile 200000 m². Proba de rezistență a podului s-a făcut în ziua inaugurării cu un convoi de 15 locomotive, circulând cu o viteză de
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
propriu-zise a clădirii, este în această categorie. Definirea structurală a unui zgârie nori, a fost făcută mai târziu de către istoricii arhitecturii, considerând dezvoltarea ingineriei structurilor construcțiilor de la sfâșitul anilor 1880. Astfel, scheletele metalice, care au apărut tot atunci, folosite în locul zidăriei "clasice", care trebuia să fie progresiv mai groasă pe măsură ce clădirea era mai înaltă, au determinat o adevărată revoluție a construcțiilor, care au putut fi ridicate dintr-o dată, cel puțin aparent, "la infinit". Se poate considera că limita maximă de înălțime
Zgârie-nori () [Corola-website/Science/303591_a_304920]