26,075 matches
-
Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei, de spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu fierte, cu cânepă pisată muiată În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iederă, lămâie, lemnul Domnului, flori de liliac, de mac, cu mătcuță, frunze de nuc, cu pelin, sunătoare, Poala Sfintei Marii, rădăcini de porumbel, roșcovele pămîntului, cu scorțișoară, flori de secară, de secărică, sfeclă roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă din stomac prin esofag fiind asociată cu un gust acru, mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lână 208 să "tragă" reumatismul din oase, În timpul transpirației abundente a membrelor inferioare. Cataplasme pe zonele dureroase cu frunze și flori de piciorul cocoșului (gălbenele de munte), săpun și sare de bucătărie, cu pâine muiată În vin roșu, cu hârtie albastră unsă cu miere de albine, cu frunze de tutun sau cu pământ luat de pe lângă rădăcini de gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albă și tămâie albă sau din fasole albă arsă, sămânță de cânepă și frunze de mentă uscată, bine pisate și amestecate cu smântână. Bubele se ung de mai multe ori pe zi. Se spală bubele dulci cu ceai din scai albastru (vânăt) sau de nalbă și se ung cu ulei din semințe de dovleac (bostan). Eficiente sunt și spălările cu fierturi de jalbă albă sau cu suc de rostopască. Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal, de salcie pletoasă, șovârv, spini albaștri, coajă și frunze de stejar, rădăcină de stuf, cu planta sudoarea calului, de urzici, de ramuri de viță de vie tăiate primăvara, de vâsc de stejar. Frecții zilnice, În fiecare seară, cu sucul proaspăt scurs din năsturel. Propolis, 30% , alifie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu tărâțe de grâu, cu huște, cu făină de porumb Încălzită sau opărită, cu felii de sfeclă roșie. Oblojeli cu frunze și rădăcini de boz, cu frunze de bobâlnic, frunze de brusture, de captalan, cu cetină de brad, cicoare, clopoței albaștri, curcubețică, gulii, tătăneasă, cu frunze de iarbă mare pisate, cu frunze de leuștean, de mentă neagră, de nuc, de odolean, oleandru, cu tulpini și rădăcini de păpădie, pisate și amestecate cu lapte dulce, cu frunze de pătlagină, de podbal de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
șezutului: să cauți țepi de orz și floare de pătlagină, să le pisezi bine și să le fierbi cu apă, iar cu zeama (ceaiul) să te speli pe șezut. Care femei sar (tresar) din somn, după naștere : rădăcină de stânjenei albaștri, să pisezi și să-i dai cu rachiu să bea de trei ori. De tuse: rădăcină de căpșuni, cu frunze, să fierbi cu vin, Într-o ulcea de o jumătate de oca (un litru și un sfert) de vin și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici, albastre, să le piseze și să bea cu rachiu de drojdie. Iar pentru junghi: cenușă fierbinte de mei, să pună În cârpă la junghi. Pentru alifie la orice bube sau la șezut, când omul are trânji (hemoroizi): untdelemn 2 dramuri, unt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866. 2.2. Memorialistica Eminescu, Gheorghe, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995. 2.3. Presă Becescu, Florian I., Pseudo-Civilizației, în "Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Vedenii, în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît., planșa IV (fără paginație) - genealogie: Familia poetului Eminescu (I). Ramură Eminovici. 59 Gheorghe Eminescu, Op.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
iubește. Poezia lui, publicată în numărul 23-24 din noiembrie-decembrie 1932 se intitulează: VINO ,, Vin, să ne-alintăm în murmur de izvoare care curg/ Și să ascultăm cum toacă, în deal, talanga în amurg./ Vino, să privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alte județe: Botoșani, Năsăud. * Participanții la Festivalul Național „Cântarea României” din 1986, laureați la concurusul „Tinere condeie”, unii dintre „cireșarii” de la Bârlad, coordonați de poetul Cristian Simionescu au fost cuprinși cu o selecție de poezii în volumul „Pace pentru planeta albastră”, realizată de profesorul dr. Tudor Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și la alte concursuri: „Autori copiii” de la Iași, „George Bacovia” de la Bacău poartă semnăturile: Corina Barbu, Daniela Brașoveanu, Denisa Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mem‐brii V. Georgescu - Bârlad și locotenent T. Pamfile În buletinul din ianuarie‐ martie 1912, de exemplu, citim: „Rolul „ Societății doamnelor române” și a oamenilor politici față cu meseriile și comerțul din județul Tutova” de Ioan Martinescu, profesor; „Din depărtările albastre - introducerea conferinței tinerilor din 18 decembrie 1911 în folosul elevilor săraci” de I.I. Răianu, profesor; „Muzee econom ice” de Victor A Puiu; * „Cuvântarea rostită cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Universității din Iași” de Benedetto de Luca; „Câteva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
riguros ofițerilor să nu vorbească niciodată de rău Corpul, în prezența civililor sau a altor soldați. (12b) Aspectul exterior al ofițerului de marină este de o importanță capitală. Regulamente riguroase prevăd toate detaliile uniformei: cascheta albă trebuie purtată drept, tunica albastră bine ajustată și strânsă pe corp, gulerul alb, rigid forma modernă a gulerului de piele purtat altădată menține capul drept. De aici le vine ofițerilor porecla "ceafă de piele". Totul trebuie să fie impecabil. (13) "Părul e gloria femeii și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prea trist, era frumos. Cerul, de un albastru închis, era pătat de nori, unii de un albastru și mai închis decît albastrul fundamental de cobalt intens, alții de un albastru mai deschis, precum albeața albăstruie a căilor lactee. Pe fondul albastru scăpărau stelele, limpezi, verzui, galbene, albe, roz, și mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
superioară altora. Dar ceea ce-l fascinează pe omul modern este în aceeași măsură și ceea ce-l înspăimîntă. La sfîrșitul secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, imaginea lui Frankenstein și cea a unei planete din ce în ce mai puțin albastre au înlocuit spectrul ciupercii apocaliptice. Se pare că pe bună dreptate sau nu ne e teamă mai puțin de riscul unui război atomic, de energia nucleară, în general. În acest început de mileniu, spaimele se grupează, se pare, în jurul manipulărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
propun, cititorule, un exercițiu de imaginație... Ești la munte, iarna, într-un cătun (în Alpi sau în Pirinei, cum îți convine). Spre seară începe să ningă. Fulgi ezitanți la început, apoi din ce în ce mai hotărîți. Închizi obloanele trainice din lemn (verzi sau albastre, cum preferi) în timp ce ninge fără încetare, lin, încăpățînat. Ninge toată noaptea, fără întrerupere, neobosit. Te trezești de dimineață, odată cu soarele, deschizi obloanele, descoperi o lume albă, neîncepută. Privești lumea și îți spui, în mod logic, că ești liber, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să se scufunde în cerneala rece a norului său preferat. Imediat își prinse într-o cunună măinile înrămăndu-și chipul visător și pistruiat de atăta dorință și invidie către Pămănt. Se simți uriaș, cuceritor și totuși mic și umil, această pleoapă albastră veșnic închisă care credea în iluzia a cătorva ore de lumină, nu știa că tot în întuneric se afla. Îl intriga, îl dorea și îl ura. Dorea să își simtă tălpile plantate în pămăntul maro și umed nu pe această
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
mă face să îi doresc, partea lor de ură și dorința pătimașă și lacomă. Iar pe mine să îi disprețuiesc, abia le aștept sfărșitul total! Încă nu, încă nu și Roșul începu să rădă cu o putere ce sperie norii albaștri. Imediat lacrimile lor trimiseră o ploaie rece pe Pămănt. Aici sus: Gavriel privi uimit la musafirii neașteptați. Nu putu decăt să șoptească: Credeam că este ziua mea liberă.... Timp dragule, timp, noi nu avem zile îl corectă meticulos Roșul. Dar
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
au reprezentat un impuls și un catalizator al tranziției de la filozofia timpurie la filozofia mai târzie a lui Wittgenstein. Este acea tranziție care va putea fi urmărită în numeroase manuscrise, ca și în note dictate de Wittgenstein studenților, în Caietul albastru și în Caietul brun. Forma matură a ceea ce comentatorii au numit filozofia târzie a lui Wittgenstein o constituie manuscrisul Cercetărilor filozofice, un text la care va lucra mulți ani, începând cu toamna anului 1936. În comparație cu acea existență de „sfânt nefericit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va întâmpla ceva cu el atunci, prin aceste note, vor fi păstrate unele rezultate ale gândirii sale. În anii 1934-1935, Wittgenstein a dictat câtorva din studenții săi favoriți acele texte care au fost publicate, după moartea lui, cu titlurile Caietul albastru și Caietul brun. Își dorea însă ca accesul la aceste însemnări să fie strict limitat. Ele urmau să fie puse la dispoziția altor persoane numai cu aprobarea lui expresă. Wittgenstein protesta împotriva oricărei relatări publice a vederilor prezentate în lecțiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Engelmann a fost că dacă în Tractatus găsim întrebări și răspunsuri, apoi mai târziu Wittgenstein ar fi trecut de la forma categorică a propoziției la întrebarea socratică.27 Iar Alice Ambrose, una din persoanele căreia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru, a exprimat opinia că pentru el Tractatus-ul era deja de pe atunci „filozofie în sens tradițional“28. În sfârșit, Stephen Toulmin, care a fost studentul lui Wittgenstein în anii 1946-1947, aprecia că în măsura în care dezvoltă 206 GÂNDITORUL SINGURATIC un demers transcendental, adică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Verlag, Hamburg, 1988, p. 18. 14 Ibidem, p. 129. 15 L. Wittgenstein, Vorlesungen 1930-1935, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1989, pp. 47-48. 16 Ibidem, p. 63. Există o apropiere între această analogie și cea pe care o întâlnim în Caietul albastru: „Să ne imaginăm că trebuie să aranjăm cărțile unei biblioteci. Atunci când începem, cărțile zac claie peste grămadă pe podea. [Ă] Unele dintre cele mai mari realizări în filozofie pot fi comparate doar cu a lua de pe jos unele cărți, ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
e definitiv în afară de faptul că ele nu stau una lângă alta. Într-un asemenea caz, privitorul care nu știe cât de grea este sarcina ar putea foarte bine să creadă că nu s-a realizat absolut nimic.“ (L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția a doua, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, pp. 110-111.) 17 Wittgenstein’s Lectures, Cambridge, 1932-1935, Edited by Alice Ambrose, Prometheus Books, New York, 1979, pp. 27-28. 18 M. O’C. Drury, „Conversations with
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]