25,604 matches
-
bine. Green a confirmat lansarea primului său album pe contul lui de MySpace. Primul single I Need You Tonight a fost lansat pe 12 aprilie 2010. Acesta s-a clasat pe locul 2 în Marea Britanie și a primit certificat de argint. Al doilea sau single este și cel care i-a adus popularitatea în întreaga lume, Just Be Good To Green, acesta aflându-se și în topul Billboard. La o săptămână după, apare oficial și albumul și noua lui melodie intitulată
Professor Green () [Corola-website/Science/330817_a_332146]
-
A crescut în zona Sân Francisco Bay Area unde Buckingham și frații săi erau încurajați să devină înotători profesioniști. Deși Buckingham a renunțat la sport pentru a începe o carieră în muzică fratele său Greg a câștigat o medalie de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1968 din Mexico City. Primul contact al lui Buckingham cu chitară a fost pe o chitară de jucărie Mickey Mouse cu care cântă alături de fratele său Jeff. Observând talentul său părinții i-au cumpărat o
Lindsey Buckingham () [Corola-website/Science/330867_a_332196]
-
film se compune din două categorii principale: competiția oficială, ce presupune un concurs separat de lungmetraje și de scurtmetraje, și competiția de filme documentare. Pentru fiecare din aceste categorii se acordă premiul "Tanit", care poate fi de de aur, de argint sau de bronz, în funcție de poziția ocupată. Denumirea premiului vine de la numele zeiței punice „Tanit” a vechii Cartagine. Însăși cupa are forma simbolului zeiței, și anume un triunghi în vârful căruia se află un cerc, figurile fiind despărțite printr-o linie
Zilele de film ale Cartaginei () [Corola-website/Science/330894_a_332223]
-
l (denumit și akcea, akche, în , iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258-1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită "aspron" (în română
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
remarcat faptul că moneda subdivizionară a monedei lari folosită în Georgia, "tetri", poartă numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și 1,2 grame, iar titlul argintului a rămas
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și 1,2 grame, iar titlul argintului a rămas, în întrega această perioadă, la 900‰. Însă, începând cu cea de-a doua domnie a lui Mehmed al II-lea, akceaua a fost, în mod periodic, devalorizată, reducându-i-se greutatea până la 0,75 grame în 1481. Se
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
devalorizată, reducându-i-se greutatea până la 0,75 grame în 1481. Se consideră că au existat 6 etape de reducere a greutății "asprilor" / "akcelelor". Toate aceste reduceri de greutate au condus la sporirea veniturilor visteriei imperiului, din aceeași cantitate de argint bătându-se mai multe piese. Moscheea lui Soliman Magnificul se pare că a costat 59 de milioane de aspri, în 1550, adică 700 000 de țechini de aur din Veneția. În 1454, sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481) a introdus
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
anul 1800 abia 0,1 para. Sub Mahmud al II-lea (1808-1839), a fost emisă ultima piesă cu valoare nominală de 1 "akçe", iar devalorizările succesive au făcut ca akceaua să nu conțină mai mult de 0,1 grame de argint, încât a fost demonetizată. În 1843, "kurușul" de argint alături de "lira de aur" au format un sistem bimetalic. Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu "noua liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
II-lea (1808-1839), a fost emisă ultima piesă cu valoare nominală de 1 "akçe", iar devalorizările succesive au făcut ca akceaua să nu conțină mai mult de 0,1 grame de argint, încât a fost demonetizată. În 1843, "kurușul" de argint alături de "lira de aur" au format un sistem bimetalic. Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu "noua liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
format un sistem bimetalic. Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu "noua liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul al XV-lea; valora a douăsprezecea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul al XV-lea; valora a douăsprezecea parte dintr-un florin, în secolul al XVII-lea, și 1/80 dintr-un leu (cu alte cuvinte, o "lăscaie" sau o jumătate de "para"), la
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
în evidență faptul că valoarea monedei "aspru" a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea, și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa la Marea Azov.
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
date clare pentru a determina ce fel de pansamente trebuie aplicate. Este rezonabil ca arsurile de gradul întâi să fie tratate fără pansamente. În timp ce unguentele cu antibiotice sunt adesea recomandate, există prea puține date care susțin utilizarea lor. Sulfadiazina de argint (un antibiotic) nu este recomandată deoarece poate prelungi timpul necesar pentru vindecare. Nu există date suficiente pentru a susține folosirea de unguente care conțin argint sau pentru a susține tratarea leziunilor prin presiune negativă. Arsurile pot fi foarte dureroase, iar
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]
-
cu antibiotice sunt adesea recomandate, există prea puține date care susțin utilizarea lor. Sulfadiazina de argint (un antibiotic) nu este recomandată deoarece poate prelungi timpul necesar pentru vindecare. Nu există date suficiente pentru a susține folosirea de unguente care conțin argint sau pentru a susține tratarea leziunilor prin presiune negativă. Arsurile pot fi foarte dureroase, iar pentru managementul durerii sunt disponibile mai multe opțiuni. Printre acestea se numără analgezicele simple cum sunt ibuprofenul, acetaminofenul) și opioidele cum este morfina. Benzodiazepinele pot
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]
-
aloe vera sunt de calitate scăzută. Deși poate contribui la reducerea durerii, iar o analiză din 2007 a constatat dovezi provizorii cu privire la reducerea timpului de vindecare, o analiză ulterioară, din 2012, nu a constatat îmbunătățiri ale vindecării în comparație cu sulfadiazina de argint. Există dovezi limitate conform cărora vitamina E ajută în privința țesutului cheloid sau cicatriceal. Untul nu este recomandat. În țările cu venituri reduse, până la o treime din arsuri sunt tratate cu mijloace care țin de medicina tradițională, care pot include aplicarea
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]