26,679 matches
-
apărat ideea revoluției proletare, așa cum a definit-o în teoria sa despre revoluția permanentă și a adus argumente că în țările în care revoluția burghezo-democratică nu a triumfat deja, (cu alte cuvinte, în țările în care nu s-a introdus democrația capitalistă, așa cum era Rusia înainte de 1917), era necesar ca proletariatul să preia din mers țelurile și ale acestei revoluții burgheze și să le transforme în sarcini permanente, prin ducerea la îndeplinire a sarcinilor revoluției sociale, (a revoluției „socialiste” sau „comuniste
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
României este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA” (sursa, Revista România Mare, diverse ediții, 2003). De asemenea, PRM a negat existența holocaustului în România până la începutul anului 2004 când și-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Asociația Pro Democrația au criticat atitudinea PRM în nenumărate rânduri. În vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor, împreună cu scriitorul Eugen Barbu, au editat primul număr al revistei „România Mare”. Având la bază ideea de unitate a tuturor provinciilor românești. Această revistă, la numai
Partidul România Mare () [Corola-website/Science/298429_a_299758]
-
nicio înclinație pentru prezență publică, nu era carismatic, mic de statura, nu avea capacitatea de a vorbi în fața unui mare public, iar ca personalitate era o figură ștearsă.Franco detesta politică și pe politicieni.Toată perioadă dictaturii, cuvinte că liberalism, democrație etc. erau șterse de cenzură, iar unui apropiat Franco i-a spus să nu se bage în politică. Marea abilitate a lui Franco a fost de manipulator de oameni de pe pozițiile puterii. Profitând de putere, de prestigiul pe care l-
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
locotenent-colonelul Antonio Tejero, a luat cu asalt clădirea Parlamentului cu sprijinul Gârdei Civile, o organizație paramilitară, sechestrând parlamentarii. Tentativă de lovitură de stat a fost blocată abia după declarația publică fermă a regelui, prin care și-a exprimat credință în democrație. Alegerile din 1982 au fost castiate de Partidul Socialsit Muncitoresc. Premierul Felipe Gonzales Marquez s-a confruntat cu o armată nemulțumită și cu șomajul ridicat. În 1982, Spanai a devenit membru NATO, iar în 1986 a aderat la CEE. După
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
formulate în 1978, Spania a fost împărțită în 17 regiuni autonome, iar parlamentul național, Cortes, a cuprins un Senat format din camere regionale. Regiunile aveau drept de autoguvernare în lucrările publice, protecția mediului și dezvoltarea economică. Procesul de tranziție către democrație a fost amenințat de acte de violență și atentate teroriste sau atentatul din 1968 din care a rezultat 800 de morți, comis de gruparea separatistă basca ETA care luptă pentru suveranitatea absolută a regiunii basce prin asasinate și sechestrări. Pe
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
este compatibil cu așa-zisa "luptă de clasă". Incompatibil cu idealurile masonice este și naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim autoritar). Este logic ca partidele cu ideologie naționalistă de tip nedemocrat să fie adversare ale masoneriei. Atitudinea net potrivnică
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
și datoriile sunt diferite de la o categorie de oameni la alta, și depind de starea, originile și convingerile lor. Pe planul politic, mentalitatea francmasonică s-a manifestat în decursul istoriei prin mișcări care au militat în favoarea dreptului pământean și în favoarea democrației. În aceste mișcări se practicau încă de acum 250 de ani reguli de vot pe care astăzi majoritatea statelor din lume le-au adoptat, dar care în secolul XVIII, când niciun stat din lume nu era democratic, păreau utopice și
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
mentalitatea francmasonică. Ei găsesc firești și normale o bună parte a ideilor răspândite de 250 de ani încoace de francmasoni, ca de exemplu legitimitatea progresului tehnic și științific, a dorinței de a scăpa de molime, de boli și de paraziți, democrația, egalitatea bărbați-femei față de lege, ne-obligativitatea religiei. Strămoșii noștri de acum câteva veacuri ar socoti societatea noastră de azi ca fiind păcătoasă, potrivnică voinței divine și legilor firești ale lumii. Țările în care majoritatea cetățenilor împărtășesc elementele de bază ale
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
societate, mult mai tradiționale, bazate pe ideea că nu omul și nevoile sale primează, ci voința spiritelor sau zeilor, sau roata sorții, norocul sau ghinionul, "ce îi stă scris" fiecăruia, sau legile naturii. Aceste societăți corespund cu zone geografice unde democrația, drepturile umane, progresul tehnic și bunăstarea sunt mai puțin dezvoltate decât în țările dominate de mentalitatea francmasonică. Există deasemenea mentalități diferite și în țările dezvoltate: cea religioasă care dă prioritate mântuirii sufletului în scopul de a intra în rai, cea
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
comunismul. Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apară noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixtă), cât și social (egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație). Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-democrați și pe anarhiști. Aceste
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
schimbarea organizării sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-democrați și pe anarhiști. Aceste curente se înfruntă în probleme fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democrația directă. În privința teoriilor socialiste se pot deosebi: ul marxist = teorie politică bazată pe concepția materialistă a istoriei și caracterizată prin luarea drept obiectiv a punerii în comun a mijloacelor de producție și de schimb, ca și prin repartiția echitabilă a
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
de centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluției franceze: libertate, egalitate și fraternitate (termenul actual: solidaritate), vizând o societate bazată pe acțiunea comună a tuturor cetățenilor, care au aceleași drepturi și răspunderi. Interesele economice nu trebuie să pună piedici democrației, aceasta fiind capabilă a stabili cadrul economic și a fixa limite acțiunii factorilor de piață. Fiecare cetățean, în calitate de salariat sau consumator, trebuie să aibă un cuvânt de spus în stabilirea și repartiția producției, în privința organizării și condițiilor de muncă. Printre
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
unui grup restrâns de indivizi și vine în opoziție cu liberalismul, care reprezintă sistemul social în care primează interesul individului, sau al unui grup restrâns de indivizi, în fața interesului societății. Privit din acest punct de vedere, socialismul are ca atribut democrația, definită ca putere a poporului. Economia socialistă pune la bază statul, ca administrator al bunurilor societății, bunuri comune, care să stea la baza dezvoltării întregii societăți, având ca prioritate necesitățile acesteia legate de creșterea continuă a nivelului de trai. Inițiativele
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
radical, cu refuzul serviciului militar, refuzul transfuziei de sânge, etc.), împreună cu misionarismul specific itinerant, au stârnit adesea reacții sociale și politice de ostilitate. În ciuda unor aparențe și prejudecăți, martorii lui Iehova sunt, în general, cetățeni morali și cinstiți. În anii democrației postdecembriste au fost recunoscuți oficial și în România. ■ "Church of God of the Abrahamic Faith" (Biserica lui Dumnezeu de Credință Abraamică), întemeiată în 1888 de milleriții Joseph Marsh și Benjamin Wilson, ai căror urmași s-au separat în 1921, formând
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Noii Caledonii este undeva între o țară independentă și un departament de peste mări francez. În urma acordurilor de la Nouméa din 1998, Noua Caledonie se află într-un proces de devoluție a puterilor către autoritățile locale. Sistemul politic este organizat sub forma unei democrații parlamentare reprezentative. Parlamentul Noii Caledonii se numește Congresul Teritoriului (). Cei 54 de membri ai Congresului sunt aleși prin vot direct pe baza unei reprezentări proporționale din cele 3 provincii ale Noi Caledonii, pe o durată de 5 ani. Congresul are
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
Troțki n-au nici cea mai vagă idee despre drepturile omului. Ei sunt deja corupți de otrava murdară a puterii, asta se vede după lipsa de respect nerușinată față de libertatea cuvântului și față de alte libertăți civice pentru care a luptat democrația”. Scrisorile lui Lenin către Gorki din 1919 conțin amenințări: „Te sfătuiesc să-ți schimbi anturajul, vederile, acțiunile, altfel viața și-ar putea întoarce fața de la tine”. În august 1921, prietenul său Nicolai Gumiliov, coleg-scriitor și soțul Annei Ahmatova, a fost
Maxim Gorki () [Corola-website/Science/298521_a_299850]
-
din 1996, la care a obținut, însă, doar 0,69% din voturi, pierzând alegerile în primul tur de scrutin. Tot la alegerile din 1996, PSM nu a mai intrat în parlament, iar din 1998, Păunescu a devenit membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat), partid cu care fosta sa grupare, PSM, avea să fuzioneze ulterior. Ca membru al PSD, a fost ales din nou senator de Dolj, pentru legislatura 2000-2004. În această nouă
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
cer / Tragice morminte glorioase / Vameșii nici acte nu vă cer. Peste neștiuta noastră moarte, / Viața e un cinic paradox, / Auziți și voi cum, de departe, / Bate-același clopot ortodox." - PTC, II, 190 sq.). Nu scapă ochiului cu laser liric nici chestiunea „democrației pe stomacul gol”:" Cu noi biografii și alte nume, / Ne-mpleticim grețos în temenea, / Nu-i libertate în această lume, / [...] / Nu mai avem nici apă și nici pâine, / Democrație pe stomacul gol. Se-aude, de aproape, de departe, / Un ordin
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
II, 190 sq.). Nu scapă ochiului cu laser liric nici chestiunea „democrației pe stomacul gol”:" Cu noi biografii și alte nume, / Ne-mpleticim grețos în temenea, / Nu-i libertate în această lume, / [...] / Nu mai avem nici apă și nici pâine, / Democrație pe stomacul gol. Se-aude, de aproape, de departe, / Un ordin fără drept la alt apel, / Acest popor e condamnat la moarte, / L-au anesteziat în chip și fel. // Teroare, prostituție și ură, / Corupție, trădare și incest / Și toți se
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Și toți se umilesc și se înjură. Suntem, probabil, cei mai triști din Est. // Partidele se bat în târg cu pietre. Ne însoțesc tentațiile toate, / Dar nu mai vrem, oricât ne-ar amăgi, / Acest import-export de libertate, / În schimbul ieftinitei Românii."(«Democrație pe stomacul gol», în volumul « Bieți lampagii» / PTC, III, 109 - 113) etc. Galaxia lirică a lui Adrian Păunescu, îndeosebi prin poezia socială / politică, profund reverberatoare de suflet românesc, de conștiință de neam, de etică națională, se relevă într-un veritabil
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
În 1951, Luxemburg a devenit una dintre cele șase țări fondatoare ale , care în 1957 va deveni și apoi, în 1993, . În 1999, Luxemburg s-a alăturat zonei euro. În 2005, în Luxemburg s-a ținut un . Luxemburg este o democrație parlamentară, condusă de un monarh constituțional. Conform constituției din 1868, puterea executivă este exercitată de și de , care este format din mai mulți alți miniștri. Marele Duce are puterea de a dizolva , caz în care trebuie organizate noi alegeri în
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
îl va obliga să lipsească la multe ședințe ale Comisiei Consultative Heraldice. Urmând morții sale, în 1928 Comisia este completată prin numirea lui George D. Florescu. De asemenea, a redactat studii și articole în: Convorbiri literare, Revista istorică, Viața românească, Democrația, Revista Arhivelor, "Basarabia".
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
creat confuzie printre cei puțin informați, fiecare tabără încercând să manipuleze electoratul cu diferite argumente. Pe 7 mai, peste 100 de intelectuali români de marcă, precum Gabriel Liiceanu, au semnat un apel intitulat „Pentru respectarea statului de drept și a democrației” prin care cer guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.” Pe 15
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
și a democrației” prin care cer guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.” Pe 15 mai disidenta anticomunistă Doina Cornea a apreciat că intelectualii care ar susține chiar și defectele președintelui Băsescu "fac greșeala căderii în admirație, acțiune care l-a legitimat și susținut pe Ceaușescu". Numărul de alegători cu drept de vot
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
Democrația directă este un regim politic democratic în care populația („suveranul”) exercită puterea în mod direct. Democrația directă mai este numită, uneori, și "democrație pură". Aplicată doar sectorului economic, democrația directă este, în mod uzual, numită autogestiune. Democrația directă apare ca
Democrație directă () [Corola-website/Science/307321_a_308650]