25,091 matches
-
financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la ordinea zilei"914. Toate motivele enumerate de cei care au redactat memoriul indicau faptul că locul cel mai propice al apariției acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu. Cu toate acestea un ziar catolic poate face atâta bine..."995. La inițiativa sa (în octombrie 1934
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poezii de Al. Pelimon și C. D. Aricescu. Ca și poezia (Cătră române de I. Vulcan, Adio Bucovinei de V. Bumbac, La România de I. Papiu ș.a.), proza este inspirată din istoria românilor sau din realitățile sociale transilvănene și dă glas sentimentelor naționale. Nuvelele și schițele aparțin lui I. Vulcan, Adelinei Olteanu, lui Pamfil Văleanu, I. S. Ventielu, M. Besanu, Iulian Grozescu. În afară de balade populare, At. M. Marienescu publică articole politice și culturale. Din Boccaccio traduce A. Densușianu; I. Vulcan și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
slăbiciunea mea. LV. Iubirea e pentru tine o experiență intensă. Mai degrabă cauți chinul decât bucuria. Așa cum spui: Dragul meu, la auzul vocii tale în robotul de la telefon mi-au dat lacrimile. Te-am sunat și eu să-mi auzi glasul tremurat, însă telefonul tău era ocupat. Și la urma urmei mai bine scriu pagina asta când s-au uscat lacrimile iar norul ca fumul din horn ce se pierde în cerul senin cerul nostru, pe care sunt nori dar n-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și cu intuiție politică, Cleopatra s-a remarcat prin talentul cameleonic de a-și folosi farmecele pentru a-și atinge scopurile politice, de a-și dobândi și menține tronul, de a-și recupera teritoriile pierdute. Cu un farmec deosebit din glas, pe care-l semnalase Plutarh, regina curtezanelor, cum a caracterizat-o Plinius cel Bătrân, istoric, filolog și literat roman, Sirena Nilului, Nimfa Nilului, cum au numit-o alte personalități interesate de viața reginei Egiptului, Cleopatra a VII-a a reușit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
greierului; la sfârșitul lunii a noua e-atât de stins de nu știi dacă-l auzi sau numai ți se pare. Se comunică în versuri, pecetluite cu flori sau crenguțe, numai în versuri... Lucruri fermecătoare: De după un paravan vine un glas șoptit, plăcut la ureche. Îi răspunde o voce tânără, apoi foșnesc mătăsuri, pesemne vine cineva... Lucruri pline de măreție: Brocartul de China, nervurile din lemnul statuii lui Budha. La curtea împăratului compunerea versurilor Se spune un vers, trebuie să-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lung și foamea ei de tine să-și stâmpere din timp ca să se-ntreme. De-aceea, ochi ai mei, cu duioșie priviți frumosu-i chip și ca din unde sorbiți de pe obrazu-i bucurie, și tu, auz al meu, mi te pătrunde de glasul lui, preadulce armonie cum raiul însuși alta-n el n-ascunde6. Veronica Gambara (1485-1550) Veronica Gambara este unul dintre cei șapte copii ai contelui Gianfrancesco da Gambara și ai Aldei Pio da Carpi, o familie cu intelectuali de vază care a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a lipsit toată viața și de aceea viitoarea cântăreață de succes răsunător le-a păstrat o amintire duioasă. Pe la vârsta de zece ani, însoțită de tatăl ei, atrăgea atenția împreună cu sora sa Simone oamenilor de pe stradă cu cântecele ei, cu glasul ei ce avea un timbru inconfundabil. La cincisprezece ani și-a asumat deplina libertate de a străbate străzile cu cântecele ei. Dintr-o relație întâmplătoare a născut o fetiță care, în condiții precare, nu a trăit decât un an și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu răspunde vorbirii?" De aceea Diderot atribuie o putere imensă performanței actorului. "Ce anume ne impresionează în spectacolul omului animat de vreo mare pasiune? continuă el puțin mai departe. Discusurile sale? Uneori. Dar ceea ce emoționează totdeauna, sunt strigătele, cuvintele nearticulate, glasurile întretăiate, câteva monosilabe care scapă la intervale, un fel de murmur din gât, printre dinți. Violența sentimentului tăind respirația și aducând tulburarea în minte, silabele cuvintelor se separă, omul trece de la o idee la alta; începe o mulțime de discursuri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rezultă din combinația foarte firească dintre două tipuri, sublimul și grotescul, care se întâlnesc în dramă, așa cum se întâlnesc în viață și în creație. Căci poezia adevărată, poezia completă este în armonia contrariilor. Apoi, este timpul să o spunem cu glas tare, și în asta mai ales excepțiile confirmă regula, tot ceea ce există în natură există în artă." Să notăm că Hegel (1770-1831), în aceeași perioadă, definește drama și o situează în istoria artei, la fel ca Hugo. Iată ce declară
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Premiul de Stat și Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros, dur, cu ceva apăsat în mers și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14; Teodor Tihan, „Fragmentarium”, ST, 1969, 8; Ciobanu, Panoramic, 136-144; Oprea, Incidențe, 91-95; Culcer, Citind, 173-179; Zaharia Sângeorzan, Satul și țăranii lui Ion Lăncrănjan, CRC, 1978, 44; Iorgulescu, Firescul, 171-179; Culcer, Serii, 154-161; Marcu Mihail Deleanu, Glasul pământului, Timișoara, 1981, 81-83, passim; Mircea Iorgulescu, Pentru „cinstea breslei”, RL, 1982, 17; Livescu, Scene, 204-209; Gheorghe Pituț, Locuri și oameni. Simboluri și parabole, București, 1982, 127-136; Adrian Dinu Rachieru, Un romancier în agora, LCF, 1983, 20; H. Zalis, „Vocația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
cu icneli și opinteli, al Vrăjitorului, care parcă și în somn s-ar contra cu duhurile rele ale nopții și întunericului. Întinde mâna și-l scutură ușor pe bătrânul al cărui ucenic este. Acesta se trezește pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce-i?" Nu așteaptă răspuns, pentru că vuietul de afară i l-a și dat. Ridicat în cot din culcușul lui, scurmă în jeraticul de alături cu o crenguță uscată, care dă trosnind o flăcăruie jucăușă, care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând, Apa care Curge înghite acum ca pe o broască umflată Apa Mare care Dă Nori. Și o duce încolo, către Soare-Răsare, cine știe până unde! Ce zici, n-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Întotdeauna am știut că este ceva deosebit legat de domnul Vali,vecinul de peste drum. O simțeam! Felul în care ne zâmbea tuturor, politicos, pasul domol și ritmic, mereu calculat și cu acel glas de care te-ai fi îndrăgostit oricând...Așadar, cum se spune, apele aparent liniștite ascund cele mai întunecoase adâncuri. Dar nici cele mai fanteziste povești de groază nu mă puteau pregăti pentru ceea ce a urmat. Aveam o mică casă undeva
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
În acest mod se pun bazele unei comunicări mai intime Între oameni și zeul care Îi cuprinde În sine la finalul vieții lor pământene: numele oficial al celor morți va fi „Osiris... al lui ...”, și va avea ca atribut specific „glasul drept”, fiind astfel recunoscut ca nevinovat de tribunalul postum despre atotcunoașterea căruia vorbește Învățătura către Merikara. Ultimul punct la care ajung aceste inovații, care cuprind cu totul modul de a trăi religia, vor fi misteriile osirice care vor răspândi cultul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cerințe le-am văzut apărând În epoca feudală. Judecata este descrisă acum cu acuratețe, mai ales În ceea ce privește cântărirea sufletului („psihostasia”) sau, mai degrabă, a inimii, sub privirea divinităților martore la „confesiunea negativă”, care culminează cu dezvinovățirea deplină. A fi cu „glasul drept” Înseamnă a avea acces liber la o lume fabuloasă 2, unde lucrarea pământului dă roade de o bogăție incredibilă din care se poate ieși și unde oricine se poate transforma după bunul plac În animale, plante: Cât despre cel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
muncile obligatorii de „dincolo”, analoage celor de pe pământ - Îngrijirea digurilor și a canalelor -, există În morminte figurine dotate cu sac și lopată care Îi vor lua locul: O tu, statuetă ștermenul tehnic este ushabtiț, dacă Osirisxe "Osiris" N N cu glasul drept a fost pus să Îndeplinească toate muncile care se fac În necropolă, alungă de la el răul care există referitor la persoana și la bunurile sale. Pune-te tu În locul lui În orice clipă În care se lucrează la cultivarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Se pune la gâtul Spiritului ș(desemnare referitoare la mortț. Acest capitol a fost găsit la Hermopolis, sub picioarele Maiestății acestui zeu vestit, pe o cărămidă smălțuită din Egiptul de Sus, scris chiar de zeu, În timpul Maiestății regelui Mikerinos, cu glasul drept; este din partea principelui Hardedef, care l-a găsit În timp ce mergea să inspecteze templele. În centrul acestui material, care, pe ansamblu, are un caracter destul de coerent, se găsesc, ca niște infiltrări sporadice, texte care Îmbogățesc cadrul concepțiilor religioase egiptene și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se asocieze o disting net de magia vulgară și o consideră ca pe suprema afirmare a tensiunii spre divin: ...Îndeplinirea acțiunilor inexprimabile și Împlinite Într-un mod vrednic de zei și mai presus de orice intelecție și puterea simbolurilor fără glas, pe care numai zeii le pot Înțelege, Înfăptuiesc acțiunea teurgică (De mysteriis, II, 11, 96; Sodano, 1984, p. 113). d) Proclus (412-485 d.Hr.) Decisivă apare influența lui Iamblichos asupra lui Proclus, figură de Însemnătate proeminentă În tradiția neoplatonică, al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau vite. Opoziția lui Zoroastruxe "Zoroastru" față de ordinea religioasă și socială tradițională trebuie să se fi manifestat În special În legătură cu bovinele. În Ahunavaitș G³th³, plângerea Sufletului Vacii (g¶uș urvan) abandonate În mâinile violente (a¶șma) ale cruzilor sacrificatori este glasul unei ființe suferinde care caută disperată un păstor bun: „Eu nu am alt păstor În afară de Voi; mulțumiți-mă deci prin lucrarea bună a unui păstor” (Yasna 29, 1). Nu este greu de observat În versurile acestei g³th³ o semnificație simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
runice, ci despre pictograme, care s-au conservat În numeroase incizii. Oricum, este doar una dintre diferitele tehnici profetice folosite de germani; Tacitus amintește și despre altele În același capitol din Germania: Și la germani există obiceiul de a cerceta glasul și zborul păsărilor. Un obicei numai al acestui neam este cercetarea prevestirilor cailor. Acești cai albi și nepângăriți de nici o muncă făcută pentru oameni, sunt hrăniți pe socoteala obștii tot În pădurile și dumbrăvile acelea; după ce-i Înhamă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]