27,010 matches
-
mai au loc hore - jocurile la „crâșma" din sat sau la căminul cultural. Obiceiurile de sărbători (Crăciun, Paște, etc.) aproape au dispărut ori s-au schimbat în cea mai mare parte, au „ajuns” și la sat discotecile. În ceea ce privește animalele, majoritatea gospodăriilor au maxim 1-2 vaci și viței, boi nu mai sunt, iar oi numai la unele gospodării (puține) au între 10-20 de capete. În schimb foarte multe gospodării și-au cumpărat 1-2 cai, și s-au refăcut căruțele dispărute după colectivizare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Crăciun, Paște, etc.) aproape au dispărut ori s-au schimbat în cea mai mare parte, au „ajuns” și la sat discotecile. În ceea ce privește animalele, majoritatea gospodăriilor au maxim 1-2 vaci și viței, boi nu mai sunt, iar oi numai la unele gospodării (puține) au între 10-20 de capete. În schimb foarte multe gospodării și-au cumpărat 1-2 cai, și s-au refăcut căruțele dispărute după colectivizare. Tot mai mulți săteni din Livadia S-au înmulțit „crâșmele" în ambele sate, au apărut chioșcuri
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cea mai mare parte, au „ajuns” și la sat discotecile. În ceea ce privește animalele, majoritatea gospodăriilor au maxim 1-2 vaci și viței, boi nu mai sunt, iar oi numai la unele gospodării (puține) au între 10-20 de capete. În schimb foarte multe gospodării și-au cumpărat 1-2 cai, și s-au refăcut căruțele dispărute după colectivizare. Tot mai mulți săteni din Livadia S-au înmulțit „crâșmele" în ambele sate, au apărut chioșcuri de vânzare a pâinii. Sătenii deși au grâu și-l pot
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
apărut chioșcuri de vânzare a pâinii. Sătenii deși au grâu și-l pot măcina la morile electrice (cele vechi din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără serviciu de la orașele din jur. Seceratul cu coasa s-a schimbat în cel cu combinele pe câmp (seceratul plus treeratul). Au apărut în sat case
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
femei sărace, 12 panțiri istrăvnicești, 60 birnici, între aceștia fiind trecuți Gavril Șoșa, Ursachi Șoșa, Zota Șoșa, Irimie Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257; Întreprinderi comerciale și industriale 9. Forma de relief este dominată de interfluvii sculpturale, relativ plane, cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
trecut din punct de vedere al satelor componente, anume: Curița și Cașin. Populația din Cătunul Pochița și Cătunul Vlașca este scăzută, acestea neavând statut de sat. Populația din Cătunul lui Briceag este aproape nesemnificativă datorită numărului foarte redus (apx. 10 gospodării). Acest fenomen este o urmare a modernizării omului în general și a comunei, astfel încât cu mijloacele contemporane de transport, respectiv automobilele, să fie destul de dificil a ajunge în acest cătun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cașin se ridică
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: "„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”". Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă, fiind în imediata apropriere a râului, de aceea în timp de inundații, gospodăriile aflate în aproprierea acestuia au fost avariate. Astfel, mulți și-au lăsat pământul pârloagă mutându-se în altă parte. Cătunul Pochița este o parte integrată a comunei Cașin, care atestă din anul 1864. Demult Pochița deținea statut de sat, acum
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul lui Briceag”. Marea parte a Pochiței, asemeni Vlașcăi, este situată la un nivel jos, apropriat albiei de curgere a râului, astfel, la inundații puternice, apa a făcut ravagii gospodăriilor aflate la acest nivel. Există în Pochița și case construite mai sus, pe terase ale dealului Podu Mare, fiind astfel ferite de revărsările violente ale apei, însă fiind totodată și mai greu accesibile. Principala legătură dintre Pochița și satul Cașin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și nu în captivitatea dată de camerele unui muzeu sau de copertele unei cărți, dacă ne este permisă o astfel de afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Toate se află în satul Chiojdu, două fiind monumente de arhitectură casa Vasile Codescu din secolul al XIX-lea și gospodăria Traian Drăgulin (cuprinzând casa, poarta și zidul), datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și unul fiind un monument memorial sau funerar crucea de piatră de la 1712, aflată în curtea bisericii.
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de 1065 locuitori la un numar de 324 gospodării și un spațiu de locuit de 16.839 mp; -Satul Briheni cu o populație de 463 locuitori la un numar de 131 gospodării și un spațiu de locuit de 4.647 mp; - Satul Hotarel cu o populație de 379 locuitori
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de 1065 locuitori la un numar de 324 gospodării și un spațiu de locuit de 16.839 mp; -Satul Briheni cu o populație de 463 locuitori la un numar de 131 gospodării și un spațiu de locuit de 4.647 mp; - Satul Hotarel cu o populație de 379 locuitori la un numar de 97 gospodării și un spațiu de locuit de 4.911 mp; - Satul Susțiu cu o populație de 518 locuitori
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de 16.839 mp; -Satul Briheni cu o populație de 463 locuitori la un numar de 131 gospodării și un spațiu de locuit de 4.647 mp; - Satul Hotarel cu o populație de 379 locuitori la un numar de 97 gospodării și un spațiu de locuit de 4.911 mp; - Satul Susțiu cu o populație de 518 locuitori la un numar de 169 gospodării și un spațiu de locuit de 6.818 mp; - Satul Sîrbesti cu o populație de 404 locuitori
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de 4.647 mp; - Satul Hotarel cu o populație de 379 locuitori la un numar de 97 gospodării și un spațiu de locuit de 4.911 mp; - Satul Susțiu cu o populație de 518 locuitori la un numar de 169 gospodării și un spațiu de locuit de 6.818 mp; - Satul Sîrbesti cu o populație de 404 locuitori la un numar de 129 gospodării și un spațiu de locuit de 6.635 mp; - Satul Seghiste cu o populație de 697 locuitori
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de 4.911 mp; - Satul Susțiu cu o populație de 518 locuitori la un numar de 169 gospodării și un spațiu de locuit de 6.818 mp; - Satul Sîrbesti cu o populație de 404 locuitori la un numar de 129 gospodării și un spațiu de locuit de 6.635 mp; - Satul Seghiste cu o populație de 697 locuitori la un numar de 163 gospodării și un spațiu de locuit de 10.455 mp. Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de 6.818 mp; - Satul Sîrbesti cu o populație de 404 locuitori la un numar de 129 gospodării și un spațiu de locuit de 6.635 mp; - Satul Seghiste cu o populație de 697 locuitori la un numar de 163 gospodării și un spațiu de locuit de 10.455 mp. Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct legate de ocupația agrar-mestesugareasca a locuitorilor, de caracterul silvo-pastoral și de minerit, dar mai ales de poziția în zonele de influență a trei
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timișoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 și-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reușit să-și înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minți bolnăvicioase" ale activiștilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât și cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizați și obstrucționați din punct de vedere
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Nicolae de Șintereag (Somkerek), Ioan și Grigore, fii lui Chereny de Blăjeni, să fie introduși în posesia moșiilor de la Țaga, Fata, Bucină și Tehevches, care au devenit proprietate. Populația Blăjeniului de Jos se compune în anii 1720-1721 din 22 de gospodării din care: 11 iobagi, 6 jeleri, 5 alții, cu toții români și foloseau circa 230 de iugăre de pământ arabil și o fâneață de 56 de zile de coasă. În anul 1785 trăiau aici 504 persoane iar în anul 1850 - 541
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
din Satu Nou ar fi urmași ai locuitorilor vechii cetăți Rodna, retrași în această parte în urmă măcelului provocat de năvălirea tătarilor din 1241. După molima de ciumă de la începutul secolului al XVII-lea, recensământul din 1642 înregistrează doar 4 gospodării în Satu Nou. În 1695 erau 10 gospodării, în 1720 erau 393 de locuitori. În 1762 populația satului sporește prin instalarea aici a unor familii săsești venite din Rodna, odată cu înființarea "Regimentului românesc de graniță pe Valea Someșului". Conscripția lui
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
vechii cetăți Rodna, retrași în această parte în urmă măcelului provocat de năvălirea tătarilor din 1241. După molima de ciumă de la începutul secolului al XVII-lea, recensământul din 1642 înregistrează doar 4 gospodării în Satu Nou. În 1695 erau 10 gospodării, în 1720 erau 393 de locuitori. În 1762 populația satului sporește prin instalarea aici a unor familii săsești venite din Rodna, odată cu înființarea "Regimentului românesc de graniță pe Valea Someșului". Conscripția lui Klein din 1733 înregistra Satu Nou că așezare
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]