25,546 matches
-
a Șeherezadei” în volumul "Scurtă discuție cu o mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „A o mie și doua poveste a Șeherezadei” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori).
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
Radu Popescu, Ion Cocora, Alexandru Cornescu, Margareta Bărbuță, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Aurel Bădescu, Traian Șelmaru, Nelu Ionescu, Radu Anton Roman, Ileana Berlogea, Victor Parhon, Valeriu Râpeanu, Virgil Brădățeanu. Printre alte activități artistice scrie și 4 cărți dintre care 2 povestiri despre pescuit, „Artiști și alții cu undița” ed. Albatros 1970, „Pe malurile Bâtlanului” ed. Eminescu 1974, un manuscris al unui roman biografic „Mangusta și eu” și manuscrisul „Dincolo de orizont”. "„Copil fiind, am auzit vorbindu-se de zeul celor ce știu
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
„«Tu ești ucigașul!»” (în , intitulată inițial „Thou Art the Man!”) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, publicată pentru prima dată în ediția din noiembrie 1844 a revistei "Godey's Lady's Book". Este un experiment timpuriu de ficțiune polițistă, precum „Crimele din Rue Morgue”, deși este considerată, în general, o
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
a scriitorului american Edgar Allan Poe, publicată pentru prima dată în ediția din noiembrie 1844 a revistei "Godey's Lady's Book". Este un experiment timpuriu de ficțiune polițistă, precum „Crimele din Rue Morgue”, deși este considerată, în general, o povestire de valoare mai scăzută. Povestirea se referă la un om acuzat pe nedrept de uciderea unchiului său, Barnabas Shuttleworthy, al cărui cadavru nu a fost găsit. Un narator nenumit găsește corpul persoanei dispărute, îl suspectează pe prietenul victimei Charles Goodfellow
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
Poe, publicată pentru prima dată în ediția din noiembrie 1844 a revistei "Godey's Lady's Book". Este un experiment timpuriu de ficțiune polițistă, precum „Crimele din Rue Morgue”, deși este considerată, în general, o povestire de valoare mai scăzută. Povestirea se referă la un om acuzat pe nedrept de uciderea unchiului său, Barnabas Shuttleworthy, al cărui cadavru nu a fost găsit. Un narator nenumit găsește corpul persoanei dispărute, îl suspectează pe prietenul victimei Charles Goodfellow și organizează un plan elaborat
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
eficiente în lipsa mărturisirii făcute de criminal, a falsificat scrisoarea trimisă de comercianții de vinuri și i-a trimis domnului Goodfellow „lada dublă de vin”. Vocea cadavrului a fost imitată chiar de către narator care și-a folosit abilitățile sale de ventriloc. Povestirea „Thou Art the Man” a apărut inițial sub titlul „Thou Art the Man!” și a fost prezentată ca fiind scrisă „de Edgar A. Poe” în ediția din noiembrie 1844 a revistei "Godey's Lady's Book". Editorul revistei a făcut
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Tu ești ucigașul!” în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată sub titlul „Tu ești ucigașul” în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București) și de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Tu ești omul acela
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată sub titlul „Tu ești ucigașul” în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București) și de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Tu ești omul acela!” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
sub titlul „Tu ești ucigașul” în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București) și de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Tu ești omul acela!” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori). Ca și „Crimele din Rue Morgue”, „Tu ești ucigașul!” este un experiment în genul ficțiunii detectivistice pe care Poe l-a inventat și l-a numit
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori). Ca și „Crimele din Rue Morgue”, „Tu ești ucigașul!” este un experiment în genul ficțiunii detectivistice pe care Poe l-a inventat și l-a numit „povești de raționament”. Această povestire este narată totuși chiar de detectiv, care trebuie să-și inducă în eroare cititorul prin prezentarea unei probleme la care cunoaște deja soluția. Vinovații din ambele povestiri sunt șocați atunci când își dezvăluie secretele: marinarul din „Crimele din Rue Morgue” este
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
care Poe l-a inventat și l-a numit „povești de raționament”. Această povestire este narată totuși chiar de detectiv, care trebuie să-și inducă în eroare cititorul prin prezentarea unei probleme la care cunoaște deja soluția. Vinovații din ambele povestiri sunt șocați atunci când își dezvăluie secretele: marinarul din „Crimele din Rue Morgue” este șocat să recunoască că urangutanul său a săvârșit crima, iar în „Tu ești ucigașul!” criminalul își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
ambele povestiri sunt șocați atunci când își dezvăluie secretele: marinarul din „Crimele din Rue Morgue” este șocat să recunoască că urangutanul său a săvârșit crima, iar în „Tu ești ucigașul!” criminalul își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
recunoască că urangutanul său a săvârșit crima, iar în „Tu ești ucigașul!” criminalul își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7) , în care profetul Natan îl acuză pe regele David că ar fi plănuit moartea lui Urie
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7) , în care profetul Natan îl acuză pe regele David că ar fi plănuit moartea lui Urie pentru a se căsători cu soția acestuia, Batșeba. Natan a folosit parabola unui
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
Hoax” din 1835. Asemănătoare poveștii lui Poe, ea conține o scenă în care unul dintre personaje se ridică de pe scaun „într-o stare delirantă de învinovățire și sărind la jumătatea drumului spre tavan”, scoțând aceeași expresie. Poe cunoștea cu siguranță povestirea, el colaborând cu unul dintre presupușii autori la ziarul "Sun" din New York. Povestirea este adesea comparată cu eseul lui Poe despre „Jucătorul de șah al lui Maelzel”. Poetul și publicistul american Daniel Hoffman afirmă că această povestire este „un tip
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
unul dintre personaje se ridică de pe scaun „într-o stare delirantă de învinovățire și sărind la jumătatea drumului spre tavan”, scoțând aceeași expresie. Poe cunoștea cu siguranță povestirea, el colaborând cu unul dintre presupușii autori la ziarul "Sun" din New York. Povestirea este adesea comparată cu eseul lui Poe despre „Jucătorul de șah al lui Maelzel”. Poetul și publicistul american Daniel Hoffman afirmă că această povestire este „un tip interesant de eșec”, deoarece nu are un narator naiv care să compenseze geniul
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
cunoștea cu siguranță povestirea, el colaborând cu unul dintre presupușii autori la ziarul "Sun" din New York. Povestirea este adesea comparată cu eseul lui Poe despre „Jucătorul de șah al lui Maelzel”. Poetul și publicistul american Daniel Hoffman afirmă că această povestire este „un tip interesant de eșec”, deoarece nu are un narator naiv care să compenseze geniul detectivului. Povestirea este, de asemenea, considerată a fi inferioară povestirilor polițiste anterioare ale lui Poe, deoarece obsesia detectivului amator pentru demascarea criminalului elimină cea
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
adesea comparată cu eseul lui Poe despre „Jucătorul de șah al lui Maelzel”. Poetul și publicistul american Daniel Hoffman afirmă că această povestire este „un tip interesant de eșec”, deoarece nu are un narator naiv care să compenseze geniul detectivului. Povestirea este, de asemenea, considerată a fi inferioară povestirilor polițiste anterioare ale lui Poe, deoarece obsesia detectivului amator pentru demascarea criminalului elimină cea mai mare parte a misterului. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
de șah al lui Maelzel”. Poetul și publicistul american Daniel Hoffman afirmă că această povestire este „un tip interesant de eșec”, deoarece nu are un narator naiv care să compenseze geniul detectivului. Povestirea este, de asemenea, considerată a fi inferioară povestirilor polițiste anterioare ale lui Poe, deoarece obsesia detectivului amator pentru demascarea criminalului elimină cea mai mare parte a misterului. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
naiv care să compenseze geniul detectivului. Povestirea este, de asemenea, considerată a fi inferioară povestirilor polițiste anterioare ale lui Poe, deoarece obsesia detectivului amator pentru demascarea criminalului elimină cea mai mare parte a misterului. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism. Chiar într-o schiță în care accentul e pus pe împrejurarea excepțională dusă la extrem, în „Tu ești ucigașul!”, ieșirea cadavrului din cutia desfăcută prin acțiunea
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
desfăcută prin acțiunea unui resort și provocând moartea criminalului are o semnificație de restabilire a balanței etice scoase din echilibru de o acțiune rea”". „Tu ești ucigașul!” este, de asemenea, singurul conținut al telegramei trimisă vinovatului de către pilotul Pirx în povestirea „Ananke” a lui Stanisław Lem, încercând să-l forțeze să mărturisească.
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
„” (în ) este o povestire gotică a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în ediția din septembrie 1835 a revistei "Southern Literary Messenger". Ea tratează într-un mod burlesc tema amenințării morții și a libertății umane, fiind una dintre
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în ediția din septembrie 1835 a revistei "Southern Literary Messenger". Ea tratează într-un mod burlesc tema amenințării morții și a libertății umane, fiind una dintre cele mai înspăimântătoare povestiri ale lui Poe, dar având în același timp un dram de umor. Acțiunea povestirii are loc în Anglia, în apropiere de malurile Tamisei, într-o noapte de octombrie din timpul domniei regelui Eduard al III-lea (1327-1377). Doi marinari de pe
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
septembrie 1835 a revistei "Southern Literary Messenger". Ea tratează într-un mod burlesc tema amenințării morții și a libertății umane, fiind una dintre cele mai înspăimântătoare povestiri ale lui Poe, dar având în același timp un dram de umor. Acțiunea povestirii are loc în Anglia, în apropiere de malurile Tamisei, într-o noapte de octombrie din timpul domniei regelui Eduard al III-lea (1327-1377). Doi marinari de pe corabia „Free and Easy” (în traducere „Slobod și sprinten”), o goeletă comercială, beau de
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
a fost realizată de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas și publicată sub titlul „Regele Ciumă” în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de Editura pentru Literatură Universală din București, pp. 92-101; ea a fost reeditată ulterior și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Regele Pestă. O povestire conținând o alegorie” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Povestirea începe cu un citat
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]