26,075 matches
-
și îl conduce pe filozof într-un întuneric complet. Aș vrea să spun aici că treaba noastră nu poate fi niciodată aceea de a reduce ceva la altceva sau de a explica ceva. Filozofia este într-adevăr «pur descriptivă».“ (Caietul albastru, p. 59.) 26 D. Pears, op. cit., p. 200. 27 P. Engelmann, Ludwig Wittgenstein. Briefe und Begenungen, Oldenburg Verlag, München, 1970, p. 94. 244 GÂNDITORUL SINGURATIC 28 Vezi A. Ambrose, „Ludwig Wittgenstein. A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viață.“ (Vezi Newton Graver, „Die Unbestimmtheit der Lebensformen“, în (Hg.) W. Lütterfelds, A. Roser, Der Konflikt der Lebensformen in Wittgensteins Philosophie der Sprache, Suhrkamp Verlag, 1999, p. 41.) 45 Wittgenstein’s Lectures, p. 100. 46 Ibidem, p. 81. 47 Caietul albastru, pp. 57-58. 48 Wittgenstein’s Lectures, p. 96. 49 Ibidem, p. 101. 50 „Numirea apare ca o conexiune ciudată a unui cuvânt cu un obiect. Și o asemenea conexiune ciudată se produce, într-adevăr, dacă filozoful, pentru a determina care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cum este cel de la p. 276, unde este vorba despre confuziile care pot lua naștere dacă nu se face o distincție clară între geometria euclidiană și geometria câmpului vizual. 77 Ibidem, p. 52. 78 Vorlesungen 1930-1935, p. 112. 79 Caietul albastru, p. 76. 80 M. O’C. Drury, Conversations with Wittgenstein, în op. cit., p. 204. 81 Este acea iluzie pe care o descrie sugestiv în § 97 al Cercetărilor: „Gândirea este înconjurată de un nimb. Esența ei, logica, prezintă o ordine, și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ascultă sau citește cât mai multe sugestii și imbolduri pentru căutările proprii. Alice Ambrose, care a editat note luate la lecțiile lui Wittgenstein din anii 1932-1935 și a făcut parte din grupul de studenți căruia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru și Caietul brun, își amintea: „Comparat cu limbajul Tractatus-ului, care folosea cuvinte într-un sens neobișnuit, de exemplu «obiecte» și «imagini», sau introducea noi expresii, ca «propoziție elementară» și « stare de lucruri atomară», limbajul lecțiilor sale nu prezenta enigme. El
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Care ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 259 este țelul tău în filozofie? - Să-i arăți muștei ieșirea din sticla de muște.“ (§ 309) Multe însemnări ale lui Wittgenstein, începând cu cele care au fost publicate sub titlurile Gramatică filozofică, Caietul albastru, Caietul brun și continuând cu Cercetările filozofice, sugerează că acele încurcături și înfundături ale gândirii care pot fi identificate în dezbaterile și controversele filozofilor sunt cauzate de incapacitatea acestora de a lua în considerare și de a examina alternative față de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
modern un loc proeminent ocupă atât tendința de a pune în evidență ceea ce este general în raport cu ceea ce este particular și specific, cât și convingerea că orientarea analitică a gândirii și exactitatea noțiunilor reprezintă un câștig în toate împrejurările. În Caietul albastru, Wittgenstein acuză ceea ce numește „setea noastră de generalitate“ și „atitudinea disprețuitoare față de cazul particular“20. Ea se exprimă în tendința de a socoti că ceea ce este comun cazurilor particulare este întotdeauna mai important decât ceea ce le deosebește. Este un mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apa este constituită din hidrogen și oxigen, în timp ce în filozofie noi cunoaștem de la început toate faptele de care avem nevoie.26 272 GÂNDITORUL SINGURATIC 2. În ce constă semnificația unei expresii a limbajului? Tema ocupă un loc central în Caietul albastru, în Caietul brun, în multe paragrafe de la începutul Cercetărilor. Termenul de referință al discuției este intuiția că semnificația unui cuvânt este ceva care corespunde cuvântului. Tocmai această intuiție constituie punctul de plecare al diferitelor teorii ale semnificației, care au fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o educație filozofică standard vor avea impresia că înțeleg un text abia atunci când reușesc să identifice în el anumite concepte conducătoare și elaborări teoretice. Îmi aduc aminte că acum două decenii, când citeam și discutam într-un mic grup Caietul albastru și Caietul brun, și noi ne străduiam din răsputeri să le identificăm, că ne simțeam pe teren mai sigur abia atunci când aveam impresia că am reușit. Modul cum reacționează și astăzi mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se deschide înspre interior; lui nu-i vine însă ideea să tragă, în loc să împingă.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914-1951, traducere de M. Flonta și A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, p. 89.) 10 Ibidem, p. 67. 11 L. Wittgenstein, Caietul albastru, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, p. 58. 12 L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, traducere de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2003, § 65. 12a L. Wittgenstein, Eine philosophische Betrachtung (Das braune Buch), în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un șir întreg de asemenea lucruri. Cum am spus: nu gândi, ci privește!“ (Cercetări filozofice, § 66.) 18 L. Wittgenstein, Despre certitudine, traducere de Ion Giurgea, Humanitas, București, 2005, p. 126. 19 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 46. 20 Vezi Caietul albastru, pp. 59-60. 21 Iată un pasaj semnificativ din paragraful 60 al Cercetărilor: „Are, de fapt, în vedere, așadar, cel care spune că mătura stă în colț: coada este acolo, și tot acolo este și peria, iar coada este băgată în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceea de a pune capăt confuziei pe care o provoacă cineva, reflectând asupra cuvintelor.“ (Wittgenstein’s Lectures 1932-1935, p. 21.) 26 Vezi G. E. Moore, „Wittgenstein’s Lectures in 1930-1933“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 203. 27 Caietul albastru, pp. 25-26. În lecțiile sale din 1932-1933, Wittgenstein remarca: „Dacă semnificația unui cuvânt este determinată de regulile pentru folosirea lui, înseamnă asta oare că semnificația lui este lista regulilor? Nu. Semnificația nu este nici ceva spre care se poate arăta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și el pe acesta sau ceva cu totul diferit.“ 39 Vezi P. M. S. Hacker, Insight and Illusion, revised Edition, Clarendon Press, Oxford, 1986, p. 145. 40 L. Wittgenstein, Despre certitudine, p. 162. 41 Ibidem, pp. 52-53. 42 L. Wittgenstein, Caietul albastru, p. 133. 43 Ibidem, 127. 44 „Să presupunem că cineva explică cuiva cum învață un copil folosirea cuvântului «durere» în felul următor: Când copilul se comportă într-un anumit fel, în anumite împrejurări, eu cred că el simte ceea ce simt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Two Philosophies of Wittgenstein. Conversations with David Pears“, în Modern British Philosophy, p. 46. 84 „Neuronen sind nicht böse“, în Der Spiegel, 31, 2007, pp. 117-123. 85 Wittgenstein’s Lectures. Cambridge, 1932-1935, pp. 4-5. Acestui pasaj îi corespunde unul din Caietul albastru: „Deosebirea dintre gramatica cuvântului «temei» și cea a cuvântului «cauză» este foarte asemănătoare cu deosebirea dintre gramatica cuvântului «motiv» și cea a cuvântului «cauză». Despre cauză se poate spune că nu poate fi cunoscută, despre ea putem face doar conjecturi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
adesea: Cu siguranță că trebuie să știu de ce am făcut-o.», atunci când se vorbește despre motiv. Dacă spun : Putem numai presupune cauza, dar motivul îl cunoaștem, acest enunț se va dovedi mai târziu a fi unul gramatical.»“ (L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția a doua, Humanitas, București, 2005, p. 53.) Iată și alte două însemnări: 380 GÂNDITORUL SINGURATIC „Copilul învață să meargă, să se târască, să se joace. El nu învață să se joace voluntar și involuntar. Dar ce anume face mișcările
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
89 L. Wittgenstein, Însemnări postumeă, p. 146. WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 381 BIBLIOGRAFIE Lucrări de Wittgenstein Wittgenstein, Ludwig, Bemerkungen über Fraziers Golden Bough, The Brynmill Press Limited, Nottinghamshire, 1979. Wittgenstein, Ludwig, Briefe, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1980. Wittgenstein, Ludwig, Caietul albastru, ediția a doua, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, A. P. Iliescu, Humanitas, București, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Cercetări filozofice, traducere de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2004. Wittgenstein, Ludwig, Despre certitudine, traducere de Ion Giurgea, Humanitas, București, 2005. Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de Filosofie, nr. 3-4, 2001, pp. 369 376. „Ludwig Wittgenstein și tradiția filosofică“, în M. Flonta, Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filozofiei în cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, 1998, pp. 171-200. „Notă introductivă“, în L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția întâi, Humanitas, 1993, pp. 5-20, ediția a doua, Humanitas, București, 2005, pp. 7-22. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, Humanitas, București, 2004, pp. 8 20. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Humanitas, București, 2001, pp. 5-24. 384
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de culoarea roșie și reprezintă activitatea. Are reprezentat în organism inima. Pămîntul conferă stabilitate, siguranță, răbdare și metodă.Are reprezentat în organism organul stomac. Metalul este reprezentat de culoarea albă. În organism este elementul plămîn. Apa este reprezentată de culorile albastru și negru ce reprezintă uloarea apei . Reprezentată în organism de organul rinichi. Aceste elemente reacționează între ele în mai multe feluri. Se deosebesc trei cicluri de a reacționa: Ciclul constructiv Lemnul prin ardere creiază focul. Focul formează cenușa.(pămînt) Din
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
perioadă, au dat roade în 1973, când a fost creată Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa 264. De fapt, negocierile pe această temă s-au materializat în cadrul conferinței de la Helsinki din noiembrie 1972, când au fost agreate principiile "Cartei Albastre 265". "Procesul Helsinki", cum s-a numit inițiativa, a durat până în anul 1975 și a cuprins trei faze. Prima dintre acestea a reprezentat realizarea unui consens a celor 35 de state asupra Cartei Albastre în iulie 1973. Etapa a doua
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
când au fost agreate principiile "Cartei Albastre 265". "Procesul Helsinki", cum s-a numit inițiativa, a durat până în anul 1975 și a cuprins trei faze. Prima dintre acestea a reprezentat realizarea unui consens a celor 35 de state asupra Cartei Albastre în iulie 1973. Etapa a doua a fost mai îndelungată, durând din septembrie 1973 și până în iulie 1975, constând în negocieri mai degrabă "tehnice" asupra unui document care să exprime interesele tuturor țărilor participante la inițiativă, numit "Actul Final de la
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
așa o să vadă parcul arheologic pe unde, de altfel, trecuse ceva mai devreme. În sfârșit... omul pare să priceapă că pentru el sunt toate acele cuvinte, dar lasă încă impresia că trebuie dat jos cu forța din mașină, ochii lui albaștri rămânând senini și fără ca vreo umbră de înțelegere să-i tulbure în vreun fel. Poate doar umbra de la pălărie. Șoferului îi scăpă un cazzo!1 printre dinți, nu era tocmai evrika! de pe vremuri... apoi îi deschide ușa, nedumerit și bucuros
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de ce, pentru că asta se simte pretutindeni, în mirosul leandrilor, în ochii oamenilor când se plimbă seara în piața din Taormina, în strecuratul unei șopârle pe o piatră la soare, ziua. Undeva, pe un zid la Stromboli, cineva scrisese cu vopsea albastră: a Stromboli, amore e gechi 6... Dolce far niente pentru că tihna și-a avut originea aici. Într-o ceașcă de cappuccino și un cornetto con cioccolato 7, dimineața, în timp ce privirea alunecă spre mare sau se ridică spre norul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Soarele își mai domolise și lumina și căldura pe varul caselor vechi, fix din filmele cu Sophia Loren, că te așteptai la câte o ciociara 48 la fiecare colț de străduță. Razele se opreau brusc în copertinele roz, în umbrelele albastre și în mușcatele roșii de la ferestre. Un scaun era țintuit pe un zid, cam la înalțimea unui om, și pe el, un ghiveci cu busuioc. O roabă de tablă ruginită, cu o roată cu cauciucul desumflat, era plină de flori
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe urmă, cu cearșaful de care mă tot împiedicam, m-am dus în bucătărie... mi-au înghețat picioarele pe gresie și, na! am călcat și pe o frunză din salata ta de ieri... am făcut cafea, îmi pun în cana albastră și mă așez s-o beau... vii și vrei să stai... pe singurul scaun din cameră... restul îl spui tu... dacă îți amintești... nu reușeam să mă trezesc... am venit după tine și mirosul de cafea... normal că dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
colorată și de modele a celor care urmau să fie apoi îmbinate cu talpa pe care era ștanțată, cum altfel, Trinacria. Înainte să mi se ducă tot entuziasmul, am găsit unele albe, iar meșterul urma să le împletească cu altele albastre, pentru ca a doua zi să-mi găsesc încălțările făcute întocmai după piciorul meu și după cât mă dusese fantezia la acea oră târzie. Cu lumina din jurul prânzului, Taormina se împăca cel mai bine în giardino pubblico. Sicilienii se mândreau cu Parcul
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să spunem, de culoare verde Închis, având contururi interioare slabe ce marchează diviziile și departamentele. Relațiile de piață apar, să admitem, ca linii roșii ce conectează firmele formând astfel rețele. În interiorul firmelor (și probabil și Între firme) vizitatorul vede linii albastre palide ce marchează relațiile de autoritate. De asemenea, vizitatorul poate vedea cum masele verzi se divid atunci când diviziile unei firme devin independente sau cum altele se agregă formând contururi mai accentuate. Vizitatorul trimite un mesaj acasă În care spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]